Președintele Băsescu s-a întâlnit cu romi dintr-o tabără de lângă Roma
Președintele Băsescu s-a întâlnit cu romi în tabăra Candoni, lângă RomaPreședintele Traian Băsescu, reîntors din Italia, unde a făcut o scurtă vizită de lucru, a declarat la revenirea în București:
Am făcut o vizită de câteva ore la Roma, vizită care a avut ca principal şi unic obiectiv deschiderea unui dialog extrem de serios şi în spiritul Uniunii Europene, legat de noua legislaţie de siguranţă pe care autorităţile italiene au emis-o. Vizita a avut trei puncte. Primul a fost vizitarea unei tabere din apropierea Romei, al doilea a fost o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii române din Italia şi cel de-al treilea obiectiv a fost întâlnirea cu reprezentanţi şi cu membri ai guvernului Berlusconi.
Întâlnirea din tabăra din apropierea Romei a fost o întâlnire pe care eu o consider bună. Mesajul pe care l-am primit de la cetăţenii români de etnie roma care se află în această tabără a fost unul legat de dorinţa lor de a intra în legalitate, de a respecta legile statului italian, de a-şi găsi locuri de muncă şi de a-şi educa copiii. Este un mesaj căruia eu i-am răspuns prin ceea ce dăm şi ceea ce aşteptăm de la romii aflaţi în Italia – repet, cetăţeni români de etnie roma aflaţi în Italia – şi anume garanţia că statul român îşi va face datoria faţă de ei în a-i proteja dacă este cazul – şi vizita mea s-a înscris exact în acest context – şi, doi, exprimarea clară a punctului de vedere că statul român nu protejează cetăţeni români care comit infracţiuni pe teritoriul altor state. Sigur, nu era cazul în tabăra pe care am vizitat-o astăzi. Speranţa mea este că toţi cei cu care m-am întâlnit sunt oameni cinstiţi, care vor să muncească în Italia, unii din ei având chiar locuri de muncă. Le-am cerut în acelaşi timp să fie atenţi cu obligaţia de a respecta legile statului italian.
Unul din mesajele foarte importante pe care le-am primit din această tabără a fost dorinţa cetăţenilor români de etnie roma de a-şi educa toţi copiii şi nevoia de a mări numărul de profesori români care să predea în şcolile în care copiii din această tabără se duc. Este un lucru care stă în puterea Guvernului român şi sper ca pentru anul şcolar următor acest lucru să se întâmple. Există, în momentul de faţă, 31 de profesori români în Italia, care predau la şcolile din Italia, unde sunt copii ai cetăţenilor români, fie că sunt romi, fie că sunt români sau de alte naţionalităţi, dar cetăţeni români.
Discuţia cu reprezentanţii diasporei a fost, de asemenea, o discuţie pozitivă şi a vizat în mod deosebit – aceasta a fost abordarea majoritară a celor cu care am discutat – deci a vizat în mod deosebit posiblitatea lor de a participa la alegeri, ei susţinând că prin actuala legislaţie le este îngrădit dreptul de a participa la alegeri. Nu am avut un răspuns. Legea este adoptată, este promulgată, este în Parlament, probabil, pentru alegerile următoare va trebui să găsim şi formule mai bune, pentru a uşura participarea la alegerea românilor aflaţi în afara graniţelor.
În sfârşit, ultimul punct al acestei vizite a fost legat de întâlnirea cu primul ministru Berlusconi, la care a participat şi ministrul de externe, domnul Frattini, ministrul de interne, domnul Maronni, primarul Romei, domnul Gianni Alemanno şi alţi membri ai cabinetului Berlusconi. S-a făcut o analiză a relaţiilor economice şi a relaţiei politice bilaterale, despre care putem spune că este una excelentă, dar accentul discuţiilor a fost pe noua legislaţie de siguranţă a cetăţenilor italieni, care a fost deja emisă, dar şi cea care se află în pregătire. În discuţii, punctul nostru de vedere a fost extrem de limpede şi ferm – şi anume, solicitarea noastră ca din legislaţie să fie eliminată orice posibilitate ca membrii comunităţii române din Italia să fie discriminaţi sau să aibă impresia că pot fi discriminaţi.
De asemenea, în interiorul discuţiilor, i-am înaintat ministrului de interne, domnului Maronni, un document de analiză pe care noi am făcut-o cu privire la ambiguităţile din legislaţia deja promovată de guvenul italian, ambiguităţi în raport cu Directiva 38/2004, care vizează libera circulaţie, dar şi cu respectarea drepturilor cetăţenilor europeni, deci cu toată legislaţia care vizează drepturile cetăţenilor europeni pe teritoriul Uniunii Europene. Este un document de lucru.
Tot cu această ocazie, am avut rugămintea şi i-am făcut invitaţia domnului ministru Maronni să participe, să facă o vizită în România, atât de repede cât se poate. Sper ca acest lucru să se întâmple săptămâna viitoare, pentru a discuta cu ministrul David toate problemele şi, eventual, să analizeze documentul pe care astăzi i l-am predat, împreună, pentru a găsi soluţii.
Nu în ultimul rând, am concluzionat că România se simte responsabilă faţă de cetăţenii ei, în mod deosebit faţă de problema minoritarilor romi. De ce în mod deosebit? Pentru că România în momentul de faţă derulează un program de incluziune socială a minorităţii rome, un program care are şi finanţare de la Comisia Europeană, program care vizează incluziunea romilor într-o perioadă de 10 ani. Programul se află, în momentul de faţă, la jumătatea parcursului său, parte din cei vizaţi se află în Italia, iar noi am afirmat responsabilitatea pe care o avem faţă de cetăţenii români de etnie romă în procesul de incluziune socială, drept pentru care am propus şi premierul Berlusconi a fost de acord ca până în luna octombrie, Guvernul României şi Guvernul Italiei să pregătească un proiect de incluziune socială a romilor, cetăţeni români aflaţi în Italia. Proiectul ar trebui să fie adoptat cu ocazia şedinţei comune a Guvernului român şi a Guvernului italian din luna octombrie, urmând ca finanţarea proiectului să fie asigurată de Uniunea Europeană. Deci, după adoptarea proiectului în luna octombrie, acesta să fie promovat către Comisia Europeană pentru finanţare. Sigur, proiectul este social; vizează locuri de muncă, educaţie şi multe altele, aşa cum ele vor fi definite de cele două guverne.
Un alt lucru important pe care l-am concluzionat în aceste discuţii a fost ca în viitor, cele două guverne să colaboreze atunci când este vorba de măsuri care pot afecta cetăţenii români. A fost, în opinia noastră şi exprimată extrem de clar, sau este, în opinia noastră, singura soluţie să nu ajungem la un dialog prin intermediul presei între Bucureşti şi Roma. Premierul Berlusconi a fost de acord cu acest lucru, ca dovadă, ministrul Maronni va veni foarte repede la Bucureşti, pentru a se pune de acord cu ministrul David asupra problemelor.
Dincolo însă de aceste lucruri, rămâne o altă realitate, realitatea exacerbării lucrurilor, urmare a unor campanii şi aşa cum am făcut-o la Roma, o fac şi aici. La Roma am făcut un apel către presa italiana, aici fac un apel către presa română, la responsabilitate, pentru că politicienii pot şti exact care este măsura erorilor sau a lucrurilor bune sau a acţiunilor pe care le fac. Dar, de multe ori, exacerbarea şi campaniile, uneori, fără un fundament bazat pe realităţi, pot genera pentru cetăţenii români, ca şi pentru cetăţenii italieni, pot genera crearea unei atmosfere de ostilitate, lucru pe care noi nu-l dorim, pentru că principalul obiectiv, din acest punct de vedere, este ca cetăţenii români care se află în Italia să se simtă în siguranţă şi să aibă sentimentul că sunt respectaţi.
Cred că ceea ce am făcut astăzi este un pas important în deschiderea unui dialog cu Guvernul italian pe o temă sensibilă. O temă sensibilă şi pentru cetăţeni, ca de altfel şi pentru presa din ambele ţări. Este, de altfel, singura modalitate în care problemele pot fi rezolvate în interiorul Uniunii Europene: dialogul şi găsirea, prin negociere, prin soluţii specific Uniunii Europene, a unor măsuri care să nu dezavantaje pe nimeni şi să concretizeze ceea ce ne dorim toţi: libertatea de mişcare şi respectarea drepturilor omului.
Aceasta este declaraţia şi concluzia vizitei mele de astăzi, pe care o consider importantă, consider că şi-a atins obiectivul, şi anume, acela de a genera a o discuţie la nivelul celor două guverne cu privire la situaţia românilor din Italia, şi în mod deosebit a etnicilor romi, cetăţeni români care se află în Italia.
Excelentă intervenția președintelui Băsescu, care arata ca exista posibilitatea ca procesul de integrare sociala a romilor sa fie accelerat si sa fie incununat de succes.
Cazurile regretabile de omoruri efectuate de unii romi criminali in Italia au avut intr-un fel si efectul de a accelera enorm interesul societatii italiene pentru integrarea romilor si chiar procesul de integrare in sine.
Dupa aceste crime abominabile a rezultat si ceva pozitiv: romii incep sa simta ca nu sunt ai nimanui si marea majoritate a lor (oameni cinstiti) sunt deja partial integrati.
Iar faptul ca ei se simt in continuare romani nu trebuie neglijat deloc; nu trebuie sa li se nege niciodata apartenenta la cultura si societatea romaneasca.
Una dintre conditiile unei bune sanatati mintale a oricui este prezentza sentimentului de apartenentza la un popor, la un grup mai mare.
Mi-a placut si voia buna rezultata din aceasta fotografie!
Tiganii sint un popor nomad care au fost si pe teritoriul romanesc, primii sedentari au fost cei asezati cu forta de Mircea cel Batrin, sau cei de pe mosiile boierilor, slugi care s-au calificat in diferite meserii, ei au facut reducerea fierului, mestesug uitat de la daci.
La abolirea sclaviei si eliberarea tiganilor de pe mosii, nu s-a gindit nimeni sa-i si improprietareasca, sa le dea o sursa de venit.
Din sclavi unde aveau un adapost si o masa, chiar daca era saraca s-au trezit fara nimic si fara speranta.
Sa-ti pierzi speranta si siguranta zilei de miine te pun in situatia de a fura sau a pune pe foc o baliga pe foc sa pacalesti copii ca se va face piine.
Numai in Biblie se arata arhanghelul Gabriel (Gavril la ortodoxi) si transforma balega in piine inrealitate daca pui o balega in foc va fi o balega arsa sau uscata de focnu va fi niciodata piine.
Au devenit hoti de nevoie au dezvoltat acest procedeu din generatie in generatie, marginalizarea i-a indepartat de apa si sapun datorita conditiilor nu precare, ci silnice, i-au separat de educatie si scoala, societatea a evoluat in continuu iar ei au ramas in evul mediu.
Noi romanii am suportat acest fen numit tiganii pina la intrarea in UE fara sa exportam acest fen inainte si fara sa ne plingem cu voce tare.
Acum se poate vedea cit de toleranti sintem noi romanii si cit de intoleranti sint cei bogati,si afirmatia mea nu e o noutate.
Daca va intereseaza celalalt aspect concret despre cum erau tiganii in copilaria mea ,si adolescenta ,ce faceau , cit au fos de cooperanti , subordonati si ce faceau cu adevarat, va pot marturisi in ep. 2, daca si numai daca sinteti curiosi sa cititi o pagina de adevar.
Domnule Nick,
Nu înțeleg unele lucruri din ecoul dumneavoastră.
E bine că au fost eliberați din sclavie romii în 1856? Sau această eliberare le-a creeat numai greutăți obligându-i să devină hoți (cu toții?)
Pe urmă, dacă nu au fost ajutați să se integreze, după cum rezultă din acest ecou, ar însemna că e vina populației majoritare.
În acest context, folosirea termenului „a suporta” nu e tocmai adecvată.
V-aș ruga dacă se poate să-mi clarificați aceste nedumeriri.
Apoi vorbiți de intoleranță la cei bogați. Elveția, una dintre cele mai bogate țări din Europa, are 19% din populație străini. În Franța 10% din populație sunt musulmani, marea majoritate imigranți prima sau a doua generație. Marea Britanie are și ea enorme comunități de imigranți, la fel Germania, ca să nu mai spun Italia și Spania, unde sunt aproape două milioane de români.
Puteți să-mi spuneți de procent îl constituie imigranții din populația României?
E bine că au fost eliberați din sclavie romii în 1856? Sau această eliberare le-a creeat numai greutăți obligându-i să devină hoți (cu toții?)
Pe urmă, dacă nu au fost ajutați să se integreze, după cum rezultă din acest ecou, ar însemna că e vina populației majoritare.
În acest context, folosirea termenului „a suporta” nu e tocmai adecvată.
V-aș ruga dacă se poate să-mi clarificați aceste nedumeriri. Autor: Petru Clej
d-le Petru Clej dv puneti intrebarea sau alta persoana ,si nu in 1856 ci 1865-66 probabil am gresit eu anul ,in fraza mea nu era o asemenea afirmatie …
=Sau această eliberare le-a creeat numai greutăți obligându-i să devină hoți (cu totii?)extras din afirmatia d-lui clej===
…,si nu poate fi luata mot a mot ca in clasa a 4 ,credeam ca pentru dv nu e o capcana sau o enigma
un fenomen nu se produce in masa suta la suta dar devine pondere pentru o etnie marginalizata si fugarita ,eu nu fac parte din fen dar l-am inteles mai devreme decit multi contemporani de ai mei si cred ca si fata de dv
nu le-a creat greutati eliberarea din sclavie cum intelegeti dv eronat si eu nu am afirmat asa ceva ,se pare ca aveti alt mod de deductie la analiza de text ,ironia dv ma stirneste sa fiu la fel de ironic ,nu ia obligat nimeni sa devina hoti,aveti o deviatie bizara ,foamea marginalizarea ,excluderea din societate astea sint cauzele,unele.
„nu credeam sa`nvat a muri vre`odata”ziea Mihaita Eminescu ,il folosesc aici ca laitmotiv al perpicacitatii unora de a intelege pre dos unele fenomene sau afirmatii simple
cea mai mare crima din lumea asta e sa mori de foame ,dumneata stii ce inseamna foamea sau iti imaginezi sa-ti fie foame si sa nu ai ce minca, probabil ca nu ,altfel nu ati avea tonul asta de deranj de semantica deviata in capul dv, sensibil la aluziile dv nu si la nevoile unor oameni reali pe care d-ta din pozitia de neofascist incurajezi opozitia fenomenului etnic al romilor, sa faci un serviciu cuiva pentru niste marunti,banuiesc nu ma pronunt cu certitudine.posibil sa fiti un aparator dar nu stiti cum sa o faceti
eu vorbeam de un fenomen nu despre o contradictie
hotia e o practica efectuata de nevoie sau din obisnuinta sau chiar de profesionisti.ar mai fi o categorie ce se numesc cleptomani ce fura din atractie ,au nativ aceasta deprindere fara a-si insusi bunurile furate,o fac de dragul de a fura.
scuze pentru greseli
Domnule Nick,
V-aș ruga să răspundeți exact întrebărilor pe care vi l-am pus.
De asemenea vă rog să scrieți fără greșeli de ortografie, deoarece nu se înțelege mai nimic din textul dumneavoastră.
În sfârșit v-aș ruga să vă retrageți IMEDIAT eticheta de neofascist – acuzație extrem de gravă, mai ales că faceți insinuarea rasistă că TOȚI romii sunt hoți.