caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Social



 

Romii clujeni în atenţia oficialităţilor internaţionale

de (12-6-2011)
1 ecou

Vineri, 10 iunie, a avut loc la Cluj un eveniment de anvergură organizat de Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice www.gloc.ro sub genericul „Getting closer – EU strategy for the Roma and local realities.”

Vizitatori între casele modulare din Pata Rât

Vizitatori între casele modulare din Pata Rât

Ploaia şi rafalele de vânt rece s-au abătut peste Cluj tocmai în ziua când o  delegaţie internaţională urma să inspecteze coloniile de la marginea oraşului, locuite în majoritate de romi. Înalţii funcţionari de la Comisia Europeană şi Programul de Dezvoltare ONU, activişti de la Amnesty International şi alte organizaţii pentru drepturile omului, câţiva parlamentari de Cluj, precum şi reprezentanţii organizaţiilor centrale ale romilor au urcat prin zloată şi clisă povârnişul care duce către ghetoul de case modulare  construite de autorităţile locale în – de-acum faimoasa – colonie Pata Rât. Chiar şi primăria s-a mobilizat delegându-l pe şeful serviciului de asistenţă socială şi… câţiva poliţişti comunitari de la serviciul de prevenţie.

Cei 250 de locatari, care au fost dislocaţi forţat în preajma Crăciunului, din locuinţele închiriate de la primărie într-o zonă centrală, îşi duc zilele înghesuiţi (între 8 şi 13 persoane) în camere de 16 – 18 mp, fără bucătării şi cu o baie sinistră – fără apă caldă, dar cu două WC-uri (fără perete despărţitor între ele) – utilizată în comun de cele patru familii care împart un modul. În interiorul modulelor domneşte ordinea, pe peretele holului ( de un metru lăţime) sunt afişate listele cu cheltuielile comune şi programul de asigurare a curăţeniei; camerele, care servesc şi drept bucătării, au fost zugrăvite de Paşti (dar din păcate petele de igrasie au reapărut în scurt timp), iar papucii aşezaţi lângă intrare vădesc strădania de a păstra curăţenia, în ciuda noroiului din preajma casei.

O pereche de papuci pentru fiecare locatar al camerei

O pereche de papuci pentru fiecare locatar al camerei

Oamenii, resemnaţi de eşecul tuturor demersurilor de până acum (de la depunerea dosarului pentru repartiţia unei locuinţe sociale şi până la protestele din stradă sau de la şedinţele consiliului local) încearcă să se adapteze la viaţa de ghetou. Nimeni nu poate şti cât mai au de rămas aici, la marginea oraşului, în apropierea rampei de gunoi unde bântuie câinii vagabonzi şi şobolanii, la câţiva kilometri depărtare de şcoli, de locurile de muncă, de magazine, de spitale.

Locuitorii caselor modulare nu par foarte impresionaţi de vizita reprezentanţilor organismelor europene şi internaţionale, care intră în case şi stau de vorbă cu oamenii. Nici vizitatorii nu sunt impresionaţi din cale afară pentru că, după cum spune Alexandros Tsolakis, director general pentru politici regionale la Comisia Europeană, problema excluderii romilor nu se întâlneşte doar în România, ci în mai toate ţările europene. Sunt exemple similare în Slovacia, Ungaria, Grecia sau Spania. Totuşi, în unele părţi autorităţile fac eforturi mai mari pentru integrarea romilor care presupune combinarea îmbunătăţirii condiţiilor de locuit cu educaţia şi cu asistenţa sanitară. Oricum mai e un drum lung de făcut ceea ce înseamnă, inevitabil, şi răbdare. „Dorim să convingem autorităţile că e timpul să-şi schimbe modul de gândire, nu putem să-i excludem pe oameni, numai pentru că sunt de etnie romă. Nu putem să dislovăm oamenii din oraş şi să-i aşezăm la marginea oraşului unde vor fi, inevitabil marginalizaţi, de unde copiii nu se pot duce la şcoală, etc. Trebuie găsite soluţii, dar asta va lua timp. E nevoie de o bună planificare, bunăvoinţă şi bani.” explică reprezentantul Comisiei Europene.

Casei de lemn construite pe cei 20 de mp. de teren oferiţi de primărie fiecărei familii

Casei de lemn construite pe cei 20 de mp. de teren oferiţi de primărie fiecărei familii

Poate acesta este şi motivul pentru care cei care nu mai încăpuseră în locuinţele modulare şi au primit de la primărie 20 (douăzeci) de metri pătraţi de teren – la capătul şirului de case – s-au apucat să-şi ridice cabane din lemn şi speră să se mute cât mai curând în ele.

Totuşi, vizita la Cluj a delegaţiei internaţionale s-a soldat şi cu un rezultat pozitiv. S-a încheiat un memorandum de colaborare între primărie şi UNDP (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare) pe programe sociale şi de integrarea romilor, în care se stipulează necesitatea consultării experţilor universitari, a ordinului arhitecţilor şi societăţii civile. Lucru solicitat, de mult timp, de organizaţiile civice ale romilor, dar ignorat sistematic de autorităţi.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Doho: (13-6-2011 la 15:49)

    E una dintre cele mai empatice dar și dintre cele mai competente relatări despre vizita internațională de lucru de la Pata Rât organizată de Grupul de Lucru al Organizațiilor Civice (gloc.ro), în contextul în care relatările media mainstream nici nu s-au obosit să dea vreun punct de vedere al organizatorilor evenimentului.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.225.31.188