caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Arhiva rubricii Jurnalism, Comunicare

 

Tudor Calin Zarojanu: Cum s-a ales praful de jurnalismul românesc (fragment)

de (9-6-2018)
1 ecou

 
Textul integral: pe contributors.ro

Notă: Cele de mai jos se referă la cea mai mare parte a peisajului jurnalistic. Sigur că există și excepții.

[…]

Recapitulare și orizont de așteptare

Toate cauzele măririi și decăderii jurnalismului românesc de după 1989, menționate mai sus, sunt reale. Nu cred însă că există instrumente prin care să le acordăm procente, fie ele și estimative. Cât la sută dintre efecte au fost provocate de:

• scăderea apetitului pentru presă al publicului
• scăderea interesului finanțatorilor
• presiunile politice și economice
• mercenariatul – individual sau colectiv
• concurența mediului virtual
• plecările spre slujbe mai bune (salariu și alte drepturi bănești, poziție social-politică, influență, relații, diverse alte avantaje)
• criza financiară generală și în particular cea din presă
• vulnerabilitatea penală a unor patroni de presă, afacerile necurate în care s-au băgat
• infiltrarea presei cu agenți acoperiți ai fostelor și actualelor servicii secrete
• tabloidizarea excesivă și generalizată
• perpetuarea tendințelor și mentalităților presei comuniste
• slaba calitate și utilitate a școlilor de jurnalism
• lenea unor jurnaliști importanți
• prioritatea intereselor materiale față de cele profesionale, mercenariatul, vânzarea conștiinței
• lăcomia
• lipsa de profesionalism
• oportunismul
• lipsa conștiinței?

Imposibil de spus. Ceea ce este însă clar este ceea ce se vede: unde am ajuns. Trist, dar – deși posibilitățile de informare, mijloacele tehnice și, pe alocuri, și cele financiare sunt net superioare celor de acum 20-25 de ani – nivelul conținutului actelor jurnalistice este, în opinia mea, mult inferior. Și nu mă refer doar la zonele de social, cultură, politică, ci și la umor, de pildă. Singurul domeniu jurnalistic care a evoluat consistent este cel financiar-economic.

E limpede, sper, că mă refer la ansamblu și la medie. Cunosc și nu neglijez excepțiile care merită aplaudate, am scris de mai multe ori despre ele. Dar ele nu sunt decât flori frumoase supraviețuind miraculos pe un teren tot mai viran.

Ok, asta e. Dar cum va fi? Avem ceva de așteptat, sunt speranțe, bate un vânt de primăvară care are șanse să provoace renașterea unui jurnalism nu impecabil, dar măcar mai bun, măcar la nivelul celui din anii 90? Vine cineva în urma lui Anton Uncu, Max Bănuș, Ion Rațiu, Dan Lăzărescu? A lui Petre Mihai Băcanu, Gilda Lazăr, Aurelia Boriga? A Elvirei Gheorghiță, Horia Țurcanu, Cătălin Apostol, Grigore Cartianu, Liliana Petruș, Răzvan Butaru? Știu, unele nume vă sunt necunoscute. Cu toate acestea, fac sau au făcut parte din nucleul greu al jurnalismului românesc adevărat.

Sincer, nu știu ce urmează.

Sincer, nu-mi fac speranțe. Azi e mai rău ca ieri și mult mai rău decât acum o lună.

Păcat.

[Textul integral: pe contributors.ro]

Despre autor:

Tudor Calin Zarojanu: absolvent de Informatică, jurnalist şi scriitor. A lucrat în toate mediile de presă – periodic, ziar, agenţie de ştiri, radio, TV. În prezent este angajat al Biroului de Presă al Patriarhiei.

 
 
54.234.228.78