caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Comunicate de presa



 

„Primăria Clujului n-a soluţionat problemele romilor relocaţi, ci le-a agravat”

de (19-1-2011)
2 ecouri

În 17 ianuarie 2011, după  o lună de la evacuarea familiilor de romi de pe strada Coastei şi mutarea lor de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca în „locuinţele sociale” de pe Pata Rât, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii Babeş-Bolyai, Asociaţia Amare Prhala şi Fundaţia Desire din Cluj, în parteneriat media cu TVR Cluj, au organizat dezbaterea publică Relocarea romilor şi consecinţele ei sociale. La eveniment au participat peste o sută de persoane, reprezentând European Roma Rights Centre (ERRC), organizaţiile membre ale Alianţei Civice a Romilor din România (19 la număr, printre care Romani Criss şi Fundaţia Ruhama), Asociaţia PAKIV România, Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi, Fundaţia Română pentru Comunitate, Copii şi Familie, Asociaţia Habitat for Humanity România, Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului, Asociaţia Studenţilor Romi Romano Suno, Fundaţia Wassdas, Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Asociaţia Studenţilor Universităţii Babeş-Bolyai, precum şi angajaţi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean, Direcţiei de Sănătate Publică, Agenţiei Naţionale pentru Romi Biroul Regional Nord-Vest şi ai Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale. A fost prezent consilierul prezidenţial pentru problemele  minorităţilor naţionale. Au participat şi patru persoane din partea persoanelor relocate, care şi-au prezentat punctul de vedere.

Direcţiile responsabile din cadrul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, deşi invitate la dialog, au transmis punctul lor de vedere printr-o scrisoare deschisă, căreia i s-a dat citire la începutul dezbaterii.

În urma discuţiilor s-a conturat o imagine clară a situaţiei celor 68 de familii care au fost dislocate de pe strada Coastei şi mutate în locuinţe modulare din zona Pata Rât, printr-o acţiune fulger (15, 16 şi 17 decembrie, incluzând şi notificarea privind depunerea cererii pentru „locuinţe sociale”), care a combinat intimidarea cu manipularea.

Confruntând situaţia prezentată în scrisoare cu cele constatate pe teren şi relatate de către cei în cauză, participanţii la dezbatere au ajuns la concluzia că:

Prin măsurile luate primăria nu a soluţionat problemele persoanelor relocate, ci le-a agravat, ignorând incluziunea socială şi zdruncinând situaţia unor persoane şi familii integrate în relaţii de muncă şi educaţie; a pus la dispoziţia celor relocaţi mai puţine locuinţe decât erau necesare şi a încălcat normele privind locuirea decentă şi mediul de viaţă sănătos, prin mutarea în locuinţe inadecvate, amplasate în imediata vecinătate a unor surse de poluare. Prin persuadarea locatarilor să semneze cererea pentru locuinţe sociale, primăria a ignorat interdicţia legală de a efectua evacuări în perioada de iarnă.

Participanţii au subliniat că este nevoie de intensificarea demersurilor pe plan local, naţional şi internaţional în vederea opririi constituirii unui ghetou stigmatizant în afara zonelor locuite ale oraşului, lângă surse de poluare a mediului, proiect care agravează consecinţele multiple ale sărăciei şi excluziunii sociale atât pentru cei relocaţi de pe strada Coastei, cât şi pentru cei vizaţi în viitor (posibil, strada Cantonului).

Inţelegând amploarea problemelor sociale cauzate sau accentuate prin dislocarea rezidenţilor de pe str. Coastei, participanţii au subliniat responsabilitatea autorităţilor locale pentru asigurarea serviciilor publice şi de asistenţă socială, respectiv soluţionarea unor probleme stringente: supraaglomerarea (până la 12 persoane în camere de 18m2), lipsa accesului la servicii medicale şi de îngrijire (pentru gravide, nou născuţi, copii, vârstnici, copil imobilizat în cărucior), pericolul pierderii locului de muncă, dificultatea frecventării grădiniţelor şi şcolilor unde erau înscrişi cei aproape 80 de copii şi bariere în calea utilizării unor servicii de sprijin comunitar.

În Apelul pentru solidaritate şi acţiune împotriva proiectului „Locuinţe sociale în Pata Rât” (accesibil şi pe http://femrom.ro/atitudinecivica.html), lansat la sfârşitul dezbaterii, participanţii şi-au exprimat dezacordul cu proiectul Primăriei, considerând că acesta reprezintă o manifestare a discriminării instituţionale, materializate prin segregare rezidenţială. Avocatul desemnat de ERRC (http://www.errc.org/) a prezentat participanţilor scrisoarea oficială semnată de ERRC, Asociaţia Amare Prhala şi Fundaţia Desire, scrisoare ce problematizează situaţia şi care a fost adresată Administraţiei Prezidenţiale a României, Primului Ministru al României, Primarului Municipiului Cluj-Napoca cât şi mai multor foruri internaţionale din domeniul drepturilor omului.

Organizatorii

Prof. Dr. Maria Roth

Prof. Dr. Enikő Vincze

Lect. Dr. Cristina Raţ

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • George Petrineanu: (19-1-2011 la 07:55)

    Am citit relatarea din ACUM. Din pacate, actiunea aduce foarte mult a Copilul cu multe moase. Se vede si dupa faptul ca Primaria la rade in nas prin absenta ei.

    Cum vad lucrurile, juridic vorbind, baracile ar trebui evacuate (poate si demolate) pentru ca contravin Legii locuintei si in consecinta orice autorizatie de constructie sau certificat de urbanism sunt ilegale.

    Tehnic vorbind, la fata locului nu exista, sau nu este activata asa cum se cuvine, nici competenta (arhitecti-urbanisti-sociologi-economisti-specialisti in management si logistica) nici structurile si nici pregatirea operativa necesare pentru a face fata la astfel de situatii. Ar insemna sa existe un ,,Task Force” care in cazuri de urgenta sa poate face o analiza si trece direct la productia unor ,,locuinte la pachet” cu confort mult simplificat dar fara concesii in partile esentiale; acestea putand fi extensibile pe parcurs in cazul preluarii lor de catre locatari.
    Usor de zis… In Haiti toate fortele reunite nu au reusit sa treaca de faza de tabere de corturi. Modestele demersuri pe care le-am incercat in Suedia nu au dat nici ele rezutat. Nici Maria Leissner (din Guvern) nu mi-a raspuns de niciun fel iar jurnalista de la TV4 a recunoscut ca nu poate primi finantare pentru o deplasare.

    Ar fi meritat facut ceva doar si pentru castigul de a initia un proiect-pilot care sa poata fi refolosit. Lucrul acesta probabil ar fi mers la nivel de UE adunand experientele valoroase de acolo de unde exista in loc de a reinventa roata de fiecare data dar din ce in ce mai patarata. Cum spuneam, e usor de comentat de pe margine…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Maria Roth: (19-1-2011 la 17:37)

    Pacat, dar foarte frumos ca ati incercat. Locuintele acestea modulare ar fi interesante sa fie vazute si de altii. In mijlocul cimpului, cu vedere la groapa de gunoi, linga care e vechea colonie de romi care traiesc din gunoi (dusmanosi cu noii veniti) pe cealalta parte la 300 de m de rampa de deseuri (probabil de la Terapia), unde la -5-10 grade miroase piscacios cind se da drumul la aerisirea rezervorului (nu chiar zilnic), in alta directie. Unul dintre romii care lucreaza ne-a aratat repatitia pentru 26 de persoane in 4 camarute de 15 si 18 m2, fara bucatarie, cu baia de 6 m2. Apa rece curge din robinete (fara sa fie potabila), dar si de pe pereti. Fara apa potabila. Deja, dupa o luna de la mutare, cu igrasie din belsug. De atunci, locul unde traiau cele 76 de familii a fost ras si complet curatat. Nu suntem in Haiti, nu sunt nici catastrofe naturale ca sa fi fost o stare de urgenta. Doar calamitati politice si o nepasare totala a marii majoritati fata de oameni care nu au resurse si care nu se stiu sa se apera singuri. Au iesit azi sa demonstreze in piata. Scandau ca nu suntem gunoaie; Vrem egalitate de sanse; Vrem educatie pentru copiii nostri; demnitate; Vrem sanatate. Vrem dreptate. Dreptatea primariei a fost ca oamenilor pe care nu i-au putut inghesui in aceste module, sa li se dea o parcela de 20m2(!) si 35 de bucati de scinduri sa isi construiasca cocioabe. Totul s-a intimplat la -10, grade, cu 5 zile inainte de craciun. Astazi l-am intrebat pe domnul vice-primar, care a fost intr-adevar amabil primind reprezentantii si delegatia celor stramutati (careia i s-a alaturat si dl Nicolae Gheorghe, raportor OSCE si subsemnata), cum altfel se poate denumi asa o actiune, decit ghettoizare si rasism. Se pare ca imaginatia mea e saraca, mi-e greu sa gasesc alte cuvinte.
    Dupa aceasta demonstratie de azi a celor relocati, la care abia au fost 100 de persoane, si urme extrem de slabe de solidaritate, si dupa ce dl viceprimar a expus delegatiei ca nu are solutii, dar va continua sa primeasca cereri si petitii de la ei, oamenii se gindeau ca singura solutie e sa ocupe abuziv locuinte goale.
    Fundatiile nu le dau romilor bani pentru locuinte. Programele europene acorda fonduri autoritatilor, dar ele mai trebuie sa adauge cam 15/25% si sa le foloseasca pt cei saraci sau exclusi. Dar e mult mai rentabil ca primaria din Cluj sa construiasca un stadion municipal de fotbal si sa investeasca in U Cluj, precum si in alocarea unor fonduri pt ehipa U decit sa renoveze niste locuinte pentru a putea fi locuinte sociale pentru romi.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.196.42.146