caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Intern



 

ACDR – noua formaţiune politică a romilor – a obţinut rezultate promiţătoare la alegerile locale din România

de (24-6-2012)
26 ecouri

ACDR (Alianţa Civică Democrată a Romilor din România) formaţiunea politică a romilor tineri şi şcoliţi a trecut de „botezul focului electoral”, cu rezultate notabile.  În judeţul Cluj ACDR a obţinut cinci mandate în consiliile locale comunale  şi a pierdut „la mustaţă” un loc în Consiliul Local din Municipiul Câmpia Turzii, lipsindu-i…3 voturi. Şi candidatul pentru consiliul judeţean Cluj – Gabriel Dandoci, vicepreşedinte ACDR –  a făcut o figură onorabilă adunând peste 3500 de voturi valabil exprimate. Din spusele sale rezultatele ar fi fost mult mai spectaculoase, în condiţiile în care romii din judeţ au avut o participare semnificativă la vot,  însă numărul buletinelor de vot anulate  în care fusese ştampilat şi  numele  candidaţilor ACDR  indică o oarecare confuzie în ceea ce priveşte procedura de vot, în sânul comunităţilor rome. În continuare spicuim din  Comunicatul dat publicităţii de conducerea ACDR, cu câteva zile în urmă, care reflectă situaţia la nivel naţional.

Alianţa Civică Democrată a Romilor (ACDR) formaţiune politică  înfiinţată în 2011 de un grup de tineri romi) a reuşit la alegerile locale să obţină un scor electoral, la „votul politic”, aproape dublu faţă de competitorul direct, Asociaţia Partida Romilor „Pro Europa”. 24.949 de romi au votat candidaţii ACDR pentru posturile de consilieri judeţeni, iar 4.937 de romi au acordat votul candidaţilor ACDR pentru posturile de preşedinţi de consilii judeţene. Asociatia Partida Romilor „Pro Europa” a obtinut doar 16.059 de voturi pentru consilieri judeţeni şi doar 2.912 de voturi pentru preşedinţi de consilii judeţene.

ACDR a pornit în această competiţie electorală ca organizaţie bazată pe voluntariat şi cu resurse proprii, fără sa primească subvenţii de la stat, fără să controleze instituţii de stat şi fără să dea mită electorală sau alte beneficii alegătorilor. Am câştigat votul politic în competiţia cu Partida Romilor. Am crescut politic cu 30.000 de voturi şi suntem azi o organizaţie cu  voturi curate şi cu susţinere genuină in comunităţile de romi pe care le reprezentăm. Avem mandate de consilieri locali si vom dovedi că suntem solutia de viitor pentru toate comunităţile de romi din ţară„, afirmă David Mark, secretarul general al ACDR.

Este de remarcat si faptul că votul etnic al romilor a crescut la aceste alegeri, tendinţă care în ultimii ani, când singura opţiune etnică era Partida Romilor, a suferit o constantă scădere. ”După ani de zile de monopol şi de lipsă de alternative politice etnice pentru romi,  ACDR a reuşit să ofere romilor o opţiune reala„, declară  Mirela Faitas, Vicepresedintele ACDR

Votul acesta este semnalul că romii s-au săturat de 20 de ani de minciună şi sărăcie, că romii vor o schimbare, că romii văd în noi soluţia pentru viitorul mai bun al comunităţilor de romi. Din păcate am avut foarte multe voturi anulate, lucru pe care va trebui să-l corectăm până la alegerile din toamnă”.  a declarat Marian Daragiu, presedintele ACDR.

 

Ecouri

  • Vasile Ionescu: (25-6-2012 la 14:54)

    Centralizarea finala a voturilor in urma alegerilor locale, mai jos. Votul indreptat catre formatiunile rome a fost de 68.103 voturi, reprezentand 0,67% din totalul voturilor. Cel mai slab scor din istoria electorala postdecembrista a rromilor, nicidecum cum spune autorul articolului.

    ACDR/ Alianta Civica a Romilor din Romania:
    Primari: 597
    CJ(pres): 24949 (0,27%)
    CJ membri: 4937
    CL: 19225

    Partida romilor pro Europa
    Primari: 4733
    CJ(pres): 2912
    CJ membri: 16059
    CL: 37422 (0,35%)

    UNCR/Uniunea Nationala a Comunitatilor rrome
    Primari: 485
    CJ membri: 2430
    CL: 5732 (0,05%)

    Cata vreme „politicul” inseamna batalia dintre actualii si fostii membrii PRPE (unii isi zic acum ACDR, si-au schimbat blana, nu si naravurile) si cata vreme voturile reprezinta sub 1% din electoratul rrom, politicul, in forma de pana acum, e mort, parasit de electorat. Numai cei orbiti de nebunia puterii nu pot sa vada ca politicianismul rrom e populist si demagog, contaminat atat de autoritarismul modelului faraonic practicat de Nastase („4 case”) si Basescu („Zeus”), cat si de impostura gen Ponta, cu intelectuali slabi sau cvasianalfabeti cu patalamale. Daca nu se va reforma din radacini, PRPE va castiga inca o mie de ani alegerile, dar nu va conta mai mult decat Uniunea Rutenilor. Obsesia faraonica a lui Nastase”, inspirata de wagnerianism si cinismul nietzschenian al „supra(rr)omului” are o stupefianta si umilitoare iesire din arena politica. seamana identic cu „tarzanismul lui NPaun, cu mentiunea ca ultimul nu e primul, nimeni nu va avea clementza.

    „Civicul” nu trebuie confundat cu „sectorul ONG” (chiar mai compromis decat PRPE), pentru ca societatea civila rroma inca nu s-a constituit, din pacate, tocmai pentru ca elitele culte, artistice, religioase si economice nu au fost dezvoltate, ci – in masura in care au aparut – subordonate politicului sau armatei de asistenti sociali reciclati (de aici si prosteasca blocare in „combaterea saraciei”, nu in schimbarea mentalitatilor, care e treaba elitelor culte, artistice si religioase, nu a asistentilor sociali).

    In rest, Strategia 2012-2020 are in vedere politicile publice pentru incluziunea romilor, in sensul „disciplinarii”. Deja Politia s-a apucat de treaba, ce ne va uni vor fi abuzurile si nedreptatile impotriva rromilor, care vor urma. Vremea falsilor profeti si a oportunistilor a trecut. Din pacate, niciodata nu s-a gandit si o strategie de aparare colectiva, doar mersul cu „jalba in protap” pe la „cei mari”, si ei plictisiti si iritati de „hoardele” de disperati. Sub unele aspecte, refuzul statelor europene de a primi evreii care fugeau din Franta nazista, incepe sa semene cu situatia actuala a rromilor, retrimisi in „lagarul” Romania.

    Cum cvasitotalitatea rromilor voteaza cu partidele majoritare sau nu voteaza, statul nu mai conteaza pe „sectorul ONG” sau pe PRPE, compromise, ci pe structurile „rrome” institutionalizate (Grupul Tehnic de Lucru al Primului Ministru, Agentia Nationala pentru Romi, politistii rromi, cadrele didactice rrome etc), care vor fi fortate sa puna in aplicare ce li se comanda. In 1941, Centrala Evreiasca, structura de stat, a intocmit listele evreilor care erau trimisi la moarte in Transnistria, patrand proportiile, „institutiile rrome” vor semna raul care vor urma.

  • Vasile Ionescu: (26-6-2012 la 04:46)

    NOTA BENE: In loc de „Franta nazista” a se citi „Germania nazista”. Scuze pentru ortografie, am scris in goana, cu iritare. Subiectul auto-responsabilizarii rromilor ar merita o discutie serioasa, dar doar in masura in care statul roman ar face si el devoda unei minime responsabilizari.Altminteri, „violenta legitima” a statului devine ilegitima, iar „nesupunerea civica” o chestiune morala.

  • Stefan N. Maier: (26-6-2012 la 22:50)

    Domnule Ionescu, o rog pe colega noastra Andrea Ghita sa raspunda precizarilor dv care, pe fond, contrazic unele afirmatii importante pe care le face. In cazul in care nu va raspunde in mod public in 48 de ore, voi reveni pentru a preciza motivul pentru care nu a facut-o – urmand sa incerc sa ma documentez personal in acest sens.

  • Andrea Ghita: (27-6-2012 la 03:25)

    Stimate Domnule Vasile Ionescu,
    Datele statistice din articolul de mai sus mi-au fost furnizate de ACDR Cluj. Formatia noua, alcatuita din tineri fosti activisti civici mi-a starnit interesul ca ziarist, cu gandul ca ar putea mobiliza o masa semnificativa de votanti pasivi sau captivi ai altor partide, in conditiile in care timp de doua decenii actuala reprezentare politica a romilor nu a facut – dupa opinia mea – performanta asteptata. Am fost de fata anul trecut la infiintarea partidului si am crezut de cuviinta ca e important sa dau referiri si despre rezultatele de la alegerile locale. Toate datele de mai sus mi-au fost trimise de liderii organizatiei, inclusiv comunicatul lor, pe care l-am transcris.
    O analiza ampla a alegerilor in randul comunitatii rome, scrisa de Dvs. ar fi foarte utila cititorilor Acum. Va invit s-o scrieti,
    Va multumesc pentru ecou
    Andrea Ghita

  • Marian Daragiu: (27-6-2012 la 06:23)

    Draga domnule Vasile Ionescu,
    Apreciez interesul pe care il manifestati fata de Alianta Civica Democrata a Romilor. Pentru informarea corecta a cititorilor este important ca mesajele dvs sa mentina o nota obiectiva, avand in vedere rolul activ pe care il jucati de-a lungul anilor in miscarea Roma.
    1. Partida Romilor este formatiunea politica care reprezinta Romii in Parlamentul Romaniei in ultimii 20 de ani, prin locul primit din oficiu cf Legii Electorale, loc atribuit minoritatilor care nu au reusit sa atinga pragul electoral de 5%. Astfel, Partida Romilor primeste ANUAL 2,5 – 3 mil Euro.
    2. Maghiarii sunt si ei reprezentati in Parlamentul Romaniei, dar nu prin acel blestemat loc de deputat din oficiu, ci prin grup de 30 de parlamentari, dand tarii ministrii, secretari de stat, primvicepremieri, si mii de decidenti politici si administrativi. Ei nu primesc 3 mil de Euro, ei decid bugetul Romaniei, si politicile publice si programele nationale si prioritatile, si doar in ultimii 4 ani au decis prin ministrii maghiari politica in domeniul Sanatatii, al Culturii, al Mediului !!!

    3. Declinul si prabusirea comunitatilor de Romi se datoreaza Partidei Romilor, celor care de la 80.000 de voturi coagulate in anul 1996, au scazut gradual ajungand astazi la un umilitor 30.000 de voturi in electoratul Rom. Partida Romilor nu are interesul sa se reformeze,nu este interesata sa atinga pragul electoral de teama de a nu pierde banii si calitatea de negociatori/vanzatori de neam.

    4. Datele statistice din alegerile din 2008 va contrazic cand faceti referire la rezultatele postdecembriste cele mai slabe obtinute pana in przent. Partida Romilor poate si mai prost de atat:
    Anul de gratie 2008
    Partida Romilor:
    Consilieri Locali: 55.743
    Consilieri Judeteni: 44.932
    Anul 2012:
    Partida Romilor:
    Consilieri Locali: 37.422
    Consilieri Judeteni: 16.932

    Explicatia este simpla, Presedintii filialelor Judetene ai Partidei Romilor au TRADAT Comunitatea de Romi candidand pe listele altor Partide Politice???!!!!, bineinteles pe locuri ne-eligibile. Exemple: In toata tara.

    Nu ma astept sa felicitati tinerii Romi scoliti care au parasit confortul programelor europene pentru a se lupta cu corupta Partida a Romilor si cu sustinatorii ei ferventi, dar ma astept sa confirmati faptul ca Romii pot mai mult decat demonstratiile de lasitate cu care ne-a obisnuit Partida Romilor in toti acesti ani.
    Avem nevoie de programe si politici publice, de buget si de vointa politica si administrativa pe toate nivelele instituionale de decizie si executie.
    Iar acest lucru se poate realiza cu oameni noi, vizionari, romi si neromi, care iubesc aceasta tara.
    Ii multumesc dnei Andrea Ghita pentru obiectivitatea cu care a relatat pana in prezent progresul ACDR si acelora dintre dvs care manifestati interes fata de acest subiect.

    Dle Vasile Ionescu, va rog sa nu confundati Partida Romilor cu Alianta Civica Democrata a Romilor. ACDR a candidat pentru prima data in alegerile din 2012.

    Marian Daragiu
    Presedinte ACDR
    0722673794

  • Petru Clej: (27-6-2012 la 07:07)

    Domnule Daragiu, as dori sa va fie foarte clar un lucru: revista ACUM nu se implica in sprijinirea unui partid sa a altuia. Daca Andrea Ghita debordeaza de entuziasm pentru ACDR, mergand pana acolo incat sa scrie ca a si votat pentru acest partid in alegerile locale, atunci sa fiti sigur ca vorbeste in nume propriu. Nu as vrea sa va imaginati vreo clipa ca veti putea folosi revista ACUM ca sa va faceti propaganda politica – in trecut au mai venit comentarii din partea unor membri sau simpatizanti ACDR care incercau sa-si regleze conturile cu rivali.

  • Petru Clej: (27-6-2012 la 07:17)

    In plus, domnule Daragiu, nu stiu despre ce „obiectivitate” (un termen care de fapt nu inseamna nimic) poate fi vorba cand un jurnalist care declara ca a votat pentru un partid relateaza despre o intrunie a a aceluiasi partid. E vorba de un conflict elementar de interese, iar jurnalistului respectiv nu trebuie sa I se mai permita sa acopere evenimentele legate de acel partid. Acesta este intotdeauna punctul de plecare al coruptiei.

  • Stefan N. Maier: (27-6-2012 la 09:14)

    Pentru oricine este clar ca avem de-a face cu un conflict intre o „aripa veche” si o „aripa noua” a reprezentarii politice a Romilor. Faptul ca editorul nostru, d-na Andrea Ghita, cunoscand acest aspect, nu a invitat DIN START, inainte de a publica respectivul comunicat, „aripa veche” sa exprime un punct de vedere, asa cum ar fi fost profesional sa se procedeze, constituie, potrivit standardelor ACUM, un conflict de interese.

    In speranta ca Partida Romilor va exprima la randul ei un punct de vedere in cadrul unui articol, asiguram inca o data cititorii ACUM ca revista nu are nici un fel de afiliere politica iar redactorii sau editorii care nu vor proceda profesional din acest punct de vedere atunci cand scrfiu despre astfel de subiecte sensibile, sunt si vor fi sanctionati.

  • Andrea Ghita: (27-6-2012 la 13:41)

    Dat fiind ca s-a vorbit de un conflict de interese, precizez ca nu am niciun fel de alt „interes” decat emanciparea politica si sociala a romilor. Lucru dovedit si de seria de articole publicata in revista Acum, pe care o reproduc mai jos.

    http://www.acum.tv/articol/17240/ 7.09.2010
    http://www.acum.tv/articol/17700/ 19.09.2010
    http://www.acum.tv/articol/17851/ 22.09.2010
    http://www.acum.tv/articol/22726/ 21.12.2010
    http://www.acum.tv/articol/25696/ 2.02.2011
    http://www.acum.tv/articol/29506/ 3.04.2011
    http://www.acum.tv/articol/29795/ 8.04.2011
    http://www.acum.tv/articol/32025/ 15.05.2011
    http://www.acum.tv/articol/33672/ 12.06.2011
    http://www.acum.tv/articol/40502/ 19.06.2011
    http://www.acum.tv/articol/40502/ 23.10.2011
    http://www.acum.tv/articol/44254/ 1.01.2012

    http://www.acum.tv/articol/47205/ 19.02.2012
    http://www.acum.tv/articol/53680/ 10.06.2012

    Dat fiind ca la vremea respectiva am semnalat in Acum aparitia unei aliante noi (oct. 2011) (felicitata si de ambasadorul SUA la Bucuresti) alcatuita din tineri scoliti si veniti din societatea civila, pentru a ilustra prestatia lor la prima competitie electorala am reprodus comunicatul ACDR. Nu am dorit sa fac o analiza a rezultatelor tututor formatiilor rome. Daca acest articol este perceput ca un conflict de interese imi pare rau, nu am alt interes decat cel aratat mai sus.
    Orice articol clarificator privind tabloul rezultatelor la alegeri a foramtiunilor reprezentative ale minoritatii rome e bine venit.

  • Andrea Ghita: (27-6-2012 la 14:19)

    Sunt acuzata ca citez:

    „nu stiu despre ce “obiectivitate” (un termen care de fapt nu inseamna nimic) poate fi vorba cand un jurnalist care declara ca a votat pentru un partid relateaza despre o intrunie a a aceluiasi partid. ”

    Precizez ca singura „intrunire” despre care am relatat a fost adunarea de constituire a ACDR http://www.acum.tv/articol/40502/ 23.10.2011 (articol mentionat in EuroTopics http://www.eurotopics.net/en/home/autorenindex/autor-ghita-andrea/)
    Articolul intitulat „De ce am votat cu maghiarii si romii” http://www.acum.tv/articol/53680/, publicat in 11 iunie 2012 (ora Romaniei, dupa inchiderea urnelor), nu intentiona sa faca propaganda nici pentru ACDR, nici pentru UDMR sau Peter Eckstein Kovacs, ci sa reflecte modul meu de raportare (de altfel pagubos) la alternativele de vot.

  • Stefan N. Maier: (27-6-2012 la 16:39)

    Pentru Andrea: interesul editorilor ACUM este acelasi cu al revistei. In acest caz, ca Editor ai lasat sa treaca articolul unui Autor (chiar tu) care nu relateaza despre ACDR in contextul larg, cat mai complex, inclusiv reprezentarea politica a vietii romilor din Romania (relevarea ACESTUI context este interesul revistei ACUM) ci doar despre ACDR.
    Conflictul este intre interesul tau ca Autor – pe care il controlezi – si interesul tau ca Editor – pe care nu-l poti controla (nimeni dintre noi nu poate, fiind supus deciziei Grupului ACUM).
    Asadar, Andrea, te poti astepta sa se solicite in Grup schimbarea calitatii tale la ACUM din Editor in Autor – schimbare care, potrivit regulilor acceptate, nu poate dura mai putin de 6 luni si nu poate fi reversata decat la cerere si dupa asumarea unor obligatii, ca Editor.

  • Vasile Ionescu: (27-6-2012 la 18:08)

    Vai de mine, mai bine ma abtineam, n-am vrut decat sa dau un plus de obiectivitate articolului scris de Andrea Ghita, dand cifre seci. Reactia mea nu a avut in vedere o critica a ACDR, nici PRPE, nici UNCR, sunt „apolitic” si definitiv convins, pana la dispret, de falimentul politicianismului rrom (si putinele voturi obtinute confirma asta)- asadar, n-am acordat un „interes” special ACDR (decat realitatea ca folosesc oamenii frustrati de la PRPE, ceea ce exclude ideea ca ar fi o „miscare” reformatoare a tinerilor impotriva batranilor). Reactia mea a vizat in aceeasi masura si o (prea scurta) analiza critica a „sectorului ONG”, dar si a administratiei publice, ba chiar si a autoritarismului, fie sub forma „wagnerianismului” lui Nastase, fie a „tarzanismului” lui NPaun, parlamentarul rromilor si presedintele PRPE. Pentru a intra in polemica reala, chiar ar trebui scris un articol serios despre degringolada morala a „liderilor” romi, care a dus la resemnarea si stagnarea Miscarii rrome, in pana de viziuni si daruire dezinteresata. As face-o, daca asta ar avea „ecouri” si n-ar fi inutil, atat administratia publica din Romania, cat si societatea civila romaneasca (in special elitele culte) abandonand de ani buni „problematica rroma” sau tratand-o intr-o vesteda „corectitudine politica” sau un Umanism gaunos („tiganul e om de departe”)Nimeni nu-i iubeste pe rromi, nici macar ei insisi!

  • Maria Roth: (28-6-2012 la 02:49)

    Nu mai inteleg nimic din dezbaterea jurnalistica de la Acum – politic. Am citit o relatare despre rezultatele din alegeri ale unui partid tinar, cu rezultate locale, cu citari din declaratiile unor reprezentanti ai acelui partid. Este vorba de o relatare care e o continuare a unui articol precedent, pe care am citit-o cu oarecare interes, ca sa aflu daca sunt ceva sperante de schimbare a vietii politice rome. Fiindca spre deosebire de dl Ionescu, cred din cind in cind ca exista o oarecare speranta in imbunatatirea atmosferei politice.
    O jurnalista care exceleaza in autoreflexii privind experientele ei, ne explicase anterior de ce a votat pentru noul partid al romilor. E vorba de prietena mea si mult laudata dvs. editoare si jurnalista Andreea Ghita. Nu avea dreptul sa ne spuna cum a votat? De ce nu ar fi avut acest drept? E neobisnuit? Poate ca da. Dar de ce nu ar fie etic? Dimpotriva, modalitatea aceasta de jurnalism este cea pe care am apreciat-o pina acum, la Acum. Stiti si Dvs foarte bine ca e un act de curaj azi sa declari ca ai fost de partea unora care nu detin puterea, mai ales daca sunt romi. Pina acum credeam ca Acum apreciaza astfel de atitudini clare, de aceea am citit Acum. Ca dl Vasile Ionescu nu se arata bucuros, sau mai bines pus e sceptic, de informatiile despre noul partid, si ca ii pare rau de lipsa de unitate in lumea politica a romilor – e dreptul lui. Dar ca sariti ca arsi sa aparati Partida Romilor, e cu totul deplasat. De ce trebuia aceasta jurnalista sa scrie si despre celalalt partid? Spuneti-va parerea domnilor si doamnelor despre subiect, adica despre datele articolului, nu despre autor. Tema era ca ca un nou partid care isi asuma identitatea si problemele romilor poate relansa lupta pe plan politic pentru drepturile acestora – cel putin pe plan local, unde se resimte acut nevoia acestei relansari. Se poate sari de la planul local la cel national si chiar la cel European, de ce nu, dar cu argument despre tema, nu despre persoane. Ce vad eu in articol este ca Andreea scrie despre rezultate locale, iar dl Ionescu despre rezultate pe tara. Unde e contradictia? Ce s-a citat e inexact? Sa fie corectat! A spus domnul Daragiu vreo chestie inexacta? Sa se aduca date exacte. Dar ar fi cazul sa schimbati ceva, acesta ar fi stilul comentariilor, altfel nu e nici o diferenta intre Dvs si reporterasii de duzina de la TV-uri si de pe sutele de site-uri romanesti.

  • Maria Roth: (28-6-2012 la 03:10)

    Domnule Ionescu, se pare ca nu sunteti singur care credeti ca nimeni nu iubeste romii si nici unei forme de autoguvernare nu i se poate da credit. Dl Maier si colegii lui sunt de acord cu dvs si pare-se ca vor sa inchida gura celei Andreei. De aceea mai am ceva de adaugat, mi-a sosit acum si sper sa destinda atmosfera.
    The Pastor’s Ass
    The Pastor entered his donkey in a race and it won. The Pastor was so pleased with the donkey that he entered it in the race again and it won again.
    The local paper read:
    PASTOR’S ASS OUT FRONT. The Bishop was so upset with this kind of publicity that he ordered the Pastor not to enter the donkey in another race.

    The next day the local paper headline read:
    BISHOP SCRATCHES PASTOR’S ASS.
    This was too much for the Bishop so he ordered the Pastor to get rid of the donkey.

    The Pastor decided to give it to a Nun in a nearby convent. The local paper, hearing of the news, posted
    the following headline the next day:
    NUN HAS BEST ASS IN TOWN.
    The Bishop fainted. He informed the Nun that she would have to
    get rid of the donkey so she sold it to a farmer for $10.

    The next day the paper read:
    NUN SELLS ASS FOR $10.
    This was too much for the Bishop so he ordered the Nun to buy back the donkey and lead it to the plains where it could run wild.

    The next day the headlines read:
    NUN ANNOUNCES HER ASS IS WILD AND FREE.
    The Bishop was buried the next day.

    The moral of the story is . . .being concerned about public opinion
    can bring you much grief and misery . . even shorten your life.
    Morala din punctul meu de vedere: vedeti-va de lucruri mai importante la editura decit de a va exclude unul din cei mai cititi si mai corecti editori si jurnalisti si editura va trai mai mult. Traiasca si infloreasca la multi ani: Acum.

  • Petru Clej: (28-6-2012 la 03:12)

    Doamnă Roth, este emonținantă solidaritatea cu concitadina dumneavoastră Andrea Ghiță, dar repet: Andrea Ghiţă e într-un conflict de interese între calitatea ei de persoană particulară (care își arată preferințe politice clare pentru un partid ACDR, e treaba ei) și jurnalista Andrea Ghiță care relatează despre același partid în revista ACUM Nu apără nimeni Partida Romiulor, ne este perfect indiferent acest partiduleț, ca de fapt oricare altul, dar genul acesta de partizanat politic, mai ales bazat pe inexactiăți factuale, nu poate fi acceptat la revista ACUM, poate doar la reporterașii de duzină de pe sutele de situri românești cu care sunteți obișnuită.

  • Maria Roth: (28-6-2012 la 03:13)

    Am greseli in prima propozitie, scuze. Rescriu. Domnule Ionescu, se pare ca nu sunteti dvs singurul care credeti ca nimeni nu iubeste romii si nici unei forme de autoguvernare a lor nu i se poate da credit.

  • Teodor Burghelea: (28-6-2012 la 03:22)

    Doamna Roth,

    In ce calitate faceti echipei Acum recomandarea „Morala din punctul meu de vedere: vedeti-va de lucruri mai importante la editura decit de a va exclude unul din cei mai cititi si mai corecti editori si jurnalisti si editura va trai mai mult.” ? Si la ce va referiti de fapt? Puteti clarifica in limba romana, poantele rasuflate cu „morala” nu ma impresioneaza prea mult chiar daca sunt scrise in limba engleza. Deci, ce doriti exact sa spuneti cu aceasta recomandare? Si, in numele cui vorbiti de fapt?

    Deasemenea, va rog politicos si reverentios sa dovediti acuza: „Dl Maier si colegii lui sunt de acord cu dvs si pare-se ca vor sa inchida gura celei Andreei.”

  • Vasile Ionescu: (28-6-2012 la 04:25)

    Doamna Roth,
    Cum am spus, intentia mea a fost doar sa lamuresc statisticile si,secundar,sa fixez in context actorii dezastrului rromilor din Romania. In 2011, numarul rromilor din Romania este evaluat de Comisia Europeana, in documentul preliminar de politica publica „An EU Framework for National Roma Integration Strategies up to 2020” dupa cum urmeaza:
    Estimare minima:1.200.000
    Estimare maxima 2.500.000
    Estimare medie: 1.850.000, 8,32%
    Estimare oficiala: 619.007 (3,2%)

    Fatza de aceste statistici, cele 68.103 voturi ale rromilor pentru organizatiile politice PRPE,ACDR si UNCR sunt infime, dovada falimentului politic. E demonstratia ca rromii NU voteaza organizatiile electorale rrome, ca politicianismul rrom e compromis fatal, ca electoratul rrom nu-si regaseste aspiratiile in „platformele politice”. Cat despre „lideri”, avem o supraproductie, in fapt, fostii lideri ai PRPE au migrat spre UNCR, ACDR sau partidele majoritare. E nesemnificativ ca se ascund in spatele catorva „tineri”, proveniti din „sectorul ONG” si dornici de afirmare politica. Asadar, nu e cazul sa fie celebrata vreo victorie, mai ales ca si celelalte organizatii electorale rrome sarbatoresc, ci a unei reflectii responsabile. Trebuiesc gasite solutii alte solutii – in sensul unei „noi etici”, a unei „etici a recunoasterii” – care sa repuna in discutie integrarea in comunitatea si comuniunea locala a rromilor, dar mai ales despre cum presiunea responsabila a acestora va determina statul si UE sa articuleze politici publice de iesire din marasm.In restul comentariului meu am incercat sa explic ce a determinat resemnarea si lipsa „constiintei de sine” a electoratului rrom si am facut ceva „predictii” asupra dezastrelor care vor veni. Ar fi o polemica fara miza, nici n-as fi avut reactii, daca nu v-as cunoaste si admira personal si daca ceea ce fac intelectualii romani si maghiari la Cluj (GLOC) n-ar fi chiar drumul de urmat, pentru a ne regasi solidaritatea si increderea in valorile umane.

  • Vasile Ionescu: (28-6-2012 la 05:33)

    P.S. De acord ca e o „cacofonie” ideologica, atunci cand vorbim de politicile publice pentru rromi, blocate istoric intr-o socializare fără sociabilitate. Or, opinia mea, ca rrom, e ca ceea ce e de „tratat”, inainte de toate, este resentimentul – sursa a excluderii si urii rasiale. Nu saracia e o rusine deformatoare, ci umilirea. Fara demnitate, rromii vor ramane „neguvernabili”, refuzand „domesticirea”, colonizarea la un model inconform „constiintei de sine”.

  • Maria Roth: (28-6-2012 la 09:43)

    Sunt de acord cu ce spune aici dl. Ionescu, mai putin cu generalizarea ca toate incercarile de a relansa politicianismul printre romi trebuie sa fie marcate de aceleasi tare si sunt sortite ab ovo esecului. Scuze ca nu s-a inteles exact la ce m-am referit cind am spus ca Dl Maier si colegii dumnealui sunt de acord cu dl Ionescu, in si pare-se ca vor sa inchida gura Andreei, m-am referit la urmatoarea propozitie, care a aparut printre comentariile vizibile public, unde cred eu ca nu ar fi trebuit sa apara: Asadar, Andrea, te poti astepta sa se solicite in Grup schimbarea calitatii tale la ACUM din Editor in Autor – schimbare care, potrivit regulilor acceptate, nu poate dura mai putin de 6 luni si nu poate fi reversata decat la cerere si dupa asumarea unor obligatii, ca Editor.

    Dlui Clej ii pot raspunde ca nu am inteles nici pina acum care au fost greselile factuale si ma bucur ca am reusit sa il fac sa se emotioneze. Scuze, dar nu am stiut ca Andreea are interese la vreun partid al romilor, sau la vreun alt partid, din ce am citit si inteles eu pina acum, nu rezulta asa ceva.

  • Maria Roth: (28-6-2012 la 10:02)

    Revin, dle Ionescu. Va multumim de aprecierile la adresa GLOC dar eu fiind de o alta parte a baricadei, vad foarte bine marile dificultati si blocaje ale actiunilor de tip GLOC, care au reusit sa mobilizeze un foarte mic grup de oameni, foarte putini bani, un proiect de 6 luni cu citiva specialisti care demareaza actiuni comunitare, citiva cercetatori pe plan national si international, dar care se lovesc de bariere politice enorme pe plan local. Exact ce criticati dvs in primul mesaj. Tema ridicata de Andreea, cea a sanselor unei miscari politice a romilor care se vor corecti si activi, poata fi pusa in balanta cu alte tipuri de demersuri, ca cele de care spuneti dvs, care vin din „recunoasterea” etica si solidaritate (nu inseamna tot corectidune politica, dar cu o expresie noua). Daca dvs sau altii aveti informatii ca persoanele politice implicate in noul (sau de ce nu, in vechiul) partid, nu sunt corecte, respectiv nu sunt ceea ce se pretind a fi, spuneti clar. Daca nu, raminem sa mai meditam la valaorea actiunilor politice, versus cele de solidaritate. Rezultatul in practica politica: un pas inainte, doi pasi inapoi, ca asa se joaca hora pe la noi; si cu multe multe fluieraturi si strigaturi (fara deosebire daca persoanele care fluiera si striga sunt in tara sau in strainatate)

  • Petru Clej: (28-6-2012 la 10:10)

    Doamnă Roth, dacă tot susțineți că citiți revista ACUM, e de mirare că nu știți despre aceste rânduri publicate de concitadina dumneavoastră în revista ACUM în urmă cu ceva mai mult de două săptămâni (articol pe care ea însăși îl pomenește vreo câteva comentarii mai sus):

    Votul cel mai important (istoric, cred eu) pe care l-am dat la aceste alegeri locale a fost cel pentru consiliul judeţean. Am pus ştampila pe lista Alianţei Civice şi Democrate a Romilor şi-mi doresc ca votul meu să conteze şi, împreună cu voturile alegătorilor din alte oraşe şi comune din judeţ, să promoveze în forul de conducere judeţean măcar un candidat al acestei organizaţii înfiinţate de curând de romii tineri şi şcoliţi, veniţi din societatea civilă, cunoscători ai vieţii şi nevoilor comunităţilor de romi, care au reuşit să participle la alegeri cu liste proprii. Cred că e singura modalitate pentru a accelera emanciparea comunităţilor de romi şi a pune frână măsurilor discriminatorii luate de diferitele administraţii locale judeţene.

    http://www.acum.tv/articol/54384/#comment-27315

    Poate nu înțelegeți noțiunea de conflict de interese, știu că în România e mai greu de înțeles, chiar și la nivel de miniștri: un reporter care îți declară în public sprijinul politic pentru un anumit partid nu mai poate continuă să scrie analize politice despre acel partid, care pot și au și fost contestate de un analist politic nealiniat cum este Vasile Ionescu, în paginile unei reviste care-și apără cu scrupulozitate non-partizanatul, mai ales în viața politică din România. Cred că ar fi trebuit să cunoașteți aceste lucruri înainte să vă aventurați să o apărați pe Andrea Ghiță.

    Dacă Andrea Ghiță vrea să se ocupe de propășirea romilor din România, e liberă să o facă, dar să nu folosească paginile revistei ACUM ca să facă propaganda unui anumit partid.

    Remarc și lipsa simțului ridicolului la ANdrea Ghiță, care-și califică propriul vot drept „istoric”!!!

  • Vasile Ionescu: (28-6-2012 la 10:40)

    Doamna Roth,
    „Societatea politica” este o dezvoltare responsabila si pe verticala a „societatii civile”(poporului, in aceasta acceptie). Or, datele statistice arata ca e un drum mort, trebuie ca rromii, inainte de „politica”, sa gaseasca idealurile comune, ceva care sa merite „lupta comuna”, revendicarile care sa legitimeze politicul, urmate de legitimarea „apostolilor/ liderilor”. Or, nu gasiti nimic din asta, nici macar platforme politice rrome, doar o armata de asistenti sociali convertiti la politica sau fosti sindicalisti obsedati de „vointa de putere”. E ceea ce vad eu, din interior, dincolo de stereotipia tziganofobiei sau tziganofiliei.

    Nu-mi imaginez ca noi doi putem avea pareri comune, suntem formati la scoli diferite, traim experiente etnice diferite, personal nu cred in rezolvarea „problematicii rrome” prin „combaterea saraciei”, ci prin „combaterea umilirii”, printr-o „societate decenta” (care nu-si umileste cetatenii). Rasismul romanesc a prezervat relatia stapan-sclav, pe care o stiti din Hegel sau Fanon(rromii au fost sclavi pana la finele secolului al 19-lea si formele de dependenta actuale prezerva inca forme de servitute),de aceea cred ca ce putem avea noi doi in comun este presiunea pentru o „etica a recunoasterii”, dar care sa vina din ambele directii, atat din responsabilizarea rromilor, cat si a a romanilor. La americani, MLK a evocat egalitatea de la Dzeu, la romani, la Cluj, tocmai in numele lui Dzeu, rromii au fost exclusi de la Pata Rat si terenul dat lui Dzeu (ma rog, Bisericii). Ca si Sanhedrinul (autoritatea evreiasca)in procesul lui Christos, schimbarea va veni cand liderii rromi conformisti nu vor mai fi obedienti fatza de stat, ci revendicativi, provocand schimbarea sociala, in ambele directii. Pe asta s-a concentrat interventia mea, nicidecum pe „inchiderea gurii” semnatarei articolului sau partizanatului pentru vreuna din falimentarele organizatii electorale rrome.

  • Maria Roth: (28-6-2012 la 11:44)

    Dle Ionescu, nu cred ca noi doi nu ne-am intelege. Si eu am sustinut ca merita dezbatute principiile sustinute de dvs, versus cele din spatele textului Andreei, scuze daca am lasat impresia gresita. Dvs ati expus si continuati sa va expuneti gindurile intr-un mod interesant. Inteleg foarte bine ce spuneti, chiar daca pentru mine, parte din ceea ce spuneti mi se par contradictoriu. Paradigma combaterea saraciei de care eu m-am ocupat prea putin, dar ii vad sensul, nu are efecte fara cea a combaterii rasismului, a umilirii si a excluziunii. Ce constiinta morala putem pretinde celor care traiesc sub 1 dolar pe zi, indiferent daca sunt in Pata Rit sau in Biafra sau in Congo? Din pacate multi dintre romii de aici sunt in aceasta situatie, altii o duc mai bine cu banii, dar nu si locativ. Da, e foarte bine ca ne aduceti aminte de “etica a recunoasterii”, si de celelalte lucruri frumos spuse. Observatia mea era, ca de cind am auzit de acest partid nou al romilor, eu speram ca poate evolua in aceasta directie, a trezirii constiintei de sine. Sper pina la proba contrarie. As minti sa spun ca sunt mult mai optimista decit dvs, dar totusi indraznesc sa ma bucur de vestile bune.

    Dle Clej, asa cum unii au sustinut in revista Acum pe rege (monarhia), altii liberalismul, nu vad de ce in paginile Acum nu s-ar putea sustine un minuscul partid al romilor. Dle Clej, pina acum eu consideram situatii de conflicte de interes daca persoana primea bani de la cei pe care ii lauda, daca facea propaganda sau ajuta unui grup in care era un membru de familie, daca dorea sa devina lider al acelui grup, ma rog, daca astepta ceva beneficii. Oricit ma gindesc eu nu vad sA aveti dreptate. Dar eu mi-am expus punctele de vedere, ma duc sa imi vad de ale mele si va las cu treburile dvs editoriale, e munca dvs si echipa dvs. Va doresc sa aveti in continuare energie ca sa aparati principiile in care credeti.

  • Petru Clej: (28-6-2012 la 13:24)

    Doamna Roth, sunteti la fel de exacta in afirmatii ca si concitadina dumneavoastra Andrea Ghita. In primul rand revista ACUM nu l-a sustinut pe Rege si cu atat mai putin monarhia. Am scris articole despre Rege, pe care l-am cunoscut personal, deoarece sunt foarte multi practicanti ai sportului national romanesc, vorbitul dupa ureche.

    Nu stiu cand a sustinut revista ACUM liberalismul, dar chiar si asa fiind, aici e vorba de o doctrina, nu de un partid politic, care azi e, maine nu-i. Uitati-va la politica editoriala a revistei ACUM sin ultimii patru ani si veti vedea cum am reusit sa nu ne implicam in aceasta imbecila disputa pro si anti-Basescu.

    Cat priveste conflictul de interese, e greu sa va conving pentru ca in mod evident nu ati lucrat niciodata intr-o redactie de presa occidentala. Altfel ati fi stiut ca un reporter care declara in mod deschis ca voteaza pentru un partid nu mai are dreptul sa scrie desprew acel partid. Daca nici acum nu intelegeti cred ca-mi pierd timpul de pomana. In orice caz nu ma astept sa reecunoasteti ca v-ati pripit cand v-ati lansat in apararea concitadinei dumneavoastra, postand primul mesaj pe un ton tafnos si arogant, fara macar sa aveti habar despre sustinerea politica explicita acordata de Andrea Ghita ACDR.

  • Petru Clej: (28-6-2012 la 13:29)

    Bine ar fi ca cine comenteaza politica editoriala a Revistei ACUM sa citeasca acest articol: http://www.acum.tv/articol/8199/, scris acum patru ani, dar valabil si azi.



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Parlamentarii nu mai trebuie lǎsaţi sǎ-şi facǎ legi electorale

Legile electorale reglementeazǎ modul în care electoratul îşi stabileşte organele reprezentative. Interesele celor douǎ grupuri prezente în ecuaţie sunt divergente:...

Închide
18.207.160.209