ARGUMENT
Fenomen cu multiple implicaţii politice, sociale, economice, juridice şi morale, Şoahul a însemnat exterminarea de către regimul nazist şi regimurile care au colaborat cu acesta, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a şase milioane de evrei.
Nimicirea a aproape două treimi a iudaismului european a fost precedată, în toate ţările cucerite sau aliate cu al Treilea Reich, de persecuţii metodice aplicate evreilor, o legislaţie discriminatorie, pierderea drepturilor civile, excluderea din exercitarea profesiilor, spolierea proprietăţilor, constrângerea la munci forţate, deportări şi internarea în lagăre. Acest sistem de înjosire şi ostracizare a fost impus şi evreilor din România care au suferit primul masacru gigantic al anilor de „noapte şi ceaţă”. Efectiv, începutul războiului împotriva URSS şi participarea României alături de Germania nazistă la acest conflict au avut urmări tragice asupra evreilor din Iaşi, care au fost victimele unui pogrom organizat şi înfăptuit în zilele de 28-30 iunie 1941, de autorităţile locale la ordinul guvernului de la Bucureşti şi al lui Ion Antonescu, şi cu participarea militarilor germani aflaţi in oraş.
Fotografie document: evrei ucişi în timpul pogromului de la Iaşi, iunie 1941
Pogromul care a făcut mii victime (13.266 după un raport al Serviciului Special de Informaţii din 1943, şi 14.850 după un raport al comunităţii din 1946, cifra exactă este necunoscută) dintre cei 45.000 locuitori evrei din Iaşi, a fost urmat, în vara anului 1941, de alte masacre de evrei în Basarabia şi nordul Bucovinei, de către trupele germano-române în timpul recuceririi acestor provincii, o mare parte a supravieţuitorilor, deportaţi în Transnistria, au fost masacraţi sau au murit acolo (de foame, frig şi boli).
Împlinirea a 70 de ani de la aceste tragice evenimente constituie prilejul de a comemora victimele şi de a aminti semnificaţia pogromului de la Iaşi în istoria Şoahului în România.
Organizat cu acest scop, colocviul îşi propune să abordeze mai multe subiecte, în cadrul următoarelor axe principale:
– Ideologia şi manifestările antisemitismului în perioada interbelică;
– Reconstituirea contextului istoric, cauzele imediate şi desfăşurarea pogromului în oraş, urmat de cele două „trenuri ale morţii”
– Ocultarea şi memoria pogromului în studiile istorice şi în literatură.
Colocviul intitulat „70 de ani de la pogromul de la Iaşi (28-30 iunie 1941). Istorie şi memorie” are loc în zilele de 26 şi 27 iunaie, sub egida comună a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi şi a Universităţii „Paul Valéry” din Montpellier.
Responsabilii Comitetului ştiinţific şi Comitetului de organizare sunt prof. univ. dr. Carol Iancu, de la Universitatea „Paul Valéry” din Montpellier, director al École des Hautes Études du Judaïsme din Franţa, şi prof.univ. dr. Alexandru Florin Platon, decan al Facultăţii de Istorie de la Universitatea A.I Cuza din Iaşi