caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Arhiva rubricii Ucraina

 

„Tribune de Genève”: În Ucraina o lege asupra limbilor agită minorităţile

de (29-9-2017)
17 ecouri

 
În ediţia online a publicaţiei elveţiene „Tribune de Genève” a apărut astăzi un articol intitulat „În Ucraina o lege asupra limbilor agită minorităţile”, scris de un ziarist bazat la Kiev. Iată câteva extrase care ni s-au părut interesante:

„Legea educaţiei este o adevărată revoluţie a sistemului educativ, care urmăreşte o ruptură cu tradiţiile sovietice, o adaptare la modelele europene, o creştere substanţială a salariilor cadrelor didactice, întărirea autonomiei şcolilor, etc. Reforma a fost elaborată timp de un an şi jumătate. Dar chiar in preajma votării legii, deputaţii au introdus un articol care restrânge utilizarea limbilor minoritare [în învăţământ].

„Katalin Mede (?), învăţătoare în mica localitate ucraineană Beregovo situată la câţiva kilometri de graniţa cu Ungaria, contactată telefonic, spune că ei încasează şocul noii legi adopte de Kiev. Aceasta face din l. ucraineană limba principală din învăţământul obligatoriu de după şcoala primară [de 4 ani]. Numeroasele minorităţi sunt astfel îngrijorate cu privire la drepturile lor lingvistice… Cu câţiva ani în urmă, Katalin Mede a recunoscut că „majoritatea maghiarilor de aici nu vorbesc ucraineana şi nu prea se consideră legaţi de Ucraina”. Comunitatea din Beregovo şi satele din împrejurimi sunt binecunoscute pentru faptul că „trăiesc după ora Budapestei”, iar nu a Kievului.

„Pentru preşedintele Poroşenko, clauza lingvistică este condiția care va permite tinerilor să prospere în Ucraina, făcându-şi loc pe piaţa muncii din întreaga ţară… În ciuda acestor perspective, legea a stârnit o controversă internaţională. Polonia, Moldova, [România], Grecia, Bulgaria, toate legate de comunităţi naţionale din Ucraina, şi-au exprimat public îngrijorarea. Preşedintele român a anulat o vizită oficială, guvernul maghiar a denunțat „o lovitură de pumnal în spate” şi a ameninţat cu represalii în organismele internaţionale.

„Kievul vorbeşte de „o neînţelegere” şi promite consultări. Experţii subliniază că legea, care trebuie să intre funcţiune în 2020, este formulată de o manieră suficient de vagă pentru a permite utilizarea „limbilor oficiale ale Uniunii europene” ca limbi de învăţământ. Privitor la criticile venite din capitalele europene, un expert în analiza dezinformației de la Lvov consideră că criticile sunt datorate unor factori de politică internă sau „relei credinţe”.

„Pe de altă parte, un purtător de cuvânt al guvernatorului regiunii Transcarpatie, cămin al mai multor comunităţi minoritare, afirmă că „această lege este în mod clar îndreptată contra limbii ruse”. Într-adevăr, rusa nu va putea beneficia de derogările acordate „limbilor oficiale ale UE”. Numărul copiilor care studiază în limbile minoritare este de 400’000 (10%), iar majoritatea lor învaţă în limba rusă.

„Rusia a acuzat Kievul că urmăreşte „să instaureze un stat monolingual într-o ţară multietnică”. Aceasta este o critică mai veche utilizată contra Ucrainei la începutul războiului din Donbass, în 2014. Unii observatori sunt îngrijoraţi de resentimentele pe care noua lege le-ar putea întreţine în populaţia rusofonă. Un cunoscut politolog se întreabă: „cum poate fi imaginată o reintegrare a teritoriilor separatist cu o asemenea lege? Este un cadou făcut Kremlinului!”

Articolul integral – vezi aici.

 
 
54.84.236.168