caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Comunicate de presa



 

Muzeul Virtual al Holocaustului din Transilvania de Nord

de (22-2-2018)
1 ecou

 
Cunoașteți Muzeul Virtual al Holocaustului din Transilvania de Nord? Dacă nu-l cunoașteți și aveți ocazia să-l vizitați, vă recomand acest lucru. Acest muzeu virtual, funcționând în mod paralel cu ”Muzeul Documentar al Holocaustului din Nordul Transilvaniei” a fost organizat în clădirea Institutului de Iudaistică și Istorie Evreiască ”Dr. Moshe Carmilly” din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie, Universitatea ”Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Institutul menționat, întemeiat de regretatul rabin profesor universitar Moshe Weinberger-Carmilly, funcționează în clădirea proprie, aparținând universității, o fostă sinagogă din strada Croitorilor numărul 13. Clădire care, după renovare și adaptare la noile necesități, a păstrat fațada ei de sinagogă tradițională. Dar nu este obligatoriu să fiți prezenți în Cluj pentru a vizita muzeul. Fiind ”virtual”, el poate fi ”vizitat” și pe cale internetică, la adresa www.holocausttransilvania.ro. Cei interesați pot lua legătura cu muzeul virtual și documentar pe calea poștei electronice, la adresa holocaust.transilvania@gmail.com sau prin telefon, la numărul 00-40-264.532.221

Muzeul este nou. El a fost deschis abia acum câteva luni. Deocamdată, este mic. Partea ”documentară” este instalată în câteva vitrine de la etajul I al clădirii, pe coridor, la intrarea în sala ”Einstein”, precum și în sala expoziției ”Egon Marc Lovith”, în care se află și operele sculpturale ale acestui artist supraviețuitor al Holocaustului, donate de el universității. Partea ”documentară” cuprinde obiecte provenite de la supraviețuitori al Holocaustului din Transilvania de Nord – atât obiecte personale, cât și documente originale și/sau fotografiate. Deși – deocamdată – puține la număr, aceste exponate vorbesc despre istoria evreilor din Transilvania de la începutul ei până astăzi și despre suferința evreilor din Nordul Transilvaniei în timpul Holocaustului. Partea virtuală poate fi văzută prin intermediul unui computer. Ea conține interviuri luate de studenții masteranzi și doctoranzi ai Institutului ”Moshe Carmilly” unor supraviețuitori al Holocaustului din Nordul Transilvaniei, care locuiesc în România, în Israel și pe alte meleaguri. Computerul la care poate fi urmărit acest program se află în sala ”Egon Marc Lovith”.

Muzeul a fost organizat de Institutul de Iudaistică și Istorie Evreiască ”Dr. Moshe Carmilly” în parteneriat cu următoarele instituții: Institutul de Istorie Orală din cadrul Universității ”Babeș-Bolyai”; Biblioteca Centrală Universitară ”Lucian Blaga” din Cluj-Napoca; Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord, de la Șimleu Silvaniei; Casa Memorială ”Elie Wiesel” de la Sighetu Marmației. Organizatorii muzeului sunt doamna profesor universitar Maria Radosav, directoarea Institutului de Iudaistică și profesoară de limba ebraică în cadrul acestuia, precum și doctor Augusta Costiuc Radosav, conferențiară universitară de limba și literatura idiș în același cadru, precum și responsabila bibliotecii de studii iudaice care funcționează în aceeași clădire. Apropo, această bibliotecă este deschisă atât studenților Institutului cât și publicului. Cele două organizatoare au decis întemeierea muzeului documentar și virtual din proprie inițiativă, pentru păstrarea memoriei victimelor Holocaustului din Transilvania de Nord. Ele au lucrat în condiții dificile, ajutorul real venind în special din partea studenților interesați în acest domeniu.

La inaugurare, care a avut loc în ziua de 9 octombrie 2017, a fost lansat un ”fluturaș” care prezintă muzeul și ”mulțumește tuturor celor interesați să contribuie la îmbogățirea colecției Muzeului Documentar și Muzeului Virtual al Holocaustului din Nordul Transilvaniei. Donațiile sunt binevenite și pot consta în obiecte sau documente (pentru Muzeul Documentar) sau în copii digitale ale unor documente (pentru Muzeul Virtual)”. Mulțumire și rugăminte la care ne alăturăm și noi, transmițându-le tuturor, cu speranța că importanța acestui muzeu va fi înțeleasă de supraviețuitorii Holocaustului și de urmașii lor, ca și de comunitatea evreiască din România și de evrei originari din România și din Ungaria, iar ei vor face tot posibilul pentru păstrarea memoriei Holocaustului din Transilvania de Nord și a victimelor lui.

Deși cred că tragedia Holocaustului evreimii nord-transilvane este cunoscută, adaug totuși câteva rânduri asupra ei pe baza câtorva lucrări importante: Pinkas Hakehilloth. Romanyah, volumul 2 (capitol scris de regretatul profesor universitar Bela Vago); Istoria evreilor din Transilvania, 1623-1944 (de regretatul rabin profesor universitar Moshe Carmilly-Weinberger); Genocide and retribution: the Holocaust in Hungarian-ruled Northern Transylvania (de profesor universitar Randolph L. Braham); Raport final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România (președintele comisiei: Elie Wiesel; editori: Tuvia Friling, Radu Ioanid, Mihail E. Ionescu); seria Studia Judaica (editată anterior de profesorii universitari Moshe Carmilly și Ladislau Gyemant, în prezent de profesor universitar Maria Radosav și doctor Augusta Costiuc Radosav); seria File din istoria evreimii clujene (editată de profesor universitar Ladislau Gyemant și de Andrea Ghiță) și alte studii și lucrări memorialistice.

Ca urmare a arbitrajului de la 30 august 1940 (”dictatul de la Viena”), nordul Transilvaniei a fost ”cedat” de România Ungariei. Ghetoizarea celor circa 160.000 de evrei din această regiune a început la 3 mai 1944, pe baza decretului guvernamental ungar de la 26 aprilie din același an. Situația din ghetouri era deosebit de grea, iar evreii anchetați pentru a fi făcuți să spună unde și-au ascuns averile erau torturați cu o cruzime deosebită. A urmat deportarea, în lagărul morții de la Auschwitz din Polonia, începută la 15 mai 1944. Deportarea a avut loc cu o repeziciune deosebită, inițial nebănuită de nimeni: în 28 de zile au fost deportați 131.639 evrei din Transilvania de Nord, în 45 trenuri, din centrele de ghetoizare și îmbarcare din această zonă geografică. Majoritatea lor nu s-au mai întors.

A fost lichidarea unei lumi, a unei culturi, a unei civilizații evreiești. Aceasta deși era clar tuturor că Germania nazistă va pierde războiul; dar lichidare fizică a evreimii ungare, slovace și nord-transilvane a fost ”războiul câștigat de Hitler”, după afirmațiile unor cercetători ai istoriei Holocaustului. În amintirea acestor victime a fost deschis Muzeul Documentar și Virtual al Holocaustului din Nordul Transilvaniei. În amintirea lor trebuie dezvoltat și popularizat acest muzeu. Activitatea doamnelor profesoare universitare Maria Radosav și Augusta Costiuc Radosav, precum și a studenților lor, trebuie să fie încurajată, iar muzeul trebuie să fie susținut de toți cei care pot face acest lucru.

Lucian-Zeev Herșcovici, 21 februarie 2018

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Andrea Ghita: (25-2-2018 la 14:55)

    Aş dori să fac o corectură la articolul semnat de Lucian Herşcovici. Lucrările de pictură, grafică şi sculptură expuse în galeria „Margot şi Egon Lövith” NU au fost donate de artist Universităţii, ci Comunităţii Evreilor Cluj care, neavând un spaţiu adecvat de expunere, le-a lăsat în custodia Institutului de Iudaistică „Moshe Carmilly”. Inaugurarea galeriei a avut loc în 2005, cu prilejul Conferinţei Internaţionale de Iudaistică, în prezenţa directorului institutului, prof. Ladislau Gyémánt şi a preşedintelui de atunci al comunităţii, prof. Gavril Goldner (1939-2009).

    În această primăvară demarează lucrări ample de renovare a Templului Memorial al Deportaţilor din Cluj, în incinta căruia se va deschide şi un muzeu al evreimii clujene. Comunitatea Evreilor Cluj a notificat universitatea de acest fapt şi speră să recapete lucrările lăsate în custodie, ca să poată fi expuse în spaţiul rezervat în viitorul muzeu. Sculptorului, pictorul şi graficianul Egon Marc Lövith (1923-2009), unul dintre cei mai apreciaţi artişti plastici postbelici din România, este originar din Cluj, supravieţuitor al lagărului de la Dachau.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.196.42.8