caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Intern



 

„Pentru mine România e România și nu numai cu numele” – interviu cu Regele Mihai

de (14-11-2008)
5 ecouri
Regele Mihai a acordat al doilea interviu în ultimele șase luni revistei ACUMRegele Mihai a acordat al doilea interviu în ultimele șase luni revistei ACUM

Moștenitorul coroanei britanice, prințul Charles, a împlinit pe 14 noiembrie 60 de ani. Cu acest prilej, Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a oferit o recepție cu o seară înainte, la care au participat membri ai Caselor Regale din toată Europa.

La ceremonie a fost prezent și Regele Mihai, împreună cu Regina Ana, Principesa Margareta și Principele Radu.

Cu acest prilej, fostul suveran al României a oferit un interviu revistei ACUM, al doilea în șase luni.

Majestate, cum a fost recepția la care ați fost invitat să participați?

Familia imediată a Reginei – câteva persoane – o cunosc de multă vreme. Între timp au trecut ani, s-au înmulțit, nu-i cunosc pe toți cei nou veniți pe lumea asta și e greu să-i plasezi, care e fiul sau fiica cuiva. Dar faptul că am fost invitați de Regină ca să luăm parte la această ceremonie a fost o satisfacție enormă. Fiindcă nu ne-am mai văzut de prea multă vreme. Eu mai mai venit pe la Londra cu diverse treburi, dar de fiecare dată ori era ocupată, ori era plecată din țară, dar de data aceasta ne-am reunit cu toții la un loc.

Ați avut ocazia să stați de vorbă cu Majestatea Sa, Regina Elisabeta, și cu Prințul Charles?

Prea puțin, deoarece era foarte ocupată cu invitații. Pe Prințul Charles l-am văzut de departe, am ajuns să-i spunem “Bună seara” și ” Happy Birthday” și după aceea a dispărut între lume, era foarte solicitat.

De când îl cunoașteți pe Prințul Charles?

De mic copil. Îmi aduc aminte că am participat la o vânătoare la domeniul regal de la Sandringham și el avea atunci vreo 12 – 13 ani. E cam de de o vârstă cu Principesa Margareta.

Sire, vreți vă rog să reamintiți care sunt legăturile Majestății Voastre cu familia regală britanică?

Aici putem spune: de ce simplu când se poate complicat… Legătura cea mai directă este bineînțeles prin bunica mea, Regina Maria, nepoata reginei Victoria a Marii Britanii, dar care avea legături de rudenie și în familiile regale din Rusia și Germania.

Deci Majestatea Voastră sunteți văr cu Regina Elisabeta a II-a.

Da, suntem veri, nu mai știu al câtelea grad, iar Principele Filip, soțul Reginei, era văr primar cu mama mea, ei provenind din familia regală a Greciei. Principelele Filip este și nașul de botez al fiicei mele, Margareta.

Ați fost în noiembrie 1947, cu numai o lună înaintea abdicării forțate, la nunta pe atunci Principesei moștenitoare Elisabeta cu Principele Filip. Cum au evoluat de atunci relațiile Majestății Voastre cu Regina Elisabeta?

La început, când s-au întâmplat aceste lucruri n-am avut legături cu nimeni, fiindcă trebuia să ne descurcăm cum puteam. Ne-am mutat cu mama mea la Florența, ea având o vilă acolo din anii ’30, iar pe urmă la sugestia mamei mele ne-am mutat în Anglia, cred că era 1950 sau 1951. Odată ajunși aici, am reluat relațiile, în special cu Regina Elisabeta, care urcase pe tron în 1952, precum și cu Principele Filip. Am fost adeseori invitați la ei pentru ocazii – garden parties, vânători, la Sandringham și la alte reședințe regale. Asta s-a întâmplat tot timpul, fără niciun fel de dificultate, fără niciun fel de gând ascuns. Au fost foarte deschiși.

Deci ați simțit tot timpul sprijinul lor?

Sprijin moral. Iar înainte de a pleca din Anglia, asta nu știu câtă lume știe, Regina, în spiritul ei, ne-a oferit să avem un loc de stat în palatele ei, la Hampton Court din câte îmi aduc aminte. Nu s-a mai întâmplat deoarece am plecat în Elveția să lucrez cu o firmă americană. Dar evident simțământul ei că vroia să facă ceva să ne ajute, mai ales că eram într-o situație financiară complicată.

Mi-aduc aminte în 1995, când v-am intervievat pentru BBC cu ocazia participării la aniversarea a 50 de ani de la Victoria împotriva Germaniei naziste, a fost o situație delicată când la banchetul șefilor de stat ați fost prezent alături de președintele de atunci al României, Ion Iliescu.

Au fost două ocazii de acest gen, una puțin înainte la care fusese invitat și Regele Bulgariei, Simeon, alături de mine. La Londra n-am mai avut prilejul să vorbesc cu Regina, erau prea multe ceremonii, prea multă lume, am luat parte doar la dineul de la Buckingham Palace.

Ați mai fost și în 1997, la nunta de aur a Reginei, când v-am intervievat din nou, iar apoi în 2007 la nunta de diamant. Cum o regăsiți pe Regină după 61 de ani de căsnicie și 56 de ani pe tron?

Anii trec, nu arătăm chiar cum eram atunci, dar în spirit nu s-a schimbat nimic.

Aș vrea să revin puțin la Prințul Charles, care are o mare dragoste față de România, unde are și câteva proprietăți. Ați vorbit cu el despre acest lucru?

Am vorbit cu el, dar prea puțin. El a venit deja de vreo patru – cinci ori în România – se ocupă de niște castele în Transilvania care datează din Evul Mediu, vrea să le restaureze, ceea ce dovedește că ține la noi. Nu ne-am văzut, fiindcă ori nu eram eu în țară, fie era el prea ocupat. Fiica mea, Margareta și Principele Radu s-au întâlnit cu el, dar sper să am și eu ocazia să mă întâlnesc cu el.

Sunteți la curent cu actualitatea din România, o urmăriți?

Asta este sigur, fiindcă la urma urmei este țara mea, sunt născut aici, timpuri bune, timpuri rele, pentru mine România e România și nu numai cu numele. Aici cred că e o mare diferență la mulți români pe care îi întâlnesc eu din când în când, i-am întrebat: “Sunteți români?”, ”Da suntem români”. Și mă întreabă și ei dacă sunt roman numai cu numele sau mai e și altceva? N-am vrut să intru în prea multe detalii pentru că nu vor întotdeauna să spună tot ce gândesc.

De când ați revenit în țară și situația s-a normalizat oarecum față de începutul anilor ’90, cum credeți că s-a schimbat România?

Nu pot să spun că e chiar normalizare, dar în orice caz este o schimbare, asta da. În special la țară, nu vorbesc de domeniul de la Săvârșin, pentru că acolo toate lumea mă știe, e proprietatea me ape care am recăpătat-o, noi am recuperat-o, am luptat patru ani în justiție și an câștigat-o. La țară se simte pulsul cu totul altfel decât la orașe. Acolo oamenii sunt întotdeauna ocupați de treburile lor, de politică, dar la țară sentimental este diferit. Cu toate că o duc greu, ei nu se simt liberi să spună și să facă ceea ce ar dori ei.

În încheiere aș dori să vă întreb, în opinia Majestății Voastre, care este viitorul monarhiei?

E un lucru la care e foarte greu de răspuns. Asta e cum spun italienii „tempi passati”. Or fi ei tempi passati dar eu încerc să spun să se gândească ce s-a întâmplat în acest timp. Ce s-a întâmplat atunci și ce se întâmplă acum. Asta nu depinde de mine, din păcate, depinde de populația românească și de anumite cercuri românești. Dacă unii vor să facă o schimbare, cu atât mai bine, dar e greu de spus. Sunt prea multe țări în estul Europei care au fost monarhii înainte, unde treburile mergeau bine, iar apoi lucrurile s-au încurcat. Nu e vina nici a noastră nici a acelor familii regale, dar au fost dați afară cei care au făcut treabă acolo și pe urmă se miră ce merg prost lucrurile.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Mircea Munteanu: (14-11-2008 la 00:00)

    Putini oameni din tara, stiu cit datoram Maiestatii Sale pentru integrarea Romaniei in NATO si UE.

    Se pare ca ultima afirmatie din interviu, este mai adevarata ca oricind….”nimic, in spirit, nu s-a schimbat”…

    Multumim, Majestate!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • pavel: (14-11-2008 la 00:00)

    .. dar Basarabia?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (14-11-2008 la 00:00)

    Domnule Pavel,

    Orice interviu are o anumită tematică, iar acest interviu având loc la Londra cu prilejul participării MS Regelui Mihai la aniversarea Prințului Charles a fost concentrat pe relația sa cu familia regală din Marea Britanie.

    În 15 – 20 de minute cât am avut la dispoziție vă rog să mă credeți cu nu era timp de mai mult.

    Vă invit să citiți interviul cu Regele publicat în iunie http://www.romanialibera.com/editorial/editorial.php?step=articol&id=359

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Mircea Munteanu: (14-11-2008 la 00:00)

    Cedarea Basarabiei si a Bucovinei de Nord nu poate fi imputata Majestatii Sale. Daca sunteti un bun istoric, stiti ca in Romania era o maonarhie constitutionala. Regele domnea, dar nu guverna. Din cunostintele mele, se pare ca premierii nostrii (si parlamentarii nostri) erau altii, din 06.martie 1945………….Aceeiasi care au donat, gratuit, Insula serpilor citiva ani mai tirziu………..

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Lucian-Zeev Herscovici: (14-11-2008 la 00:00)

    Doresc sa folosesc ocazia pentru a-i transmite Maiestatii Sale Regele Mihai I urari de sanatate si viata lunga. Indiferent de ce se intampla si se va intampla, Maiestatea Sa este om si vreau sa-i urez sa traiasca pana la varsta de 120 de ani (traditionala urare iudaica). Aceleasi urari printului Charles al Angliei, care acum este abia la jumatatea vietii. Cu deosebit respect,
    Lucian-Zeev Herscovici

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.158.248.112