Palatul Elisabeta, 22 ianuarie 2012
Biroul de Presă al Majestății Sale Regelui Mihai I este autorizat să transmită următorul comunicat:
Familia Regală știe că tot mai mulți români își exprimă cu tărie convingerile și nemulțumirea, de mai multe zile, în orașele țării și în străinătate. Povara cetățenilor este din ce în ce mai apăsătoare. Clasa politică a țării are datoria de a da răspunsurile pe care oamenii, pe drept cuvânt, le așteaptă.
Românii și-au pierdut încrederea. Ei cer astăzi politicienilor un comportament public rupt complet și definitiv de năravurile trecutului.
Întreaga Familie Regală este alături sufletește de toți cei care au în aceste momente nevoie de încurajare și solidaritate.
Regele Mihai I a spus în mesajul său adresat Parlamentului României că ,,cinismul, interesul îngust și lașitatea nu trebuie să ne ocupe viața. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil și generos”. Aceste cuvinte au fost adresate tuturor celor care au puterea de a schimba ceva în România.
Lecția de istorie pe care tinerii au dat-o țării în decembrie 1989 arată că românii au încredere deplină în virtuțile democrației și libertății atunci când destinul țării este la răspântie. Europa și România trec împreună prin vremuri de restriște. Cu atât mai mult astăzi avem nevoie ca politica să respecte locul cuvenit pe care i-l conferă democrația și să nu ia locul competenței, în spațiul public și instituțional.
Fără nici o îndoială, criza economică mondială afectează România. Dar este, totodată, evident că protestele din țara noastră merg mult mai departe decât atât: românii își exprimă frustrarea față de politicieni care nu au privit niciodată dincolo de îngustele lor interese, care au fost mai mult ocupați cu mici dispute personale decât cu buna administrare a țării.
Regele și Principesa Moștenitoare urmăresc evenimentele cu profundă îngrijorare și rămân hotărâți să facă tot ce este în puterea lor pentru a apăra și promova interesele României, fără să favorizeze nici o formațiune politică.
Aceasta a fost datoria Coroanei Române, în fiecare generație, și va rămâne astfel în viitor.
„…cuvinte au fost adresate tuturor celor care au puterea de a schimba ceva în România.”
Da, mai Ficule, mai… Uite cum nostalgia dezvaluie mare lucru despre noi insine. Ba chiar si despre cei care se cred deasupra slabiciunilor omenesti prin taria convingerilor drepte. Iar despre noi ceilalti…chiar si atunci cind am fi fost drepti, sau mai mai mult sau mai putin drepti decit altii, am cazut prada imprejurarilor. Istoria se renaste prin timp. ORDINEA SPONTANA ne-a creat natiunea noastra, cea de romani, si numai o inspiratie miraculoasa venita dinspre cei putini dintre multi din noi toti ar putea sa o prelungeasca in durata asa incit un numar sa fie mai mare decit altul, atunci cind acea durata ca un numar de ani ar fi si va fi depusa pe lista natiunilor care au durat cit si unde si de ce — o lista de felul Wikipidiei din viitorul nedecis al omenirii.
Dar poate ca, pentru a fi de neasemuit, nu e de prisos sa ne adeverim ca libertatea cuvintului si a asocierii fara tagana ne-ar fi suficient de drag si mult de pretuit intru natiunea romaneasca. Deja suntem aproape acolo cu privinta la aceste mult jinduite libertati. Si tocmai ca vorba destula, ba chiar mai mult decit trebuie, sa ne adevereasca! Si ca natiune n-am fost si nu sintem saraci de vorba.
Dar mai apoi, cum necum si totusi si pina la urma, cum totdeauna ai zis tu, mai Ficule, prietene basarabean, evreu prea universal si de fire curios dar si dureros de ateu, tot asteptam INTERVENTIA ACEEA care cit de cit ne-ar infirma ca in omenirea noastra comuna intotdeauna am fost si inca suntem de capul nostru si ca natiune dar si ca fiecare om orisiunde. Desigur nu e usor de inteles cuprinsul haosului si razmeritii spontane. Cu atit mai putin ordinea spontana care ne felureste intru-totul.
Si poate ca romani, intre multe alte natii, inca vom mai fi intru acest fel si pe aici si-acolea si atita timp cit ne vom purta ca o natie cu o anumita gratie si demnitate intre alte natiuni surori. Si iarasi poate ca pe Wikipedia viitorului am putea fi o pagina mai lunga sau cu mult mai multe fapte si realizari onorabile cu privinta la rolul celor de rind, cei multi din noi, care cu priceperea lor felurita ar fi putut contribui la alcatuirea unei natiuni mai drepte, de felul jinduit la vazul si auzitul altor natiuni, chiar daca de fapt si ele erau un miraj.