caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Editorial



 

Cum se pot reconcilia românii cu romii

de (24-8-2008)

Ca de obicei, scriem acest articol în urma unei sugestii venite de la un cititor. Trei articole scrise de doi intelectuali romi De ce e corect „rrom” și nu „țigan”, de Delia GRIGORE (http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?step=articol&id=7726), Stelism, anti-țigănism și vinovăție (http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?step=articol&id=7780) și Stereotipuri și țiganii (d)in România (http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?rub=Polemica) de Valeriu Nicolae au provocat reacții extrem de variate, unele dintre ele, așa cum era de așteptat, foarte negative.

Dacă adăugăm și rezultatul sondajului – http://www.romanialibera.com/voxpopuli/voxpopuli.php?n=468 – care arată că 91% din cei chestionați preferă denumirea de “țigani” față de numai 7% care preferă “romi” avem tabloul unei animozități abia disimulate a unui important număr de cititori la adresa romilor.

Ținând cont de faptul că cititorii revistei ACUM au un nivel de educație peste medie concluzia este alarmantă, deși nu surprinzătoare: între majoritatea românească și minoritatea romilor există un conflict mocnit, care adeseori iese la suprafață, cel puțin cu forme de violență verbală și elemente de rasism.

Despre cauzele acestui conflict s-a scris mult, ele sunt ancorate adânc în istorie. De aceea nu vom reveni la ele, ci voi schița o propunere de câteva puncte pe care majoritatea și minoritatea ar trebui să le ia în considerare pentru a începe o reconciliere atât de necesară. Așadar:

Ce ar trebui să facă românii

1. Românii – și aici vorbesc despre stat și societatea civilă – ar trebui să recunoască faptul că minoritatea romilor a fost persecutată în trecut și discriminată, discriminare care continuă în diferite forme și azi. Trebuie cunoscut faptul de toată lumea că robia romilor a fost abolită ultima în Europa de țările române în 1856.

2. Românii trebuie să recunoască locul romilor în sânul națiunii române. Romii sunt pe meleaguri românești de sute de ani și cu toții sunt cetățeni români, cu aceleași drepturi și îndatoriri ca și ceilalți cetățeni români.

3. Români ar trebui să abandoneze tratarea în bloc a romilor (“leneși”, „hoți”, „ignoranți”) și să le acorde statutul de ființe omenești și nu de suboameni, așa cum mulți dintre români îi privesc încă pe romi.

4. Românii ar trebui să abandoneze ideea stupidă că denumirea de “rom” este un fel de încercare a romilor de a-i discredita. Romii se numesc la fel și în Slovacia, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Moldova, etc, asemănarea denumirilor fiind o coincidență. Românii trebuie să înceteze a folosi cuvantul „țigănie” și derivatele sale. Cu tot ce decurge de aici – inclusiv educația segregaționistă anti-romi în sânul familiei… de aici începe totul!

5. Românii trebuie să recunoască faptul că integrarea romilor este și în interesul majorității, în contextul unei etnii al cărei spor natural este net superior celui al majoritarilor.

6. Statul și societatea civilă trebuie să ajute reducerea diferenței imense a nivelului de educație dintre majoritari și romi, cauza principală a statutului defavorizat al acestei minorități.

7. În sfârșit, românii trebuie să înțeleagă că băgarea sub preș a acestei probleme nu e o soluție. În condițiile democrației soluțiile de forță, precum robia sau deportarea (adoptată de Antonescu în 1941) nu mai sunt o opțiune.

Ce ar trebui să facă romii

1. Romii trebuie să înțeleagă că numai integrarea este soluția lichidării statutului lor defavorabil, iar aceasta presupune renunțarea la unele dintre tradițiile lor.

2. Romii trebuie să înțeleagă că educația este biletul ieșirii lor din mizerie. Părinții trebuie să insiste asupra menținerii în educație a copiilor lor. Comunitatea romilor nu mai trebuie să tolereze abandonul școlar, iar statul ar trebui să-i penalizeze pe părinții care nu-și trimit copiii la școală, mergând până la suspendarea alocației parentale.

3. Romii trebuie să înțeleagă că locul copiilor este în educație, nu să-și întemeieze o familie începând cu 14 ani. Asta era normal acum 100 de ani, dar nu azi. De aceea, statul ar trebui să trimită în judecată pe cei care forțează minori să se “căsătorească”.

4. Romii trebuie să înțeleagă că folosirea copiilor ca și cerșetori este inacceptabilă și în toate țările Uniunii Europene constituie un delict penal. Să-și aducă aminte că și ei au fost robi ai românilor și că este practic o tratare a acestor copii ca robi.

5. Romii nu trebuie să-și imagineze că în țările Europei Occidentale vor avea un trai mai bun decât în România dacă nu vor face eforturi să învețe limba țării în care emigrează și dacă nu se integrează ca stil de viață.

6. Liderii romilor ar trebui să fie un exemplu pentru comunitate. Comportarea unor personalități ale romilor, adeseori propagandiști ai regimului Iliescu, nu aduce foloase comunității romilor. De asemenea, tentația romilor de a se lăsa seduși de demagogia FSN/FDSN/PDSR/PSD a fost adeseori contraproductivă.

7. În sfârșit, romii nu trebuie să se ascundă în spatele pretextului discriminării (reală așa cum am mai spus) în orice situație și să nu mai tolereze faptele negative ale altor romi care se repercutează negativ asupra întregii etnii. Romii trebuie să abandoneze ideea că se afla într-o societate care trebuie parazitată drept pedeapsă pentru anii de discriminare și pentru xenofobia ei.

Sigur că nu este o listă exhaustivă, ea rămână deschisă propunerilor și amendamentelor cititorilor, dar ea se dorește un răspuns dat lipsei de comunicare între majoritate și minoritate, ale cărei rezultate s-au văzut inclusiv în paginile revistei ACUM.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Petru Clej: (24-8-2008 la 00:00)

    Domnule Petrineanu, să vă dau eu un exemplu nu ipotetic ci din realitate.

    Vă mai aduceți aminte „nunta” fiicei „Regelui” Cioabă, care avea numai 13 ani?

    Vă aduceți aminte de criticile vehemente a numeroși intelectuali romi față de astfel de abuz și de fapt delict penal?

    Ce exemplu dădea „Regele”?

    Despre asta e vorba, nu despre situații ipotetice de care vorbiți dumneavoastră.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • S. Ionesco: (24-8-2008 la 00:00)

    Acest editorial, de o înţelepciune remarcabilă, are meritul de a propune românilor şi etniei ţigane (termen, no-peiorativ şi no-tendenţios la care, de altfel, o mare majoritate a etniei ţine) o formă de conciliere şi, pe calea de consecinţă, o convieţuire demnă de gradul de civilizaţie al secolului XXI, indiferent dacă spiritele retrograde susţin că discriminările etnice se propagă astăzi mai peste tot în lume.

    Apropos, personal, nu mă văd substituind apelaţiunea de ţigan, pe considerente axiologice, cu aceea de rom/rrom, când termenul este bine stabilit tradiţional în mai toate domeniile: muzică, teatru, veşminte, obiceiuri, etc. Ex: prezintă o publicitate intitulată: „Musique tzigane comme thème de voyage en Roumanie”.
    Termenul devine, desigur, injurios când i se adaugă adjectivul. Expresia d-lui Băsescu ”ţigancă împuţită”…, deşi frecventă în România, are cu totul altă coloratură. Chiar dacă, bănuiesc, intenţiile Preşedintelui, într-un moment de agasare, n-ar fi vizat originea etnică a jurnalistei. Vorba aceea: „Eşti victima vorbelor care-ţi ies din gură şi stăpânul celor nepronunţate”. Mai ales când ai pierdut ocazia să taci…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • George P.: (24-8-2008 la 00:00)

    Propunerea de reconciliere mi si pare bine facuta in privinta continutului si exprimarii.

    Totusi, am cateva rezerve privind partea a II-a, ,,Ce ar trebui să facă romii” punctele 1-5, 7.
    Nu din exces de corectitudine, doar din ingrijorare: o reconciliere trebuie sa fie cat mai curata, sa nu pastreze in ea urme ale unor idei sau atitudini nocive.

    Ce ar trebui sa faca romii? Evident ca despre ,,romi” este vorba nu despre irlandezi. Totusi, imi imaginez o situatie: fiul meu de 26 ani a carui sotie este roma (caz ipotetic, nu am baieti). Amandoi cu studii, nascuti si traiti la oras. Sa ma duc la ea cu textul in mana ,,draga, sa nu-ti treaca prin cap ca iti vei putea trimte copiii la cersit, sau sa va dati fata la maritat la 13 ani; iar daca nu o sa-si vada de scoala sa nu va faci iluzii ca vor iesi din mizerie!!!”. Ce raspuns as putea primi de la nora mea? ,,Ce bine ca m-ai luminat, multumesc din suflet!” sau cumva ,,F…you!”? Iar fiul meu cum ar comenta? ,,Asa-mi trebuie daca m-am cuplat cu o neintegrata! Daca stiam dinainte…”

    Repet, sustin fara rezerve propunerea in fond, dar as vrea ca mesajul acesteia pe langa faptul ca este ferm si pragmatic sa fie clar si sa nu emita semnale gresite din cauza unei prezumtii exprimate inexact (este fair play sa te adresezi ORICARUI rom in prima clipa cand il intalnesti cu aceste indemnuri ca si cum i-ar fi destinate personal?). Altfel, o luam de la capat in alte haine. Sper ca am reusit sa ma explic.

    P.S. Sper ca acest comentariu sa nu genereze o galceava fara finalitate.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • denny ggudea: (24-8-2008 la 00:00)

    Este remarcabil ca ACUM a pornit aceasta miscare de recunoaster a drepturilor minoritati rromilor. Una din problemele dificile de rezolvat este numele. In convorbirile de zi cu zi suntem obisnuiti cu numele de “tigan” care este inradacinat in limba romana si alte limbi unde populatia roma locuieste.

    Rromi vor sa fie numiti rromi, situatia este similara cu acea din USA, cind populatia de origina africana vroiau numele de “Blacks” in loc de “negro” , sau populatia care a emigrat din Asia vroiau sa fie chemati “Orientals” si nu “Asians”. Printr-o politica corecta a guvernului , educatie si suportul in mass media noile denumiri au prins radacini, iar vechile denumiri sunt considerate Political Incorrect .

    Cu toate eforturile facute in USA in aceasta directie a trebuit a treaca 50 de ani pina cind aceste denumiri sau stabilit in convorbirile de zi cu zi.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • ECATERINA STAN: (24-8-2008 la 00:00)

    Imi pare rau dar problema mi se pare gresit pusa de la inceput. Romii sau tiganii (sint de acord cu remarcile privitoare la traditia acestei apelatii _ „Tiganiada” bunaoara…) nu cred ca sint (vor sa fie ?) o etnie similara celorlalte prezente in Europa.
    In orice caz nu toti. Pentru cei care doresc sa se integreze, in tarile pe care le-au ales, teoria dumneavostra e justa si aplicarea ei „fireasca” pentru ambele parti. Iar cei care calca pe linga, care nu se integreaza societatii (cersetori, hoti sau mai rau) exista in toate etniile, nimeni nu duce lipsa.
    Ramin ceilalti romi-tigani, pentru care ar trebui sa incepem prin a analiza faptul ca sintem in prezenta unei etnii plurilingvistice dar cu un puternic specific federator, care cred ca poate fi considerat ca incompatibil cu ceea ce numim „integrare” in spatiul european conventional. Ei nu vor sa fie sedentarizati, nu vor sa fie integrati, sa fie instruiti si scolarizati, sa se casatoreasca numai dupa 16 ani si sa intre in sistemul economic european asa cum il intelegem si traim noi. De aceea sint formidabil de „alternativi” si aceptia totala si inteligenta a acestei diferente ar fi o mare bogatie pentru europeni in general si romani in particular. Nu pretind ca spatiul european ar fi superior Romaniei din punct de vedere al acestei pozitii „tolerante”. E greu sa acepti pe cel care nu vrea sa fie ca tine mai ales daca crezi ca esti mai breaz. Dar e de remarcat ca zonele de convietuire mai putin conflictuala intre romi si autohtoni sint Spania si Franta (sud) unde modul de trai „des gens du voyage” este ceva mai bine inteles si sprijinit. Desigur, in aceste zone proportia lor este incomparabil mai mica, posibilitatile materiale ale statelor respective incomparabile celor romanesti, istoria raporturilor cu „neaosii” diferita, etc, ceea ce contribuie la aceste raporturi „superioare”.
    Dar revin la ce mi se pare esential : sa ne dam mijloacele sa intelegem impreuna cu romii, din Romania si din Europa, care ar fi cea mai echitabila formula care ar permite coexistenta modului de viata specific pe care si-l doresc cu sistemele noastre fata de care ei sa poata ramine „paraleli /alternativi /neutrii ?”
    Un inceput de raspuns ar reprezenta cred si o pista de inspiratie nomadismului multitribal african care se zbate de un secol intre granite de tip statal european lipsite de orice veritabil sens societal.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • George Petrineanu: (24-8-2008 la 00:00)

    Domnule gudea,

    In opinia mea, cred ca dam prea multa problema numelui. Exista alte probleme mult mai dense legate de reconciliere si care nu se pot rezolva dintr-o miscare de condei. Asta cu numele seamana un pic cu sexul ingerilor.
    Iar daca e reconciliere, macar sa fie facuta de la inceput fara rezerve, cu generozitate din ambele parti. Cred ca ne permitem acest mic gest in ideea ca poate relaxa niste tensiuni si ne asumam micile inconveniente legate de asta.
    Nu vorbesc de pe vreo pozitie de superioritate, nicidecum. Am avut si eu reflexiile de genul acesta dar… m-am relaxat.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • florin predescu: (24-8-2008 la 00:00)

    Am publicat in urma cu doi ani un articol dedicat Rromilor si as spune ca publicatia noastra este printre primele ce si-a dat acceptul sa fie gazda unor dezbateri si temei grupului etnic in discutie. alte publicatii sunt ostile ideii de re-conciliere.

    Mai intai sa facem distinctie intre rau si bine, intre elementele criminale si elementele oneste. Eroarea consta in generalizarea unei perceptii negative privind populatia rroma .

    Eu as sugera ca un element criminal sa fie pedepsit legilor in vigoare, ca mediile si crimele organizate sa fie anihilate si dezarmosate nu pe criterii etnice, ci pentru ca sunt in afara legii. Sunt de acord ca o crestere a criminalitatii procentual este prezenta in lumea rromilor, dar sa urmarim de ce si cum s-a ajuns aici.

    Cand un grup minoritar este alungat sau fortat sa paraseasca teritoriile de origine din India inca din secolul al XI-lea si este mereu pe drum si prigonit, este mereu apatrid si respins, fortat sa traiasca la marginea societatii e normal ca aplecarea spre comiterea de delicte sa predomine. Iata cateva exemple luate la intamplare, legate de istoria rromilor :

    Ideea de rrom a devenit o realitate a societatii europene si totodata a inceput sa impuna o alta viziune sociala decat a unor nomazi sau a unor criminali transfugi.

    Europa se afla in fata unei numar de milioane de vorbitori de rromanes, o populatie abia recunoscuta si acceptata in cadrul tarilor occidentale, dar si in cele est-europene.

    Multa vreme pentru nerromi aceasta populatie era numita tigani.

    Spre deosebire de multe alte cazuri de populatii nomade, rromii nu au tara lor si nici un spatiu de refugiu.

    Rromii au cutreierat lumea in cautarea unei linisti si aceasta perpetua miscare si mereu pe drum, contactele cu noi culturi si noi situatii i-au determinat sa se dezvolte intr-o etnie izolata (uneori ostila si asociala) si sa arate in acelasi timp ca nu sunt o clasa joasa, paria asa cum au fost considerati timp de secole, iar pe de alta parte i-a motivat sa conserve traditiile si limba.
    Spre deosebire de alte etnii aflate in cautarea identitatii si a unui spatiu natal, rromii nu au beneficiat de o cultura scrisa si de o educatie academica.

    Numele de rrom deriva din cuvantul de origine sanscrita «dom », ce insemana om.

    Termenul de rrom(dom) nu desemneaza numai ideea de barbat, ci de om, cu intelesul de om de vaza, de omenie.
    A fi rrom inseamna a fi cineva si un om de onoare. Cuvantul in sine nu mai este doar o conotatie simpla, ci devine o filozofie de viata.

    A fi rrom apare ca o riposta la multele apelative si trimiteri discriminatorii de alungul timpului in toata lumea.
    a) Inca mai exista formule stereotip in care parintii spun copiilor lor : “daca nu esti cuminte te las afara si tiganii te vor fura, te vor duce departe…”
    b) Cehii ii denumesc pe Rromi : “Tigani needucati, hoti de cai, murdari”
    c) Ungurii ii numesc: “Piele de maslina”
    d) Romanii : “Ciori, garoi, balaoachesi etc”
    e) Germanii : Ziegeuner (de la gauner –hot)

    Rromii au trecut prin multe persecutii si as enumera doar cateva momente cruciale ale istoriei lor.Rromii au fost excomunicati, torturati, repudiati si chiar condamanti la moarte obligati sa ia calea unei calatorii nesfarsite avand destinatia finala, gasirea unei identitati si a unui refugiu, in libertate.

    Eu cred, ca o re-conciliere consta in acceptarea reciproca a celor doua societati Gadjes si Rromanes.

    Daca vorbim de integrare nu putem sa trecem la o fortare a schimbarii unui anume specific socio-cultural.

    Dialogul deschis si nu o reducere a problematicii inspre rasism, ar fi un prim pas.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • emanuel: (24-8-2008 la 00:00)

    Domnilor,
    Eu locuiesc in Spania (Levante).
    Am constatat cu surprindere asemanarea conceptual-filosofica a tiganilor (gitanos) din Spania cu cei doin Romania, fara sa mai mentionez atitudinea foarte asemanatoare a localnicilor, spanioli fata de tigani .
    Daca, in conformitate cu teoriile din Romania, tiganii au fost robipana la 1860, IN SPANIA LUCRUL ACESTA NU A EXISTAT.
    Atunci de ce se comporta la fel ? Atunci de ce spaniolii au (aproape) aceiasi atitudine fata e tigani ?
    Tiganii au fost robi si in Germania ?
    IN ABSOLUT ORICE TARA DIN LUME, OPINIA LOCUITORILOR LA ADRESA TIGANILOR ESTE, CU FOARTE MICI DIFERENTA ACEIASI.
    De ce domnilor ?
    Va muñtumesc anticipat pentru intelepciunea raspunsurilor dumneavoastra.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • emanuel deleanu: (24-8-2008 la 00:00)

    De ce ce-i mai murdari copii intr-un sat sunt cei de tigan ?
    Din cauza discrimanarii?
    De ce nu vad cersind, in Spania, decat tigani ?
    Din cauza discriminarii ?
    De ce nu vad nici un tigan la portile agentiilor de plasare in munca ?
    Din cauza discriminarii ?
    De ce nu cunoasteti NICI un tigan pensionar, cu 40 de ani de cotizatie ?
    Din cauza discriminarii ?
    Si asa mai departe pana va plictisiti, domnilor !

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (24-8-2008 la 00:00)

    Domnule Deleanu, faptul că romii au fost robi în România până în 1856 (nu 1860) nu e o teorie ci un fapt istoric.

    În rest toate generalizările dumneavoastră (în TOATE țările, TOȚI romii, etc) au un caracter rasist, așa cum, după propria declarație ați fost învățat din familie.

    Ar trebui să vă întrebați de ce atunci când își caută de lucru, de multe ori romii nu sunt acceptați sau printre primii concediați.

    E ușor, domnule Deleanu să fii disprețuitor, dar cât credeți că vor mai accepta romii să fie tratați cu un așa dispreț? Aveți cumva o soluție, așa cum propune acest articol sau colportați aceleași obosite stereotipuri rasiste?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • emanuel deleanu: (24-8-2008 la 00:00)

    Domnule Clej,
    Banuiesc ca sunteti una si aceiasi persoana cu publicistul de la BBC. Mai bine zis , sper ca sunteti !Pot spune ca am crescut ascultand BBC si Europa Libera. Si acest lucru imi trezeste amintiri emotionante. Nu glumesc/mint.

    Dar problema tiganeasca, asa cum o vedeti dumneavoastra, este una absolut categorica.

    In interventia mea nu am suflat o vorba despre inferioritate rasiala, calitate si/sau performante sociale. Am pus un sir de intrebari la care Dumneavoastra va-ti rezumat cu un raspuns acuzator. Pentru rasism.

    In Romania au fost robi, au trecut de atunci 150 de ani (mai exact 152 !!) nu vi se pare ca un secol si jumatate ar fi de ajuns pentru o modificare de esenta ?

    Cu cat timp inainte au intrat in robie ? De ce trebuie sa dainuie atat timp aceste prejudecati daca insasi etnia tiganeasca a facut eforturi permanente ca perceptia netiganilor sa se schimbe ?

    Cioaba, se comporta ca atare din cauza conceptiilor mele retrograde ?

    De ce o tiganca(tanara) ce purta pe umeri o haina de vizon, care valoreaza 30-40.000€, avea tocurile pantofilor scalciate ? Sigur ca avea si bodyguard. Ce tocmai va spun este adevarat, am vazut la Sibiu asta.
    Si din nou va pot spune ca sirul exemplelor este(poate fi) extrem de lung.
    In Spania !! De ce credeti dvs. ca spaniolii au aceiasi conceptii de refuz si alienare fata de tigani ?
    Va multumesc din nou pntru rabdare.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (24-8-2008 la 00:00)

    Domnule Deleanu, sunteți rasist pentru că extindeți la TOȚI romii niște exemple negative și aplicați oribilele precepte rasiste ale bunicului dumneavoastră care erau valabile acum 70 de ani, dar nu mai sunt valabile acum.

    De ce vorbiți dumneavoastră în numele spaniolilor? De unde știți dumenavoastră ce cred TOȚI spaniolii?

    Dar să vă întreb ceva mai concret: ați citit articolul sau vreți doar să repetați aceleași stereotipuri rasiste care otrăvesc relațiile dintre români și romi?

    Aveți cumva o propunere de rezolvare a acestei situații (alta decât expulzarea în masă sau genocidul așa cum a încercat Antonescu)?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • emanuel deleanu: (24-8-2008 la 00:00)

    Domnule Clej,
    Ca sa va demonstrez ca am citit articolul :
    Ce cer ROMII:
    1. Natiunea romana sa-si recunoasca statutul de calau si , simultan, sa atribuie pe cel de victima etniei rome. Si de aici toate cele cuvenite : despagubiri morale si mai ales materiale !
    2. Exact ce drepturi au fost incalcate etniei rome ? Au pana si Rege si Imparat in acelasi timp. Au fost impiedicati sa se organizeze(legal) li sa refuzat dreptul la expresie ? Ce drepturi li s-au rapit ?
    3. Aici vorbim de un cerc vicios, toate epitetele obisnuite ce li se atribuie sunt o consecinta a faptului ca se dedica, preponderent, la cersit, gainarii si late bisnite. Sunt insistenti la orice , doar la munca mai putin. (Va asigur ca in Spania, cel putin, nimeni nu v-a concedia pe cineva pentru ca este tigan, nu, doar pentru ca nu-si face treaba, si cu toate astea tiganii sunt sub 1% din populatia in campul muncii iar procentul structural, la nivel societate este de 6% !! Deci populatia roma este de 6%, iar cea care lucreaza este de SUB 1% !!)
    4.Aceasta revendicare este o alta etapa,clasa a problemei mai sus dezbatute
    5.Deci trebuie sa ne rromim pentru ca ei fac mai multi copii ?
    6. Sunt absolut convins ca , pana acum, s-au cheltuit mai multi bani pe cap de rrom prin programe de sprijin decat orice alta forma de sprijin pentru nerromi.
    7.Rezulta ca ne dau si ultimatum !
    Despre ce trebuie sa faca rromii nici nu ma mai
    deranjez sa scriu.
    Cat despre rasismul meu : EU V-AM SPUS CA DOAR M-AM FERIT DE EI. Trebuie sa-i iubesc, sa-i iau acasa, la masa , ca sa nu fiu etichetat ca rasist ?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (24-8-2008 la 00:00)

    Domnule Deleanu, că n-ați înțeles NIMIC din articol e evident, altfel ați fi realizat că sunt niște propuneri de dezbatere făcute de doi jurnaliști care nu obligă la nimic, noi nu vorbim nici în numele romilor nici al românilor.

    Că nu știți ce este acela rasism este evident, dați dovadă și de umor involuntar când spuneți că vă feriți de ORICE rom, urmând sfatul rasist al bunicului dumneavoastră.

    Rasism, domnule Deleanu, este ceea ce faceți dumneavoatră, atribuind unei rase, în bloc – în cazul de față romii – niște caracteristici ale unor persoane aparținând rasei sau grupului etnic respectiv.

    Este clar că nu doriți în niciun fel reconcilierea cu romii.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • denny gudea: (24-8-2008 la 00:00)

    Stimate Dle Petrineanu

    Schepticismul dumeavoastra in legatura cu importanta numelui ma indeamna sa apar punctul de vedere de importanta numelui.

    Numele este o reprezentatie a identitatii personale si importanta lui in sociietate este recunoscuta prin cermonia de botez prezenta in toate societatile indiferent de gradul de dezvoltare culturala sau technologica.

    Importanta numelui in societate este evident, mai ales prin faptul ca schimbam numele, cind el nu reprezinta ceea ce vrem sa fim, exemplu in USA un grup militant de culoare a ajuns la concluzia ca in societatea americana sunt marginalizati si au abandonat numele care era de tip anglo-saxon pentru unul care era tipic de musulman negru.

    In America de Nord, oamenii sunt foarte atenti la pronuntarea corecta a numelui, o pronuntie gresita este considerata ca o insulta la adresa identitatii persoanei. Din acest motiv, si pentru a usura integrarea in societate, unii emigranti isi schimba numele.

    Numele afecteaza oprtunitatile pentru a gasi un loc de munca, viitorul patron nu are voie sa discrimineze, prin lege, dar nu este obligat sa te cheme la un interviu. Sunt numeroase articole publicat care arata o legatura directa intre nume si personalitatea individului.

    In cazul ca tot nu am ajuns la un punct de vedere comun va recomand situl: http://www.behindthename.com/articles/2.php
    Denny Gudea

    Citeva cuvinte pentru Dl Deleanu:

    ACUM incearca sa gasesca o solutie la problemele pe care dumneavostra le enumerati, eu cred ca ar fi mult mai constructiv din partea dumneavostra daca ati prezenta solutii in rezolvarea problemei rromilor.

    Tonul malitios din ecoul dumneavostra stirneste doar polemica. Daca doriti sa discutam aceasta problema in private emailul meu este: dennygudea@yahoo.com

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • florin predescu: (24-8-2008 la 00:00)

    Domnule Deleanu,

    nu cred ca tocurile stalcite ale unor incaltari ar traduce o stare de inferioritate rasiala.

    Hai sa fim seriosi si sa privim cate persoane din Romania si din alte tari se imbraca prost, fara gust si chiar nespalati. Am intalnit functionari publici mirosind a transpiratie si nebarbieriti, ospatari cu unghiile murdare etc.

    In loc sa defaimam as vrea sa gasim o solutie demna de un stat integrat in Europa unita. Tema articolului nu este una de a pedepsi sau de a stabili un raport de superioritate sau de inferioritate inter etnica.

    Cat despre familia Cioaba ii cunosc personal de zeci de ani. De trei generatii. In scurt timp voi organiza cu acordul Luminitei Cioaba, poeta Rromanes o dezbatere directa in cadrul acestei reviste on line. Nu uitati ca sunt sibian si am fost de zeci de ori in casa lor.

    Credeti ca uciderea copilului de catre asistenta maternala pe motive rasiste ne face cinste ?

    E vorba de o dezbatere in articol pe marginea re concilierii. M-as bucura ca discutiile noastre sa nu devina un subiect de dezvoltare a urii, a adancirii conflictului.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • emanuel deleanu: (24-8-2008 la 00:00)

    Domnule Clej,
    In ultimul dumneavoastra mesaj, in incheiere, afirmati ca nu vreau,doresc, reconcilierea cu rromii ! Pai stimate domn, de ce trebuie sa fiu EU conciliant ? Adica sa le fac o favoare in plus rromilor ? De ce credeti ca acest punct de vedere este cel corect si sanatos pentru normalizarea situatiei acestei etnii ?

    @ Domnilor Predescu si Denny

    Vorbind de solutii :

    1. Este la indemana lor(rromilor) in primul rand, sa se formalizeze ca si cetateni.
    Adica sa solicite buletin de identitate si inscrierea in evidentele de tot felul. Acesta este primul pas. Cioaba si celelalte bulibase (cu sau fara studii) ar trebui sa faca campanie
    sa dea ordine, sau faca ce cred ei de cuviinta cu acest scop : sa intre in randul lumii.
    2. Sa abandoneze statutul de victima pe baza caruia isi justifica dispretul fata de nerromi si legile lor.
    3. Toata valva si iuresul mediatic din ultima vreme pe tema rromilor, de multe ori provocat chiar de formatori de opinie de aceiasi etnie, nu serveste decat celor care nu vor cu adevarat integrarea rromilor. Aceasta valva mediatica trebuie stinsa chiar de catre rromi.
    Caracterul de problema sociala nu serveste in nici un fel scopului lor, daca intradevar acesta este scopul lor.
    4. De ce nu-si propun rromii atingerea unor procentaje sociale (structurale) egale cu cele a nerromilor ? Adica , spre exemplu , cat la suta dintre nerromi sunt infractori ? pai x %, cat la suta dintre rromi sunt infractori ? pai y % ! Rromii ar trebui sa incerce egalarea lui X cu Y . Incearca ei acest lucru ?
    Aceiasi chestiune de procentaje in orice alt domeniu socio-cultural sau economic.
    Aveti motive sa credeti ca rromii incearca sa faca acest lucru ?
    5. Domnul Predescu spunea, pe buna dreptate, ca a intalni nerromi murdari, needucati etc.
    Problema rezida din cantitate, aceste blestemate procente. Din experienta mea de viata am tras concluzia ca acest raport este o proportie inversa. Mai clar, procentul de rromi civilizati este egal cu cel de nerromi NEcivilizati. Si de aici toate neplacerile si contrastele cu celelalte etnii.
    Cu foarte multi ani urma, mai exact 35, traiam la Gaiesti Dambovita. Parintii mei primesc o locuinta confort IV intr-un bloc nou-nout.
    Micul cartier era format din 5-6 blocuri.
    Exact in blocul din fata celui in care traiam au fost adusi (cred) rromi. Cu carute si tot completul specific. Cu proprii ochi am vazut calul in sufragerie (living room). Faceau focul in fata blocului etc. In mai putin de sase luni tot acel bloc era imposibil de locuit.Cat a costat asta pe cap de rrom ?
    Nu vreau sa povestesc despre rufele care dispareau de pe franghie, despre saniuta mea, despre tamplaria de lemn pusa pe foc etc.
    In celelalte 4-5 blocuri situatia era foarte diferita. Poate nu perfecta, dar foarte departe fata de blocul rromilor. De ce ?
    Faceau asta pentru ca se simteau oprimati, marginalizati ? Daca vreti, in curand, o sa fac cateva fotografii in cartierele gitane din orasele din jur. Si vi le trimit via email.
    Rromii trebuie sa abandoneze filosofia de antinerrom, cat mai repede. Si reactia nerromilor va fi cea asteptata.Poate nu imediata, desigur.
    6. Rromii trebuie sa identifice problemele nu ca fiind ALE CELORLALTI, ci ca fiind problemele
    lor, pentru ca la urma urmei EI sunt cei care trebuie sa se INTEGREZE. Sau nu-i asa ?
    Din insiruirea dvs. nu rezulta nici macar o chestiune care sa fie in totalitate problema lor.Toate au conexiuni, cauze si solutii INAFARA etniei.

    Trebuie sa ma opresc aici. Dar maine, daca mai este cazul voi continua lista.
    Va multumesc pentru rabdare.
    emanueldeleanu@gmail.com

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (24-8-2008 la 00:00)

    Domnul Deleanu este funciarmente incapabil să înțeleagă că reconcilierea implică ambele părți, mai precis compromisuri din partea ambelor părți.

    Atitudinea sa rasistă este atât de înrădăcinată, încât nici nu mai realizează caracterul visceral al urii sale împotriva TUTUROR romilor.

    Sunteți de compătimit, domnule Deleanu.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 1

  • S. Ionesco: (24-8-2008 la 00:00)

    D-le Deleanu,
    Observaţiile dvs., asupra etniei în cauză, nu sunt totalmente eronate. Dar, din tonul cu care le enumeraţi, se degajează o formă de ostilitate, o vrăjmăşie care nu permite găsirea unei soluţii, în căutarea căruia se găseşte mai toată Europa.

    Italia a adoptat o formulă extrem de brutală, de tip inchizitor, departe de a fi meritorie, chiar dacă unii o „salută” cu braţul drept ridicat nostalgic…

    Revista ACUM, este în căutarea cheii unor posibilităţi de dialog, unde vrajba nu-şi mai are drept de cetate. Actele infracţionale ale unora dintre aceşti români/romi nu se diferenţiază de ale altor români/români.

    Nu statisticile procentuale sunt la baza acestor schimburi de idei, ci sugerarea, într-un mod destins, a unor soluţii practice de conciliere a nomadismului onest şi ancestral, cu sedentarismul invocat de dvs., la care aţi dori să aspire tot omul de treabă.

    Ei bine, d-le Deleanu, etnologii şi sociologii au ajuns la concluzia că o parte din omenire nu ţine locului, nici dac-o baţi în cuie. Deci, neavând încotro şi nici revenirea cu 60 de ani în urmă ne fiind posibilă (Transnistria-i ocupată de Armata 14-a), va trebui să inventăm o formă inteligentă de coabitare, bineînţeles cu cei ce sunt dispuşi, încercând, fără aroganţa omului cu casă, piscină şi maşină, să le facem un loc printre noi, nu de frică, nici de milă şi nici de nevoie.

    Din simplă dorinţă biblică de a împărţi cu trecătorul prigonit şi ostenit de drum lung, dacă nu o pâine, o cât de câtă bunăvoinţă. Atât în rândul lor, cât şi în rândul nostru, există extravaganţe (exagerări), în modul de a trăi şi de a se respecta în societate.
    Amintiţi-vă de visul lui Marthin Luther King : „I have a dream that one day down in Alabama…” dvs., care evocaţi America.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • emanuel deleanu: (24-8-2008 la 00:00)

    Domnule Clej,
    Va rog, insistent, reciti prima jumatate a alineatului 5 ! Rezulta, fara echivoc, ca procentul de rromi in cauza NU ESTE 100 % !

    Cum sa ma exprim ca sa abandonati acuzatiile de exclusivism ? Imi este absolut clar ca NU TOTI RROMII SUNT PERSOANE REPROBABILE !

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (24-8-2008 la 00:00)

    Domnule Deleanu, dacă nu realizați nici acum cât sunteți de plin de ură împotriva romilor, după ce v-au atras atenția mai multe persoane, nu cred că are rost să continuăm această discuție.

    Nu sunteți interesat de un progres în reconciliere, ci continuați să vă ghidați după anacronicul sfat rasist de la bunicul dumneavoastră.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 1

  • Mihai Platon: (24-8-2008 la 00:00)

    Apreciez ca utile recomandarile sugerate in articol pentru romani (sau italieni, francezi, englezi, samd) si romi – in vederea integrarii celor din urma in societati de tip occidental.

    Mi se pare ca recomandarile din articol catre comunitatile rome, in formularea lor generala, includ sau presupun si sugestia ca romii sa renunte la „legea” tacerii fata de autoritatile oficiale, omerta de tip mafiot, in legatura cu abuzurile si crimele interioare din comunitate – comise de multe ori de catre „sabotori” = regulatorii de conturi intre romi, foste si actuale bulibase.

    Aceasta lege a tacerii si asa numita „judecata tiganeasca” perpetueaza non-integrarea cu toate necazurile ei, dar si violentele in grup produse de catre unii membrii ai comunitatilor de romi.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (24-8-2008 la 00:00)

    Mihai, comunitatea romilor trebuie să abandoneze toate practicile tradiționale care contravin legii statului în care trăiesc, deci și tăinuirea unei fapte penale este fără îndoială printre acestea.

    De altfel, în Republica Irlanda, până nu de mult astfel de practici erau curente în multe comunități rurale.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 1

  • Mihai Platon: (24-8-2008 la 00:00)

    Da, asta am vrut sa spun, Petrica – toate practicile traditionale trebuie abandonate, ca un pas semnificativ in vederea integrarii.

    Utilizarea sefilor neoficiali („sabotori”, bulibase) – recunoscuti „traditional” asa inca in interiorul unor comunitati rome – ca informatori ai politiilor (DIICOT, in Romania, este probabil un exemplu bun) poate fi o practica nociva, care stimuleaza efecte de coruptie, neintegrare si criminalitate la interfata dintre comunitati.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (24-8-2008 la 00:00)

    Mihai, să nu exagerăm, nu poți interzice tarafurile sau fustele largi și broboadele înflorate.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Mihai Platon: (24-8-2008 la 00:00)

    Petrica, ai dreptate, exagerarile nu ajuta. Ma refeream doar la traditii rome care incalca legile statelor.

    In alta ordine de idei, tot ca prim pas in integrare, ar fi util pentru unii cetateni romi fruntasi cu familii mari sa invete a respecta cu devotament statele care-i trateaza in mod civilizat – precum UK.

    Nu sa primesti ajutoare lunare in UK pentru fiecare membru din familie, iar apoi sa-ti incalci promisiunile si angajamentele (mers la scoala, cautat de munca) si sa vii periodic in Romania pentru a-ti continua activitati infractionale de grup, si unde te mai lauzi pentru smecherie ca „Cei mai prosti ie englejii”.

    Sunt sigur ca nu spun aici noutati de fel si, desigur, ma refer doar la unii – putini, probabil – romi, dar de frunte (mai bogati si camatari ca altii).

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Stefan Maier: (24-8-2008 la 00:00)

    Pentru a capata si mai multa substanta, tema reconcilierii etnice ar putea fi abordata si dintr-o alta perspectiva, aceea a realizarii unei – sa-i spunem – Carte a Convietuirii intre romani si rromi.Un astfel de document, care sa tina seama atat de prevederile constitutionale cat si de realitatea nivelului de civilizatie din Romania si a perceptiilor, ar putea avea succes daca ar fi redactat si promovat de persoane avand moderatia specifica apartenentei la Societatea Civila.

    Semnata de persoane si personalitati apartinand ambelor etnii, o Carta a Convietuirii ar reprezenta o referinta si o permanenta baza de rezolvare a situatiilor conflictuale care nu vor inceta sa apara din directia relatiei romani-rromi.

    Are cineva cunostinta daca un astfel de document s-a realizat? (Nu pot sa cred ca ar putea fi o idee noua). Daca nu in Romania, poate in alta parte?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • ecaterina stan: (24-8-2008 la 00:00)

    Constat ca tentativa mea de a pune problema intr-o perspectiva diferita nu a declansat nici un ecou… pacat, continui sa cred ca e mai interesant decit dezbaterea in curs care mi se pare majoritar nerealista.

    Sigur ca daca rromii fac efortul sa se integreze in tarile europene in care se stabilesc si cetatenii acestora ii ajuta in acest demers va fi perfect : decit ca asta inseamna ca rromii nu vor mai fi rromi ci romani, italieni, francezi, spanioli, etc sau minoritati etnice „calcate” pe modelul societatii locale.

    Pe de alta parte cum ei nu au o tara a lor, si de aceea de altfel sint nomazi prin definitie, nu se pune problema sa-si constituie societatea lor de sine statatoare „teritoriala” decit asa cum e ea azi : „transversala de alte teritorii”.

    Deci mi se pare evident si ma repet, numai cautarea unei solutii alternative specifice acestei etnii poate fi un raspuns valabil. Si cum aceasta solutie e departe de a fi simplu de schitat, speram ca va parea si altora un subiect de dezbatere stimulant. Probabil pe alte platforme de cugetari…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (24-8-2008 la 00:00)

    Stimată doamnă Stan,

    În primul rând, nu știu cine dă definiția privind nomadismul. Aveți vreo statistică în acest sens, câți romi sunt nomazi, câți sedentari? E vorba de nomadism sau de migrație?

    După astfel de definiții putem ajunge la concluzia că populația Republicii Moldova a fost cea mai nomadă din Europa în ultimii 10 ani.

    De asemenea nu văd de ce ar fi nerealist ca romii să devină sau să fie tratați ca orice minoritate. Există cumva un impediment de natură genetică?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 1

  • Mircea Munteanu: (24-8-2008 la 00:00)

    Numele, trebuie sa fie cel pe care romii si-l aleg. Ce parere ati avea, daca romanii ar fi numiti altfel de catre europeni, sau altii? Nu ati crede ca sunteti insultati intentionat?

    In acelasi timp, este de retinut ca daca massa romilor nu-si modifica comportamentul, si noul nume va deveni un termen peiorativ. Din acest punct de vedere, va intreb „Citi romii citesc acest articol?” Care este impactul lui, asupra romilor? Dar asupra romanilor?

    Vorbind de comportamentul romilor, trebuie sa ne gindim ce fel de viata isi doresc acestia? Nu ce dorim noi pentru ei. Pentru ca, in general, romii sunt nomazi. Atita timp cit le interzicem nomadismul, intervenim brutal asupra modului lor de a fi. Un rom sedentar, nu mai este rom. Este un deznationalizat. Chiar daca vorbeste limba.

    Cred ca trebuie sa cautam mijloace specifice acestui mod de viata, care sa le vina in ajutor. Si sa-i lasam sa circule unde vor in interiorul spatiului european. De acord, amprentarea si legarea „de glie” sunt metode neadecvate chiar si romilor sedentari sau oricarui cetatean european, daramite celor obisnuiti sa migreze.

    Felicitari, domnule Ionesco, ati exprimat foarte elegant si sugetiv modul de a gindi al celor ce fac acest lucru.” Nostalgicii salutului cu mina dreapta sus.” Sau cam asa ceva.

    In acest context, cred ca trebuie sa cautam un program conform caruia elita romilor sa nu se desprinda de neamul lor. Fiind acceptati de romani si europeni, cu drepturi egale, sa-si conduca spiritual semenii, pe calea civilizatiei contemporane. Ei pot cel mai bine.

    Trebuie sa militam pentru a crea o infrastructura economica specifica a romilor: banca (internationala) a romilor, retea de magazine (europeana) dirijata de romi (vinzatori, supraveghetori, gestionari, directori), firme de artizanat incadrate de romi, care sa fie in legaturi de afaceri cu banca si reteaua lor de magazine. Nu in ultimul rind, trebuie sa li se faciliteze incadrarea propriilor oameni de ordine (politisti, etc.) atit in comunitatile lor, cit si in localitatile europene, in care reprezinta o proportie insemnata din populatie.

    Nu este vorba sa fie scutiti de taxe, sau sa fie protejati in fata legii, daca comit infractiuni, sau sa fie protejati daca cersesc. Asa cum, din pacate, s-a intimplat in ultimii 19 ani.

    Romii au propriile legi. Este bine ca toate litigiile dintre ei, indiferent de natura lor, sa fie rezolvate de justitia roma. Justitia europeana sa nu se implice decit in cazul infractiunilor dintre romi si romani/europeni. Aici, este nitel de lucru, caci fiecare tara considera ca legea sa e suverana asupra tuturor „supusilor”.

    Daca romii sunt nomazi, nu sunt supusii nimanui. Este un lucru care trebuie analizat cu foarte mare atentie. Doar romii care renunta la nomadism trec sub jurisdictia „nationala” a statului pe teritoriul caruia locuiesc.

    E mult de munca, in special in a delimita cele doua categorii de romi: nomazi, sedentari. Si a-i face pe ei, sa inteleaga exact gestul pe care-l fac prin optiune.

    Oricum, autonomia judecatoreasca trebuie sa fie proclamata si respectata. In acest context, trebuie privit obiceiul de a casatori fetite sau baietei. Ei trebuie sa-si modifice legile. Nu sunt de acord cu acest obicei, dar ei trebuie sa-l modifice.Nu sa ne amestecam noi in obiceiurile lor.

    Atita timp cit nu au libertatea de a-si respecta traditiile nu mai sunt decit o masa amorfa, manipulata de oricine. Si aici, revenim la rolul elitei rome in interiorul societatii lor. Cred ca de aici trebuie plecat.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • George Petrineanu: (24-8-2008 la 00:00)

    Cateva comentarii, opinii personale, la cele scrise de domnul Mircea Munteanu:
    > Numele, trebuie sa fie cel pe care romii si-
    > l aleg.
    > Trebuie sa ne gindim ce fel de viata isi
    > doresc acestia? Nu ce dorim noi pentru ei.
    De acord, acest proiect nu poate reusi daca nu este dezvoltat bilateral. Pe de alta parte, sunt putin sceptic ca problemei numelui ar trebui sa i se atribuie o prioritate prea mare cu riscul de a bloca insasi reconcilierea.

    > elita romilor sa nu se desprinda de neamul lor. Fiind acceptati de romani si europeni, cu drepturi egale,
    > sa -si conduca spiritual semenii, pe calea civilizatiei contemporane
    Ideal asa ar fi. Din pacate, o anumita parte a elitei romilor, la fel ca si cea a romanilor este corupta, incompetenta si orbita de putere. E nevoie si de ajutor dinafara.

    > autonomia judecatoreasca
    > Romii au propriile legi. Este bine ca toate litigiile dintre ei, indiferent de natura lor, sa fie rezolvate
    > de justitia roma.
    O ipoteza atractiva. Ma tem insa ca asa ceva este mult prea utopic si in anumite situatii periculos pentru insisi membrii comunitatii rome care nimeresc in conflicte. Au propriile legi din motive istorice. Dar nu inseamna ca toate aceste legi ii si avantajeaza in orice situatie.

    Trebuie se existe un set minim de norme pe care sa le respecte toti si care sa primeze asupra oricarei norme

    culturale. Altfel orice proiect de reconciliere va exploda din start. Pretul ar fi prea mare pentru varianta

    ,,autonomiei judecatoresti” si il vor plati tot romii.

    Ma indoiesc ca petru toti romii nomadismul este varianta atractiva. Nu cred nici ca au asa ceva ,,in sange” – mai curand asta e doar o ipoteza romantico-rasista neverificata. Cei care vor sa fie nomazi trebuie sa aibe acest drept (cu sistemul actual tip Gulag de evidenta a populatiei din Romania asa ceva este imposibil).
    Ce se intampla cu cei care sunt nomazi (probabil mult peste jumatate in Romania) sau care vor sa traiasca intr-un sistem guvernat de o justitie moderna?

    Ar fi interesant daca s-ar arunca o privire asupra experientei nordice (suedeze si finlandeze) asupra problemei romilor. De la al doilea razboi incoace in aceste tari s-a trecut prin toate etapele si exista macar o teorie bine definita. Numai pentru conceptul de ,,integrare” s-au scris tomuri. Constat ca in Romania inca e valabila ideea ,,sa nu copiem pe altii, noi stim mai bine, sa nu vina altii sa ne invete pe noi” – cu rezultatele cunoscute.

    Fara sa o pot dovedi, am impresia ca globalizarea isi va pune amprenta si pe etnia romilor astfel inca peste un numar nu prea mare de ani nu vor mai exista mari deosebiri intre un tanar rom si oricare altul de pe
    mapamond, inclusiv romani.

    Personal cred ca un proiect de reconciliere trebuie lansat cat de curand, ,,ieri” daca se poate. Acest proiect are nevoie de un set simplu de principii ca acesta enuntat in articol, privit ca o oferta, nu amenintare. Trebuie insa evitat sa se lucreze unilateral, prarametrii si strategia reconcilierii sa fie create in conlucrare de catre ambele parti si sa poarte girul lor. Pacat nu participa si romi la discutia de fata.

    Tot pentru succescul reoncilierii mai este nevoie de un instrumentar ,,tool box”.

    Cei care sunt ingrijorati sau nemultumiti de ideea reconcilierii ar trebui sa stie ca odata lansata, asta nu ar insemna ca ar trebui sa coboare imediat in strada si sa se imbratiseze cu fiecare rom intalnit in drum. Vor trece ani buni in care vor fi rezolvate rand pe rand alte probleme. Reconcilierea nu este pentru generatia noastra, ea trebuie doar sa faca ,,imposibilul” si sa o realizeze. Nu de dragul nimanui, ci din spiritul lucrului bine facut. Stratul actual de 2-3 generatii, romani si romi, este uzat moral dar ei sunt cei care trebuie sa se cazneasca sa puna in practica reconcilierea. Castigul va fi, printre altele, pentru acei copilasi romi inca nenascuti care nu vor mai trebui sa afle de la cea mai frageda varsta ca exista un sigmat nedrept pe care trebuie sa il poarte toata viata chiar daca evident nu au apucat si nu ar avea nici de gand sa comita acele acte pentru care sunt invinuti.

    P.S.Pentru proiectarea reconcilierii este nevoie de munca unei echipe care sa lucreze norma intreaga. In acest forum nu putem fi eficienti pentru ca ar trebui sa scriem pagini intregi – ficare problema genereaza cateva subprobleme – nu exista roluri care sa structureze informatia etc.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Mircea Munteanu: (24-8-2008 la 00:00)

    Stimate domnule George Petrineanu, va multumesc pentru comentarii.

    Din pacate, nu sunt de acord cu ele. Cel putin nu in totalitate. Daca adm. revistei RLIV/ACUM imi permite, voi incerca sa va explic de ce.

    Voi structura raspunsul pe paragrafele dvs., pentru a fi mai usor de urmarit si pentru a fi mai succint.

    Paragraful 1
    Multumesc pentru aprecieri. Problema numelui nu e fundamentala pentru mine. Vad ca altii o tot agita. Aveti dreptate, daca ne oprim doar aici (la nume) totul poate fi torpilat. Dar eu am sugerat si alte cai. Deci, nu ma puteti acuza ca vreau sa torpilez reconcilierea. Este, sau poate fi, o insinuare perfida la adresa mera si a materialului trimis.

    Paragraful 2
    Fara indoiala, aveti dreptate. Dar depinde cum se acorda acest ajutor. Elementul de baza in actiune, ramine tot elita proprie. Va amintesc faptul ca M.Kogalniceanu, a avut un discurs in Parlament cu ocazia implinirii a 20 sau 25 de ani de desfiintarea robiei. Cu aceasta ocazie, spunea clar ca unii tigani au ajuns medici, profesori, ofiteri. Unde sunt acestia? De 150 de ani, elitele culturale ale romilor sunt deznationalizate si absorbite de masa romanilor. La aceasta problema ma refeream. Nu neg ajutorul din afara etniei, dar in primul rind trebuie sa inceteze aceasta hemoragie de creiere. Asta e prima problema de rezolvat. Si cine stie, poate ajutorul din afara, il vor oferi tot romii plecati din etnie (intelectuali) sau urmasii lor.

    Paragraful 3
    Despre autonomia judecatoreasca. Legile lor trebuie sa fie modernizate chiar de ei. Nu-i un proces usor, liniar, de o zi. Dar au nevoie de asa ceva pentru a-si recapata respectul de sine si pentru a colabora mai usor cu toti europenii. (Nu-i vor mai vedea ca dusmanii ce se amesteca in viata lor.) Oricum, ei invoca „judecata tiganeasca” in anumite cazuri si nu recunosc justitia oficiala. De aici si dificultati de cooperare cu ei, neasimilarea lor,etc. De acord cu faptul ca au nevoie de asistenta de specialitate, dar trebuie inceput. Prin autonomia judecatoreasca eu nu inteleg anarhia sau sau negarea valorilor civilizatiei. Dar faptul ca europenii nu se mai amesteca in treburile lor interne este un bun valoros in cadrul reconcilierii. In acelasi timp, tribunalele noastre vor avea ceva mai putin de lucru. Eficienta acestei autonomii, depinde mult de cum va fi aplicata. (Ca de obicei, daca practica nu-i corecta si eficienta, teoria poate fi torpilata.)

    Paragraful 4
    Nu cred ca nomadismul romilor este o teza rasista. Acuzati prea usor. Eu am precizat ca ei trebuie sa aleaga intre sedentarism si nomadism. Si sa li se explice sensul alegerii. Cei care vor un anumit tip de viata, sa fie liberi sa-l pastreze. Ati uitat practica comunistilor din anii ’50. Au luat o satra si au mutat-o (fortat) in case (nu stiu daca erau noi sau nationalizate). Romii au instalat corturile in curte si au bagat caii in casa. Distanta de timp e prea mica pentru a schimba mentalitatile, obiceiurile. Nomazii nu vor intelege si nu vor accepta sedentarizarea.
    Si eu aveam opinia dvs. Pina in 1992. Atunci am participat la o expeditie stiintifica organizata de UNESCO in Mongolia. Tema principala de observatie, discutie, etc era nomadismul. Peroram exact in sensul in care argumentati dvs. O tinara araboaica, f. frumosa (daca nu ma insel functionara UNESCO) m-a intrebat candid: „Si cum ii sedentarizam, daca ei nu vor?” (se referea la nomazii din nordul Africii), continuind :”Daca ii sedentarizam sunt aceiasi?”. De atunci, am incetat sa mai gindesc ca dvs. In Alaska, Canada, nordul SUA, sunt multi amerindieni adusi la nivelul civilizatiei noastre. Dar ei isi continua traditiile: vineaza, pescuiesc, maninca carne cruda. Asta e civilizatia lor. Au arme moderne, barci, sanii cu motor, case, televizoare, etc. Dar nu si-au parasit obiceiurile. Este rau?

    Cred ca dvs. sunteti rasist, pentru ca vreti sa distrugeti un mod de viata pentru a-i putea „controla” pe romi. (Asta era si sensul ofertei comunistilor, de care am amintit). Mai lipseste sa propuneti amprentarea.

    UNESCO, ONU, gindesc altfel. „Dar pina la Dumnezeu, te maninca Sfintii!”. Asa cum si in domeniul istoriei se doreste una pe plan mondial, dar fostii mei colegi fac altceva.

    De acord, in Romania nu exista conditiile necesare pentru a rezolva problemele. Dar e vorba de intreaga Europa. Si trebuie sa incepem, si noi, sa ne aliniem la noile cerinte.

    Daca ii sedentarizati fortat si le interziceti si libera circulatie, ati distrus un mod de viata. Aveti doar un grup de „colorati” in ghetouri. Parca s-a mai intimplat asa ceva in istorie. Recent. Asta doriti?

    Paragraful 5
    Nu cunosc experimentele finlandeze. Va sunt recunoscator daca le expuneti -pe scurt- in paginile revistei ACUM. Dar constat ca nici dvs. nu cunoasteti toata problematica si incercarile de rezolvare (unele cu succes).Tocmai de aceea acuzati asa usor. Sper ca dialogul acesta sa va ajute si pe dvs. Eu spun toate astea si tinind cont de experienta altora.

    Paragraful 6
    Fara indoiala, globalizarea va nivela diferentele. Sper, ca nu va transforma toata omenirea intr-o masa amorfa, identica in mod de viata si aspiratii, de la un cap al globului la altul. Unitatea in diversitate va spune ceva? Nu sunt impotriva Coca-Cola (dimpotriva este una din bauturile preferate) si a McDolad’s, dar tipurile de culturi trebuie sa fie multiple in noua economie globalizata. Economia e una, cultura e alta. Sunt diferente definite de mult.(Vedeti existenta grupurilor etnice minoritare. Mai bine zis conservarea existentei lor.) Problema care se pune este in cit timp se va ajunge la obiectiv, pe ce cai si cu ce costuri. Dvs, sacrificati deja nomadismul. (Sau aveti ceva doar cu nomadismul romilor?)

    Paragraful 7
    Aveti dreptate. Asta spuneam si eu. In plus, trebuie discutat de fiecare „tabara” ce cale sa urmeze in procesul de reconciliere. Daca fiecare grup sau individ vine cu ideea lui „originala”, fara a avea consensul celorlalti, nu se va ajunge la nici un rezultat.

    Paragraful 8
    Nu am inteles ideea cu „tool box”. Daca revista se va tipari, cum veti explica celor nefamiliarizati cu computerele ideea dvs.?
    Sau va adresati doar celor care minuiesc computerele? Va asigur ca romii sunt putini in bransa. Si multi dintre pustii lor folosesc compu fara sa stie teorie. (Ca si mine, de altfel.)

    Paragraful 9
    Va inselati. Noi trebuie sa incepem reeconcilierea AZI. ACUM. Prin punerea bazelor si inceperea constructiei. Este adevarat, nu se va termina in generatia noastra. Dar nu mai putem amina „ad calendas graeca”. Ideea asta imi intareste convingerea ca, de fapt, dvs. sunteti un rasist care vorbeste frumos, incercind sa scape de raspunderi si aminind orice activitate practica.

    De acord cu P.S.-ul dvs., dar avem dreptul sa discutam, sa ne lamurim si sa lamurim si pe altii.

    Este meritul revistei ACUM ca ridica o atfel de problema. Ea trebuie reluata si amplificata de oficialitati, partide. Iar eludati mesajul, bagatelizind problema si revista.

    Oricum, interventia dvs. este binevenita. Existenta mai multor idei si discutiile pentru lamuririle dintre noi, dau substanta revistei.
    Va astept cu experimentele finlandeze. Sper ca nu veti mai acuza, ci doar veti prezenta ideile, materialele.

    Din Constanta, numai de bine!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (24-8-2008 la 00:00)

    Mihai, am lansat o invitație să comenteze acest articol către patru persoane: Delia Grigore, Valeriu Nicolae (ambii au semnat dela articole în revista ACUM), Lavinia Olmazu și Vasile Ionescu.

    Din păcate nu am primit până acum niciun răspuns.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 1

  • Mihai Platon: (24-8-2008 la 00:00)

    Petrica, as dori mult ca acesti oameni carturari sa-si exprime gandurile in legatura cu articolul de fata, pe care eu il gasesc dintre cele mai valoroase aprute in limba romana pe tema Roma si integrare in societati occidentale.

    Dialogul poate incepe ACUM iar mediul de comunicare in care ei sosesc este cel mai potrivit.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Mihai Platon: (24-8-2008 la 00:00)

    Carte a Convietuirii… un gand generos si practic pentru inceput intr-un timp viitor decent al romilor si societatilor integratoare. Sunt de acord cu Stefan, cred si sper ca discutiile de ACUM au fost citite si interpretate si de carturari romi cu influenta in comunitatile lor. Pana acum, istoric, suntem mult mai vinovati noi (ne-romi) decat ei (romi) pentru ce ni si li se intampla. Spune asta un individ care a trait, mancat, muncit, calatorit, facut sport, impartasit ganduri cu romi.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Mircea Visan: (24-8-2008 la 00:00)

    Aceasta reconciliere trebuia sa inceapa de foarte multa vreme, insa nu a existat nici un fel de interes din partea guvernului Romaniei, din pacate.

    Problema integrarii rromilor in societatea romaneasca este considerata in contiunuare drept una fara importanta deosebita, iar acest fapt constituie o gresala majora, deoarece nu se poate ignora o populatie de 1,5 milioane de oameni, care datorita unei marginalizari istorice cu efecte deosebit de negative, a avut si are in continuare intarzieri in adaptarea la cotidianul modern romanesc.

    O asemenea reconciliere nu este facila si necesita programe speciale, datorita lipsei unui contur bine definit al populatiei rrome, contur ce ar putea fi folosit in definitivarea necesitatilor in actiune si a lipsei de organizare concreta, la un adevarat nivel de reprezentare a rromilor.

    Diversitatea in reprezentare cat si dezechilibrul ce apare in incercarile de organizare efectiva, constituie deasemenea piedici importante intr-o incercare concreta de reconciliere.

    Exista bineinteles si aspectul respingerii integrarii directe, venita din ambele parti, cea romaneasca si cea rroma, una generata de o aversiune impamantenita de generatii iar cealalta sustinuta de lipsa unei educatii in acest sens.

    Problema rroma necesita o atentie imediata din partea statului roman, tocmai pentru ca in conditiile deschiderii europene, rromii (cetateni romani) isi cauta castigul facil (aspectul acesta necesita discutii separate) in strainatate.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Lidia Zeller: (24-8-2008 la 00:00)

    Nu speram sa mai vad vre-o data opinii atit de deschise pe tema Romilor.

    M-am bucurat pentru faptul ca in acest articol se aminteste ca necesar a recunoasterii (citez) « că minoritatea romilor a fost persecutată în trecut și discriminată, discriminare care continuă în diferite forme și azi. »

    Punctul 1- este esential. Recunoasterii raului facut.

    As dori in citeva cuvinte sa-mi exprim opinia.

    Personalitatea noastra se construieste prin :

    -ceea ce am trait eu de cind m-am nascut, adica prin MEMORIA PERSONALA.

    – deasemenea prin MEMORIA FAMILIEI cu tot evanataiul de evenimente fericite sau dramatice care-mi vor fi transmise de parinti, bunici, unichi-matusi etc (ne amintim fiecare dintre noi de vorbele unui membru al familiei noastre care ne povestea cu lacrimi in ochi : « daca ai stii ce mi-a facut …. cutare sau cutare… si cit am suferit cind…. » Durerea lui mi-a transmis-o si mie si rana lui o pot purta si eu – )

    – si prin MEMORIA COLECTIVA– sau memoria poporului meu care va trasmite de la o generatie la alta ranile aduse poporului meu : razboi, genocid, pogrom, ocupatie de alt popor, discriminare raciala etc

    Ceea ce vor trasmite elvetienii generatiilor viitoare – ei care nu au trecut de mai multe sute de ani prin razboi –va fi complet diferit de ceea ce vor transmite evreii sau romii generatiilor urmatoare. Elvetianul va transmite o serenitate si un dinamism de viata. Evreii sau un Romii vor trasmite : «Fii atent sa nu ai incredere in nimeni ! Au vrut sa ne nimiceasca ! Ai tai au pierit !!!»

    Cum se face ca evreii care au trecut prin Shoah au putut sa se construiasca ca popor ?

    Care este diferenta intre evrei si romi ?

    Dupa mine, ar fi urmatoarea : evreilor li s-a recunoscut (chiar daca exista inca negationisti ) statutul de victime.

    Romilor NU !

    Faptul de recunoasterea a raului facut: « minoritatea romilor a fost persecutată în trecut și discriminată, discriminare care continuă în diferite forme și azi. » Iar eu asi adauga : robia, deportarea in Transnistria si uciderea a 11 000 romi ! Ar fi un inceput de reconciliere !

    Nu putem schimba raul facut – insa prin recunoasterea lui (oficial), si faptul de a cere iertare (oficial) de raul care poporul meu a facut poporului tau, se permite sa se intre intr-un procesus de doliu si de reconstructie ceea ce va duce spre o dinamica de viata si la reconciliere !

    Lidia Zeller
    Psihoterapeuta – Elvetia

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (24-8-2008 la 00:00)

    Stimată doamnă Zeller,

    Raportul Comisiei Wiesel, asumat oficial de România în 2004, recunoaște explicit responsabilitatea regimului Antonescu în uciderea a 11000 de romi în Transnistria.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Lidia Zeller: (24-8-2008 la 00:00)

    Stiu. Au recunoscut. Insa eu vorbeam de a li se cere iertare nu numai a recunoaste ca printre sutele de mii de evrei au fost si
    11 000 de romi ucisi.

    Sa se ceara iertare ca acum 150 de ani Romii au fost robii romanilor… vinduti si cumparati pe kilogram de carne de rob !

    Azi intr-o indiferenta si nepasare totala se recunoaste cu jumatate de gura fara umbra de regret… Romii sint tratati cu dispret. Cineva a amintit ca si acum in secolul al XXI lea copiilor din Romania li se inculca din primii ani idea ca „tiganul” este periculos „l-ar putea lua si duce…daca nu-i cuminte !”

    In scoli, directorii (stiu caz concret !) primesc scrisori de amenintare din partea parintilor „ori scoateti din clasa copilului meu toti tiganii, ori imi inscriu copilul in alta scoala !” De ce exista doua caste in Roamnia ??? Una superioara, romanii altii inferioara : Romii.

    Si inca un detaliu… cind romii spun:

    „me sem Rom” pe limba lor inseamna „sint fiinta umana”… poate sa ne aminteasca si noua romanilor ca D-zeu a creat pe Rom dupa imagina Sa.

    Lidia Zeller

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.81.102.236