caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Arhiva rubricii

Arhiva pentru septembrie, 2015

 

O lucrare fundamentală de istorie a Holocaustului în Basarabia

de (30-9-2015)
15 ecouri

 
Întregul complex de fapte inumane ce alcătuiesc Holocaustul este perfect documentată în cele peste două milioane de pagini de documente ajunse astăzi în păstrarea Muzeului Memorial al Holocaustului de la Washington.

Zilele acestea a intrat în circuitul comercial – şi poate fi procurată între altele pe site-ul companiei Amazon – o importantă carte de istorie pentru lumea basarabeană şi românească, rod al unor îndelungate cercetări în arhive. „Ghetto-ul din Chişinău 1941-1942. O istorie documentară a Holocaustului în fruntariile contestate ale României”* este o lucrare fundamentală pentru a înţelege un capitol funest al istoriei româneşti, timp de decenii negată sau relativizată, atît de o serie de istorici, cît şi de alte personaje ale intelectualităţii române, unele din ele astăzi divinizate într-o Moldovă parţial debusolată şi în căutarea unor idoli, de genul fostului dizident şi scriitor Paul Goma.

Autorul lucrării, publicată de editura Universităţii Alabama din Statele Unite în asociaţie cu Muzeul Memorial al Holocaustului de la Washington, este Paul A. Shapiro, fost redactor-şef al publicaţiei Journal of International Affairs şi redactor asociat la Problems of Communism, de mai mulţi ani director al unui Centru de studii avansate pe tema Holocaustului, din cadrul Muzeului Memorial american al Holocaustului.

Paul A. Shapiro este o autoritate în domeniu, după ce timp de decenii a publicat studii fundamentale referitoare la politica şi fascismul din România interbelică. La volum au mai colaborat istoricii Radu Ioanid şi Brewster Chamberlain, autorii unei cronologii ataşate la sfîrşitul studiului semnat de Paul A. Shapiro, şi care rezumă datele principale ale evenimentelor din ghetto-ul organizat la Chişinău şi ale ocupaţiei române a Basarabiei în anii 1941-42. Traducerile celor 49 de documente ample ce ilustrează tezele şi concluziile autorului au fost realizate de Angela Jianu.

Studiul lui Paul A. Shapiro urmăreşte în detaliu Crearea, administrarea şi lichidarea Ghetto-ului din Chişinău (1941-42), de la reocuparea Chişinăului de către armata antonesciană şi operaţiile aşa-numite de „Curăţare a terenului” de evrei, trecînd prin analizarea populaţiei ghetto-ului, masacrele de la Visterniceni şi Ghidici, controlul asupra accesului şi ieşirii din ghetto, evadările, munca forţată, ordinele de deportare, pregătirile finale şi lichidarea ghetto-ului din Chişinău. Subcapitole speciale se referă la ceea ce istoricul numeşte „Jecmănirea finală: corupţia de la cel mai înalt nivel în jos”, urmările lichidării ghettoului, „Jaful organizat”: Furtul proprietăţilor evreieşti şi confiscările de către stat, „Curăţirea: gesturile ultime şi cele din urmă barbarii în 1942 şi „Sfîrşitul: Transnistria”.

Rezumînd, în primele luni ale Operaţiunii Barbarossa, la sfîrşitul lunii iunie 1941, uciderile în masă pe măsura înaintării forţele româneşti şi germane spre Chişinău, au fost urmate de împuşcarea a mii de evrei pe străzile oraşului în timpul primelor zile după restabilirea administraţiei româneşti. Ceea ce s-a petrecut ulterior, persecuţiile, barbariile, întregul complex de fapte inumane ce alcătuiesc Holocaustul, este perfect documentat în cele peste două milioane de pagini de documente ajunse astăzi în păstrarea Muzeului Memorial al Holocaustului de la Washington şi obţinute în urma negocierilor unor misiuni succesive în România, după 1991.

Deportarea evreilor de la Bălţi (Sursa: Bundesachiv Filmarchiv/US Memorial Holocaust Museum)

Total inaccesibile sub regim comunist, cînd s-a negat însăşi existenţa lor, documentele sînt – spune Paul Shapiro – „de o extraordinară bogăţie, de la ordinele adresate unităţilor militare şi rapoartele de răspuns ale acestora de-a lungul lanţului de comandă din armata română, la documentele Ministerului Naţional al Apărării, la materialele birocraţiei guvernamentale în acte ale multor ministere, la numele evreilor români trimişi la muncă forţată, la comunicările dintre autorităţile române şi colaboratorii locali sau autorităţile germane din zona de dincolo de Bug din Ucraina ocupată şi pînă la rapoartele deprimante, reci, despre nevinovaţii lichidaţi numai fiindcă nu puteau ţine pasul în cursul marşurilor forţate spre răsărit.”

Dată fiind birocraţia acelor ani, materialele s-au păstrat în original şi copii, nu numai la Bucureşti, dar şi în arhive ce au devenit accesibile misiunilor de cercetare americane şi israeliene, ceva mai devreme decît cele româneşti, la Cernăuţi, Miklaiv, Odesa, Viniţa şi, nu pe ultimul loc la Arhivele Statului de la Chişinău, dat fiind că oraşul a găzduit în anii 1941-42 autorităţile de ocupaţie civilă şi militară direct responsabile pentru tratamentul evreilor din Basarabia şi capitala acesteia.

„În ansamblu – conchide Paul A. Shapiro, autorul volumului – această documentaţie revelează o politică clară, aplicată pas cu pas şi prioritar, dirijată şi urmărită cu grijă de la centru de Conducătorul României, Ion Antonescu. Politica s-a focalizat pe eliminarea completă a evreilor din Chişinău, ca şi din restul Basarabiei. Documentaţia dovedeşte cu claritate că „la periferie” în Basarabia, ca şi peste tot în rest, Antonescu s-a aflat la controlul evenimentelor şi s-a dovedit el însuşi un ucigaş, criminal de război.” Mai mult într-un vitor interviu cu autorul cărţii, Paul A. Shapiro…
——
* Paul A. Shapiro, The Kishinev Ghetto 1941-1942. A Documentary History of the Holocaust in Romania’s Contested Borderlands. The University of Alabama Press, Tuscaloosa, Alabama, 2015. XVII, 262 p. + 15 fig.

Victor Eskenasy, 30.09.2015

Preluat cu permisiune de pe situl Europei Libere.

 
 
54.198.139.112