caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Relativităţi Culturale



 

Avangarda română evreiască revine în Occident

de (12-6-2011)
10 ecouri

La 31 iunie, în impozanta clădire a Muzeului  de Istorie a Evreilor din Amsterdam , în faţa unui numeros public, printre care membri ai comunităţii evreieşti locale, diplomaţi, inclusiv ambasadorul României în Olanda, personalităţi din lumea artistică şi critici de artă, a avut loc un vernisaj cu o semnificaţie deosebită pentru România, arta românească şi creatorii evrei. „De la dada la suprarealism. Artişti ai avangardei evreieşti din România, 1910-1938”, expoziţia, unică în felul ei, a fost o premieră europeană deoarece sunt expuse aproximativ 80 de picturi, desene şi fotografii (ale unor tablouri pierdute), aparţinând reprezentanţilor români evrei ai acestui curent. Pentru prima dată, operele lor au fost adunate şi prezentate într-o expoziţie şi aceasta într-un muzeu din Olanda. Astfel că, după aproape un secol de la apariţia curentelor avangardiste, publicul european poate cunoaşte pe unii dintre cei mai importanţi artişti moderni

Scurtă istorie

Muzeul, monument al istoriei evreilor olandezi,  a fost realizat prin  unificarea a patru temple, construite în secolele  al XVII-lea şi al XVIII-lea, restaurate pentru a forma un complex de excepţie care adăposteşte colecţiile  existente şi expoziţiile temporare.

Muzeul de istorie evreiesc din Amsterdam

Sălile clădirii  redau istoria evreilor înainte şi în timpul celui de-al doilea război mondial, tragedia şi supravieţuirea comunităţii evreieşti din Amsterdam. Oraşul, numit în ebraică „Mokum”, a fost un loc de refugiu atât al evreilor sefarzi cât şi aşkenazimi de-alungul istoriei, prigoniţi în alte ţări europene. La începutul celui de-al doilea război mondial, numărul evreilor se cifra la 75.000 . În urma deportărilor, 80 la sută dintre ei au fost ucişi. Azi, comunitatea evreilor din Amsterdam nunără 15.000 de persoane.

Joel Cahen, directorul Muzeului, relatează în paginile catalogului expoziţiei, că ideea organizării ei îi aparţine lui Radu Stern,  critic de artă evreu român care trăieşte în Elveţia. Efectuând o vizită la Lausanne, la Muzeul Elysee, Cahen l-a cunoscut pe Stern , directorul Departamentului de educaţie al muzeului. Stern a fost primul care i-a atras atenţia asupra rolului jucat de artiştii evrei din România, reprezentanţi ai avangardei, în dezvoltarea artei moderne europene şi l-a convins să organizeze o expoziţie a acestor artişti. . „I-am povestit lui Radu despre expoziţia noastră dedicată artei ruseşti. i-am arătat catalogul, pe care-l aveam cu mine. Radu l-a privit, şi mi-a spus că era foarte frumos, dar că avangarda românească era cu mult mai interesantă …Chiar dacă ştiam de cabaretul Voltaire din Zürich, locul de naştere a mişcării Dada, nu ştiam că încă în 1924 Bucureştiul a găzduit  o mare expoziţie a operelor pictorilor avangardişti, organizată de revista „Contimporanul”, povesteşte Cahen. În noiembrie 2008, împreună cu Stern şi Edward van Voolen, curatorul Muzeului de Istorie a Evreilor din Amsterdam, a plecat la Bucureşti unde a avut posibilitatea să vadă opere “fascinante” (epitetul îi aparţine) la Muzeul Naţional de Artă şi în colecţii particulare. În consecinţă, l-a invitat pe Radu Stern la Amsterdam şi după eforturi care au durat doi ani, expoziţia a fost deschisă. Organizatorii au conştientizat importanţa acestor artişti. „În primele decenii ale secolului XX, au arătat ei într-o prezentare a expoziţiei, lumea artistică a fost luată cu asalt de experimentele curajoase a mai multor artişti evrei din România. Tristan Tzara, Victor Brauner, Marcel Iancu H.M. Maxy Împreună cu mai vârstnicul Arthur Segal, au fost prezenţi la naşterea unei mişcări de avangardă influente. Opere dadaiste, suprarealiste, abstracte şi expresioniste, variaţii personale de constructivism, nimic nu  le-a scăpat. Şi-au făcut publice ideile la Cabaret Voltaire din Zürich şi în reviste revoluţionare, acum devenite legendare, cum au fost Contemporanul şi Integral.” Ei au subliniat că prin această expoziţie se va confirma rolul jucat de Bucureşti în mişcarea europeană de avangardă.

În vizită la casa unde a locuit Saşa Pană

Cu două săptămâni înaintea vernisajului, Joel Cahen a adus la Bucureşti un grup de 10 ziarişti de la departamentele de artă ale celor mai mari publicaţii olandeze. Timp de două zile, aceştia au vizitat capitala română, Muzeul de Artă şi au fost oaspeţii Ambasadei Olandei  şi ai Federaţiei Comunităţilor Evreieşti. Aici li s-a prezentat istoria evreilor din România, trecutul şi prezentul comunităţii evreieşti apoi au avut prilejul să vadă Sinagoga Mare, Muzeul de Istorie a Evreilor şi Biblioteca „Şafran”. Astfel ei au reuşit să cunoască şi condiţiile în care au creat artiştii evrei din avangardă. Un moment memorabil l-a reprezentat pentru ei vizita efectuată la Vladmir Pană, fiul poetului Saşa Pană, unul dintre promotorii avangardismului în  literatură şi au aflat despre istoria acestui curent. În articolul „O casă istorică a comorilor”, publicat  în cotidianul olandez „Het Paarol”, ziaristul Jos Bloemkolk scrie: „La Muzeul de Istorie a Evreilor din Amsterdam… se poate vizita începând de astăzi (1 iunie a.c.) o expoziţie dedicată avangardei româneşti evreieşti între 1910 şi 1938, cu tablouri ale artiştilor suprarealişti ca Marcel Iancu, Victor Brauner şi M.H. Maxy. Poetul Tristan Tzara, lider al mişcării dadaiste din Zürich, a făcut şi el parte din cercul avangardist de la Bucureşti. Lucrări plastice aparţinându-i sunt expuse cu acest prilej la Amsterdam. O parte din expoziţie este realizată cu opere provenind din colecţia Vladimir şi Adriana Pană. Cuplul, în jur de 70 de ani, locuieşte într-un apartament …pe Strada Dogarilor în Bucureşti. Toţi pereţii, până şi cei din dormitor, sunt acoperiţi cu tablouri care astăzi reprezintă o avere, dar pe care cuplul le-a privit mult timp ca neavând nici o valoare. Într-un singur loc nu sunt tablouri, acolo unde pereţii sunt acoperiţi de o bibliotecă de mari dimensiuni. Soţii Pană au fost mereu ataşaţi de tablourile lor, şi cu greu se vor separa de ele…Colecţia soţilor Pană…este moştenire de la tatăl lui Vladimir, Saşa, poet şi bun prieten cu suprarealiştii, de la care primea cadou tablouri din amiciţie. Pe faţada imobilului unde locuiesc soţii Pană, se află o plăcuţă pe care scrie „Saşa Pană, scriitor”, un mic omagiu de neînchipuit pe vremea dictaturii naţionaliştilor de extremă dreaptă din timpul celui de-al doilea război mondial sau a comuniştilor care au urmat… Pe pereţii apartamentului aranjat în stilul anilor 1930 atârnă o Natură moartă cubistă a lui Marcel Iancu, alături de un portret al lui Saşa Pană, realizat de prietenul său Victor Brauner. Capul lui Pană pluteşte, şi acest cap desprins de corp este o trăsătură specifică a artei lui Brauner.”

80 de opere ale avangardei

Expoziţia cuprinde 80 de opere ale exponenţilor avangardei româneşti din trei generaţii- Arthur Segal,Tristan Tzara, Marcel Iancu, M. H. Maxy, Victor Brauner, Jules Perahim şi Paul Păun. Muzeul de la Amsterdam a editat şi un catalog care, pe lângă întroducerea semnată de Joel Cahen, cuprinde trei studii de Radu Stern: „De ce atât de mulţi evrei”?, „Zürich” şi „Bucureşti”, o vastă panoramă a mişcării de avangardă, începută în Elveţia şi dezvoltată în România. Potrivit lui Radu Stern, antisemitismul din România care nu-i considera pe artiştii evrei ca reprezentând cultura ţării, i-a determinat pe aceştia să evolueze în, afara culturii româneşti, să aleagă pe cea occidentală”. Catalogul a  inclus şi o prezentare a artiştilor care au făcut parte din acest curent, cu biografiile fiecăruia ( autori Radu Stern şi Monique Yaari)  De asemenea, sunt incluse toate operele de artă prezentate în expoziţie.

Evenimentul  de la Muzeul de Istorie a Evreilor a trezit interes şi în străinătate. După Amsterdam, expoziţia va călători la New York şi în Israel, şi foarte probabil la Muzeul Naţional de Artă al României, de la Bucureşti.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • eva galambos: (13-6-2011 la 02:39)

    O mică rectificare cu scuzele de rigoare. Expoziţia a fost deschisă la 31 mai, nu la 31 iunie. Neatenţia autorului.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Maria Roth: (13-6-2011 la 04:42)

    Foarte interesant, ce bine ar fi de vazut expozitia. Merci

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • meir eliahu: (13-6-2011 la 04:54)

    Acest superb articol despre Evreii avangardisti din Romania trebue sa fie in mai multe capitale sa vada toata lumea ce au creat Evreii din Romania.Eu vreau sa vad in Amsterdam aceasta superba expozitie
    Cu respect Mayer Eugen

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • MIRCEA GRINBERG: (13-6-2011 la 09:24)

    E CEVA DE ADMIRAT, POATE ODATA LA SECOL. CUM SE POATE OBTINE CATALOGUL? M.G

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Eva Galambos: (13-6-2011 la 09:40)

    Din pacate, numai de la muzeu

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Radu Stern: (13-6-2011 la 09:54)

    Catalogul se poate comanda la : http://www.jhm.nl/bezoek/museumshop

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Radu Stern: (13-6-2011 la 10:18)

    Si mai direct, atalogul se poate comanda la museumshop@jhm.nl

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Andrea Ghita: (13-6-2011 la 14:00)

    Un evenimet de anvergura, pregatit indelung si cu migala. Organizatorii merita toata lauda si felicitarile. Un articol complet si sugestiv. Multumiri.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • somoila grigore: (15-6-2011 la 07:29)

    Splendid!Peste cap daca ma dau,si tot ma duc sa-l vad.
    Multumesc pentru articol.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • TOMA GEORGE MAIORESCU: (19-6-2011 la 05:02)

    Alaturi de o imensa bucurie resimt cele 80 de exponate de la Amsterdam ca o palma pe obrazul gros al „diriguitorilor” contributiei evreilor la civilizatia romaneasca.Poti sa cauti cu microscopul electronic numele acelora care au propulsat real valorile nu in spatele unor tarcuri ci in spatiul permanentelor umanitatii si vei intalni,poate, rar,pe vreunul strivit de umbra majuscula a veleitarului.
    Se restaureaza sinagogi goale si cimitire parasite, E foarte bine atunci cind se tine seama de o ordine a prioritatilor.Dar de MUZEUL EVREESC care sa expuna comorile vii ale artei si inventivitatii intelectuale (bine_nteles si al momentului artistic de exceptie cunoscut sub genericul avangarda)nu mai vorbeste nimeni.
    Or.comorile spiritului,marturiile nepieritoare ale artei,literaturii si stiintei sunt urmele unei comunitati,contributia evreilor la cultura si civilizatia umanitatii
    TOMA GEORGE MAIORESCU

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.159.85.193