caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Comunicate de presa



 

Preşedintele Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei despre noul raport MCV

de (15-11-2018)
6 ecouri

COMUNICAT DE PRESĂ

13 noiembrie 2018

Camera Deputaţilor, Parlamentul României

primit de la preşedintele Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, domnul deputat Florin Iordache (Grupul parlamentar al PSD)

Implementarea solicitărilor absurde ale Comisiei Europene din MCV ar bloca întreaga justiţie din România

Am început parcurgerea raportului MCV pe anul 2018, prin care niste “experţi” necunoscuţi dau indicaţii României cu privire la aplicarea unor legi DEJA în vigoare, iar absurdul uneia dintre recomandări iese cu totul în evidenţă.

Astfel, Comisia Europeană solicită Parlamentului, prin raportul MCV, nici mai mult nici mai puţin decât “oprirea imediată a implementării legilor justiţiei realizate de Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, precum şi a ordonanţelor de urgenţă emise de Guvern, stoparea implementării Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală”.

Printr-o astfel de solicitare, Comisia Europeană nu doar că îşi depăşeşte prerogativele stabilite prin Tratat, dar dovedeşte dispreţ total faţă de întreaga ordine de drept şi constituţională din România.

Mai mult, dacă o asemenea cerere, aberantă, ar fi implementată de Parlament, prin efectele pe care le-ar produce, ar conduce la blocarea întregului sistem de justiţie din România.

Astfel, dacă astăzi Parlamentul ar da o lege prin care ar abroga toate modificările la legile justiţiei, nu ar mai exista cadrul legal pentru admiterea în magistratură, promovare, constituirea completelor, funcţionarea CSM, etc., în condiţiile în care atât legea veche, cât şi legea nouă ar fi abrogate. Este incredibil că cineva cu pretenţii de “expert” de la nivelul Comisiei Europene nu are în vedere astfel de chestiuni elementare de funcţionare a justiţiei, atunci când formulează recomandări României, solicitând ca acestea să fie respectate cu stricteţe.

Dincolo de acest aspect tehnic, esenţial de altfel, Comisia Europeană nu a explicat de ce solicită oprirea imediată a implementării legilor justiţiei, fără a diferenţia în funcţie de cuprinsul acestora, în condiţiile în care prevederi importante cuprinse în acestea au fost salutate de către Comisia de la Veneţia, care a remarcat că acestea sunt de natură a întări independenţa justiţiei. Între acestea se numără separarea carierei judecătorilor de cea a procurorilor, precum şi excluderea Preşedintelui României din procedura de numire a preşedintelui ICCJ, fiind eliminate TOATE modalităţile de implicare a politicului în cariera judecătorilor.

De asemenea, reîntoarcerea la vechiul cadru legislativ ar însemna:

– păstrarea unor texte neconstituţionale;
– o pregătire iniţială a judecătorilor şi procurorilor insuficientă faţă de lipsa totală de experienţă a acestora în momentul intrării în sistem;
– permiterea unui sistem de promovare mascată în parchete, prin delegări şi detaşări netransparente, făr îndeplinirea condiţiilor de vechime (procurori care nu au dat niciun examen, fără vechime, ce funcţionează în carul Parchetului de pe lângă ICCJ, fiind salarizaţi la acel nivel);
– renunţarea la sistemul de evaluare psihologică regulată a judecătorilor şi procurorilor, a pensiei de invaliditate şi a multor altor reglementări vădit superioare celor din legea veche, adoptate la propunerea CSM şi necontestate de nimeni.

Mai mult, noile legi includ prevederi ce au ca efect transparentizarea funcţionării sistemului de justiţie şi ruperea acestuia de influenţa nefastă a serviciilor de informaţii.

Noile legi prevăd, de asemenea, publicarea tuturor actelor ce privesc sau au legătură cu justiţia, indiferent de instituţiile sau autorităţile semnatare, un sistem eficient de verificare a incompatibilităţii magistraţilor în relaţia cu serviciile de informaţii, precum şi pedepsirea aspră a lucrătorilor serviciilor de informaţii care încearcă să racoleze magistraţi.

De ce doreşte Comisia Europeană stoparea imediată a acestor prevederi care rup justiţia de influenţa malignă a serviciilor de informaţii? Prin urmare, o astfel de recomandare nu poate fi pusă în aplicare, fiind lipsită de orice logică, iar consecinţele sale ar fi profund negative pentru sistemul de justiţie din România.

Mai mult, faptul că într-un raport al Comisiei Europene există o astfel de recomandare absurdă, duce la decredibilizarea acestuia.

Sublinem faptul că MCV este un mecanism de COOPERARE şi verificare, elementul cooperării fiind unul esenţial. Dacă acest mecanism va ignora cu totul elementul de cooperare, transformându-se într-unul de CONTROL, înseamnă că acesta a devenit un instrument ce operează în afara cadrului legal în care a fost stabilit.

Vom analiza în Parlament întreg conţinutul raportului MCV şi vom comunica rezultatul analizei efectuate, precum şi măsurile pe care le vom lua, nu doar pentru a ne asigura că justiţia din România va ajunge la standardele europene, pe care, se vede, Comisia Europeană nu le doreşte în România, dar şi pentru a asigura dreptul cetăţenilor români la un sistem de justiţie cu adevărat independent şi imparţial.

Sursa – Camera Deputaţilor

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Pincu Sfartz: (16-11-2018 la 03:16)

    Cat de tembel poate sa fie acest Iordache „Alta intrebare..” daca nu stie de angajamentul Romaniei la intrarea in UE !!!

    Nu stie, n-a stiut, sau stie si crede ca „prostimea” nu stie ca articolul 148 al.2 din Constitutia Romaniei prevede ascendenta si prioritatea legislatiei deciziilor UE asupra celor nationale !

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 1

  • Victor Manta: (16-11-2018 la 14:08)

    Se poate presupune că preşedintele Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, domnul deputat Florin Iordache, are multe cunoştinţe despre domeniul său specific de activitate.

    Că dl. Iordache posedă cunoştinţele de bază ale domeniului de care se ocupă, lucru pus la îndoială de dl. Sfartz, rezultă de exemplu din afirmaţia din articol: „Printr-o astfel de solicitare, Comisia Europeană nu doar că îşi depăşeşte prerogativele stabilite prin Tratat, (…)”.

    A o trânti despre dl. Iordache, cu mult tupeu, că ar fi „tembel”, nu arată decât lipsa de capacitate a d-lui Sfartz în a aduce argumente care să contrazică în mod credibil cele afirmate de dl. Iordache.

    Nu este decât încă o încercare jalnică a acestui comentator de a face să eşueze, fie şi în ceasul al 12-lea, experimentul de 15 ani în civilitate, aşa cum l-a caracterizat fondatorul lui ACUM în articolul său de încheiere.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Pincu Sfartz: (16-11-2018 la 18:13)

    Ƥerseverenta este o calitate – daca este in slujba binelui. Criteriul de competenta in ale scrisului este aprecierea cititorilor.(Prin notele pe care le pun).

    Din acest p.d.v. cineva este campion absolut. Tot e ceva !

    Daca in criza de idei, Iordache apela la „Alta intrebare”-se poate nega ca este un tembel?

    Raman sa cred ca unii comentatori nu cunosc realitatile din Romania decat prin ochii si vocea RTV !!

    PS. Ati contribuit cat ati putut, la distrugerea revistei Acum.tv. ! Mai sunt niste reviste care Va asteapta !

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 1

  • Victor Manta: (16-11-2018 la 20:43)

    Dl. Sfartz, pentru a nu-şi ştirbi cumva „reputaţia” câştigată demult şi cu multă uşurinţă, s-a grăbit să recidiveze în materie de invective (exemplu mai sus: „tembel”).

    Aşa cum era de aşteptat, dl. Sfartz nu a încercat nici măcar să pună sub semnul întrebării vreuna dintre afirmaţiile celui pe care îl atacă, şi cu atât mai puţin să le critice cu argumente valabile. În mod evident, dânsul nu este interesat de altceva decât să se lanseze în atacuri la persoană, folosind termene injurioase din vocabularul său „ales”.

    Vor rămâne în urma sa pe ACUM multiplele dovezi ale lipsei sale de civilitate, ale numeroaselor admonestări primite de la diferiţi moderatori şi a constrângerilor periodice să se calmeze în intimitatea propriului său ego. Aruncarea cu lătúri nu este nicicum compatibilă cu, aşa cum s-a exprimat dânsul, „aprecierea cititorilor” lui ACUM.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 1

  • Ghita Bizonu': (23-11-2018 la 09:35)

    Domnle Sfartz

    va propun sa recititi

    Art. 148 – Integrarea în Uniunea Europeană
    (1) Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi al exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
    (2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
    (3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.
    (4) Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2).
    (5) Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituţiilor Uniunii Europene.

    si sa revedeti ce e aia tratat.

    Deci …

    1) Decizia nu este tratat. Recomandarea nu este tratat. Nefiind trata nu intra in aria art 148 .

    2)vedeti si asta :

    ARTICOLUL 91

    (1) Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.

    Deci au proritate .. in maura in care au fost negociate, incheiate, ratificate. Deciziile alea nu au fost negociate, ratificate samd.

    Si zau asa am mari dubii ca tratatul de aderare da drept Comisiei sa impuna astfel de modificari legsilatiei interne. Nu de alta dar .. dar ar fi un pericol si ptr Franta sau Germania!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (23-11-2018 la 15:46)

    Dl. Ghita Bizonu’ a scris: „Si zau asa am mari dubii ca tratatul de aderare da drept Comisiei sa impuna astfel de modificari legsilatiei interne”.

    Ar fi de aşteptat ca dl. Sfartz să lămurească această chestiune. Mă îndoiesc că o va face, dar pentru orice eventualitate încerc să-i vin în întâmpinare, indicându-i un link către Tratatul de aderare al României la UE.

    Desigur că dânsul este liber să folosească orice documente oficiale relevante pentru a-şi sprijini punctul său de vedere, legat de presupusele noi „obligaţii” ale României.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 2



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
52.91.90.122