Scrisoare deshisă către:
D-l Tudor Chiuariu – Ministrul Justiţiei
D-l Franco Frattini – Vicepreşedintele Comisiei Europene, comisar pentru Justiţie din partea Comisiei Europene
Stimate Domnule Tudor Chiuariu – Ministru al Justiţiei,
Vă mulţumim pentru răspunsul dvs. (primit prin poştă la data de 27 aprilie a.c.) la scrisoarea deschisă din 6 aprilie a.c. având ca subiect solicitarea societăţii civile pentru finalizarea urgentă a cercetărilor referitoare la masacrul din decembrie 1989 şi la fratricidul din iunie 1990. Societatea civilă este reprezentată în acest demers de peste 750 de intelectuali, de cele mai importante organizaţii civice şi două sindicate însumând peste un milion de membri.
Având în vedere contextul internaţional în care au avut loc masacrul din decembrie 1989 şi fratricidul din iunie 1990, considerăm că acestea pot fi considerate printre cele mai mari crime ale regimurilor comuniste. Menţionăm că suntem singurul popor din lume care a plătit căderea comunismului cu victime. În timp ce comunismul a căzut fără victime în toate celelalte foste ţări comuniste, în ţara noastră a fost un masacru de proporţii uriaşe: peste 1.100 de morţi şi peste 3.300 de răniţi,. Astfel, în perioada 16-21 decembrie 1989 au fost înregistraţi 162 de morţi. Această perioadă marchează începerea revoluţiei anticomuniste la Timişoara şi izbânda acesteia la Bucureşti datorită sutelor de mii de bucureşteni care, în 22 decembrie, l-au alungat pe dictatorul Ceauşescu. După arestarea acestuia în după-amiaza zilei de 22 dec., cu toate că armata trecuse încă de dimineaţă de partea poporului, după o zi fără nici un foc de armă, masacrul a fost reluat în cursul serii şi apoi amplificat înfricoşător împotriva populaţiei neînarmate care manifesta paşnic în Piaţa Revoluţiei scandând deziderate precum: “Alegeri libere!”, “Fără comunişti!”, “Jos comunismul!”. În acelaşi timp, puterea a fost preluată de un grup condus de fostul activist comunist Ion Iliescu. În primele zile ale acestei noi puteri, respectiv în perioada 22-27 decembrie1989, au fost ucişi fără să existe vreun pericol real, 942 de oameni – de aproape 6 ori mai mult decât cei ucişi în zilele anterioare din ordinul lui Ceauşescu. Este de la sine înţeles că numărul celor răniţi a fost proporţional. Noua putere i-a prezentat pe aşa-zişii “terorişti” ca autori ai măcelului, dar ulterior aceştia s-au dovedit inexistenţi: nu a fost prins nici un “terorist” care să fi fost judecat. La data de 22 aprilie 1990, în ziua comemorării a patru luni de la masacrul din decembrie 1989, în Piaţa Universităţii din Bucureşti a demarat cel mai lung miting anticomunist din istorie (52 de zile şi de nopţi fără întrerupere), ca reacţie la deturnarea caracterului anticomunist al revoluţiei. Menţionăm că în zilele de 13-15 iunie 1990 manifestaţia a fost reprimată cu o bestialitate fără precedent. În aceste 3 zile, peste 1600 de oameni au fost vătămaţi şi peste 1100 de oameni au fost arestaţi fără mandat de arestare. Menţionăm că cel puţin 6 femei au fost violate de militari în timpul arestului. La fel ca fratricidul din decembrie 1989 şi cel din iunie 1990 a şocat întreaga lume civilizată. Cităm din pag.621 a Raportului CPADCR, declarat document de stat la data de 18 dec.2006: «Represiunea tipic comunistă a manifestaţiei (anticomuniste) din Piaţa Universităţii, a presei libere, a partidelor democratice şi a societăţii civile a fost organizată de către puterea politică cu implicarea Serviciului Român de Informaţii (SRI), a Armatei şi a Poliţiei. Potrivit declaraţiilor generalului-magistrat Dan Voinea, care a cercetat, prin Ministerul Justiţiei, evenimentele din iunie 1990: „SRI e foarte implicat. În aducerea minerilor, în represiune, în conducerea minerilor prin Bucureşti. (…) Dar SRI-ul mai e implicat în monitorizarea manifestaţiei din Piaţa Universităţii şi a avut aşa-numitul grup Dâmboviţa care a acţionat permanent în Piaţă”. „S-a dorit instaurarea terorii”. „A fost un atac terorist, prin implicarea acestor forţe într-o acţiune violentă, care nu a fost justificată de împrejurările politice”. „Represiunea din 13-15 iunie 1990 este urmarea celei din decembrie 1989, pentru că a fost îndreptată împotriva aceluiaşi gen de manifestanţi”. „În decembrie 1989 scopul era deturnarea caracterului anticomunist al revoluţiei şi preluarea puterii prin teroarea instalată”. Putem conchide că regimul politic instalat după căderea oficială a comunismului a fost de esenţă neocomunistă, antiliberală şi antipluralistă, generând ca forme de opoziţie Proclamaţia de la Timişoara susţinută de manifestaţia din Piaţa Universităţii».
Stimate Domnule Ministru, responsabilii acestor crime nu au fost aduşi în faţa Justiţiei cu toate că sunt vinovaţi pentru crime imprescriptibile împotriva omenirii.
Ascunderea adevărului şi tergiversarea finalizării acestor cercetări începute acum 17 ani de diferite comisii ale Parlamentului României, a reprezentat o sfidare faţă de societatea românească şi faţă de memoria victimelor. Cercetările prin Justiţie au fost începute abia în 1999, fiind suspendate în timpul guvernării Iliescu-PSD (2000-2004), blocându-se astfel pentru încă patru ani aflarea adevărului. Cercetările au fost reluate în decembrie 2004.
În noiembrie 2006, d-l general-magistrat Dan Voinea a afirmat că se apropie de finalizarea dosarului “Iunie 1990” într-un viitor extrem de apropiat. Domnia sa a precizat că în acest dosar sunt învinuite şi vor fi trimise în judecată 34 de personalităţi politice şi publice, pentru infracţiuni foarte grave, pasibile de pedepse cuprinse între 15 ani şi închisoare pe viaţă. Potrivit celor afirmate de d-l gen.Voinea, în cazul dosarului “Decembrie 1989” numărul învinuiţilor va fi semnificativ mai mare.
Stimate Domnule Ministru, ne exprimăm convingerea că vinovaţii pentru masacrul din decembrie 1989 şi fratricidul din iunie 1990 vor răspunde în faţa Justiţiei pentru aceste crime teribile, unice în istoria căderii comunismului.
Pentru a preveni împiedicarea Justiţiei de către cei care vor fi trimişi în judecată, vă solicităm următoarele: a). paza şi protecţia specială a d-lui gen. Dan Voinea şi a familiei dânsului; b). paza militară a probelor Justiţiei pentru prevenirea dispariţiei sau distrugerii acestora; c). excluderea oricăror forme de corupere a Justiţiei.
Vă solicităm să stabiliţi, în consens cu d-l general-magistrat Dan Voinea, datele-limită la care vor fi publicate concluziile cercetărilor. Vă solicităm să faceţi publice aceste date printr-un comunicat de presă.
Apreciem buna-credinţă şi competenţa d-lui general-magistrat Voinea, precum şi sprijinul deosebit al d-nei Procuror General Kovesi, sprijin afirmat public la data de 12 febr.2007 pentru “asigurarea tuturor condiţiilor necesare pentru ca procurorii care instrumentează aceste cauze să le poată finaliza şi soluţiona cu maximă celeritate”.
În spiritul dialogului şi al transparenţei între Justiţie şi societatea civilă, la sfârşitul lunii martie a.c., reprezentanţii societăţii civile au solicitat o nouă întâlnire cu d-na procuror general Kovesi şi d-l general magistrat Voinea. Întâlnirea va avea loc miercuri 2 mai a.c., orele 10, la sediul Parchetului. Societatea civilă va fi fi reprezenată de domnii: Ion Caramitru – simbol al revoluţiei române, Constantin Ticu Dumitrescu – preşedintele AFDPR, Radu Filipescu – preşedintele GDS, Sorin Ilieşiu – vicepreşedintele Alianţei Civice şi iniţiatorul apelurilor mai sus menţionate, Teodor Marieş – preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989, semnatarul celor două plângeri pentru întreaga perioadă infracţională 16 dec.1989 – 15 iunie 1990, în baza cărora au fost reîncepute cercetările.
Stimate Domnule Ministru, având în vedere angajamentul dvs. ferm pe care îl apreciem aşa cum se cuvine, angajament exprimat în scrisoarea dvs de răspuns pe care am citit-o acum, vă solicităm să fiţi prezent la această întâlnire. Apreciem în mod special următoarele două fragmente din scrisoarea dvs.: “Doresc să îmi arăt sprijinul, din perspectiva funcţiei pe care o deţin, pentru aflarea adevărului şi rezolvarea cu celeritate a dosarelor privind evenimentele din decembrie 1989 şi a celor din iunie 1990”. (…) “Voi continua să mă informez în legătură cu stadiul cercetărilor, reducerea duratei precedurii judiciare a celor două dosare reprezentând una dintre priorităţile mandatului meu”.
Subliniem că suntem extrem neliniştiţi de recentele declaraţii ale preşedintelui PD, d-l Emil Boc, că odată cu suspendarea preşedintelui Băsescu, coaliţia care l-a suspendat are în vedere înlocuirea Procurorului general al României, d-na Laura Codruţa Kovesi şi a Procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, d-l Daniel Morar. D-l Boc a afirmat totodată că prin demiterea acestora se urmăreşte blocarea unor dosare penale sau neînceperea urmării penale pentru dosarele aflate în curs.
Stimate Domnule Ministru, vă solicităm să cereţi preşedintelui interimar al României şi preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului, ca parlamentarii trimişi în judecată sau cercetaţi de Justiţie în calitate de învinuiţi, să fie suspendaţi din Parlament până la probarea nevinovăţiei lor.
Stimate Domnule Franco Frattini – vicepreşedinte al Comisiei Europene, comisar pentru Justiţie,
Având în vedere că Uniunea Europeană are nevoie de o Românie curată, vindecată de urmările crimelor dictaturii comuniste, vă solicităm sprijinul pentru rezolvarea cererilor noastre exprimate în această scrisoare, precum şi în scrisoarea adresată la data de 22 aprilie a.c. către: d-l Nicoale Văcăroiu – preşedintele interimar al României, d-l Jose Manuel Durao Barroso – Preşedintele Comisiei Europene, d-l Hans-Gert Poettering – Preşedintele Parlamentului European şi totdată către domnia voastră.
Stimate Domnule Frattini, vă solicităm să sprijiniţi eforturile Justiţiei din România pentru finalizarea cercetărilor referitoare la crime care par astăzi de necrezut, crime care au zguduit Europa sfârşitului de secol XX – cel mai sângeros din istorie.
“Ce este scrierea istoriei dacă nu exorcizarea demonilor trecutului pentru a-i împiedica să pătrundă în viitor?” – spunea în 1993 celebra poetă Ana Blandiana când a fondat Memorialul de la Sighet al victimelor comunismului, considerat de Consiliul Europei printre primele trei locuri ale memoriei europene, alături de Memorialul de la Auschwitz şi Memorialul Păcii din Franţa.
Stimate Domnule Frattini, ajutaţi-ne să exorcizăm demonii trecutului pentru a-i împiedica să pătrundă în viitor.
Cu încredere,
în numele semnatarilor apelurilor menţionate,
Sorin Ilieşiu – iniţiator al apelului pentru condamnarea crimelor regimului comunist.
Bucureşti, 28 aprilie 2007