caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Romania



 

Scandalul expulzării din Franța a romilor – o nouă șansă!

de (19-9-2010)
6 ecouri

Expulzarea in masa a unor cetateni romani de etnie roma de catre autoritatile franceze a adus din nou in atentia opiniei publice romanesti si europene problema romilor din Romania. As propune sa nu ne oprim asupra acestei intamplari care, desi are ramificatiile ei, ramane un efect al unor cauze cu mult mai vechi. Asta pentru ca e de sperat ca autoritatile din statele vestice ale Uniunii Europene, conlucrand, inclusiv cu autoritatile romana, si capatand experienta, vor gasi solutii sa evite astfel de reactii si sa gestioneze situatiile similare fara sa incalce norme etice si de drept ale Uniunii.

Aceste evenimente ar putea insa fi privite privite de catre cei din tara nu numai din directia negativa. Ele ar putea fi un punct de plecare, o sansa, pentru a aborda cat de curand si conduce pana la un nivel acceptabil un proiect fara precedent: integrarea si armonizarea sociala a romilor (sa nu uitam ca nu toti au nevoie!) in societatea romaneasca. Obiectivele proiectului, definite  clar dar si supuse reevaluarii ori de cate ori va fi nevoie, nu constau bineinteles doar din cateva cuvinte bine alese. Vor fi mai curand o lista, in care vor intra de exemplu subpuncte ca promovarea drepturilor romilor, inlaturarea marginalizarii lor politice, sociale si culturale. Pe acestea le-am extras in mod intentionat din lista de obiective pentru etnia roma a organismului suedez care a primit aceasta misiune Delegatia Pentru Problemele Romilor, ,,Romska Delegationen” http://www.romadelegationen.se (un rezumat in engleza poate fi citit aici:

http://www.romadelegationen.se/dynamaster/file_archive/080924/8649012cecd4affc58173c3a2dcbfc84/Infofolder%5fengelsk%5f080904.pdf )

Insasi angajarea Suediei, o tara campioana a bunastarii si respectarii cetateanului, pentru o minoritate de poate numai 30000 de persoane (aproximativ), incluzand si romi imigrati de curand din Europa de Est, ar trebui sa ne dea de gandit.

Stim cu totii ca imbunatatirea situatiei romilor din Romania se va realiza prin infruntarea constanta a tot soiul de dificultati. Dar va merita: proiectul este, alaturi de modernizarea Romaniei, una din marile provocari. Pentru alte provocari, cum ar fi iesirea din recesiune, lucreaza sisteme de reglare care de bine de rau funtioneaza si in Romania. Integrarea romilor insa nu va incepe niciodata daca un numar cat mai mare de romani nu o doresc, cer si impun. Cand semnele ei se vor arata, va fi o trecere spre o Romanie care nu a existat niciodata: fara complexe, ura, incrancenare si rusine. In locul lor, armonie si un trai demn, mai relaxat. Punerea ei in practica nu se va rezuma la scolarizarea romilor. Pe langa cunostintele scolare teoretice si practice obisnuite pe care trebuie sa si le insuseasca toti, va trebui ca toti cetatenii, inclusiv unii din cei cu multe diplome, sa invete alfabetul normelor moderne de convietuire.

Avem motive sa ne ingrijoram de soarta acestui proiect. Mai greu decat actiunea in sine este sa cadem de acord cat mai repede posibil ca trebuie, dupa o pregatire aproape din mers, sa trecem la punerea lui in practica.

Cum ne vom descurca? Priviti numai la ultimele doua decenii! Ne este greu sa acceptam o tema ne este greu sa cadem de acord asupra unei foi de parcurs, ne este greu sa nu ne luam cu altele inca de la inceput. Ne este greu sa nu tragem spuza pe turta noastra si sa ne facem ca muncim. Herta Müller intr-un interviu recent in cotidianul Romania Libera deplangea mersul nefiresc din ultimele doua decenii al progresului din tara: un pas inainte, doi inapoi. Ne-a bagat cineva in cap ca ne injosim daca ,,furam” din experienta pe care alte tari (de exemplu Suedia, in problema romilor, dar si a modernizarii) ne-o ofera cu bratele deschise.

Cum ne vom descurca? Vom ramane iarasi pe loc, vom pune deoaparte, ca multe altele pornite, vom uita repede, ca atunci cu cetateanul japonez ucis de un dulau vagabond in buricul Romaniei, chiar langa Palatul Republicii?

De buna seama, articolul de fata nu e menit sa tina locul documentelor care descriu strategia integrarii romilor. La fel ca si dumneavoastra, incercam doar sa punem pe hartie dezamagiri,  ingrijorari, dar si vise, la care nu vom renunta in ruptul capului. Pentru aprofundarea subiectului si cunoasterea unor abordari profesionale, cititi de exemplu articolul manifest  publicat deja in ACUM. Scris suflet, profesionalism si dedicare de catre domnul Vasile Ionescu, director executiv al Institutului Media pentru Diversitate/Programul Romanothan.

Sa nu cadem (iarasi?) in capcana despicarii firului de par in patru, agatandu-ne de un termen sau aratand cu degetul spre celalalt – stim cu totii ca istoria nu ne-a fost perfecta. Sa acceptam ca asupra celor petrecute in decursul ei dar si a prezentului imediat am pierdut deja controlul. Viitorul, insa, pe care ni-l dorim cat mai bun posibil, din clipa de fata pana cand ne va fi dat, il putem lua in mainile noastre. Sa nu fim meschini, ca ,,numai cu asta nu ne mai bateam capul, ca nu-i problema noastra”: deprinderea lucrului bine facut, odata exersata pe un proiect benefic ca integrarea romilor ne va da curaj si tarie. Vom putea continua umpland alte goluri, poate mai apropiate de propriile interese, dintre cele care ne deranjeaza in societatatea noastra acum.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Vasile Ionescu: (20-9-2010 la 04:12)

    Dle Petrineanu, ca cineva din „interiorul’ problemei, as zice ca nu se va intampla nimic, „problematica roma” ramane sa fie tratata la nivelul fiecarei tari. Dna Reding a semnalat si ca desi romii sunt 9-12 milioane in Europa nu pot fi tratati in termen de drept, cu toate ca in Romania si alte tari europene ei sunt, juridic, minoritate nationala (nu si in Franta). In multe tari occidentale nomadismul este recunoscut constitutional, de altfel „iuresul” a pornit de la un manush francez, impuscat de politie. Avem, asadar, doua perspective, care se bat cap in cap. Ca un paradox, in 20 octombrie Centrul cultural francez din Iasi organizeaza un seminar despre minoritatile nationale, chiar si Comisia Europeana s-a trezit dupa ce ani de zile a ezitat sa-si creeze competente pe minoritati, incepand cu romii – o bresha care e ireversibila. Discutia se invarte, oarecum eronat in ce-i priveste pe romii din Romania, la o regandire a politicilor europene pentru populatiile nomade si romi. Unul din sustinatori este si dl Basescu. Ipocrizia administratiei publice din Romania, care a gasit ca solutia de rezolvare e ca romii sa fie ajutati sa plece din tara (proiect lansat inca din 1977-1983, in cadrul Platformei PCR „Integrarea tiganilor”)ar putea fi combatuta prin 2 solutii:1. noi, romii, sa ne asumam o mai mare responsabilitate si sa ne modernizezam sensul si valorile etnoculturale;2. in Romania sa existe o societate civila (inclusiv la nivelul colectivitatilor locale) care sa echilibreze atat excesele administratiei, cat si sa se constituie intr-o opinie/sfera publica umanista (nu autoritarista, rasista)care sa pledeze pentru integrarea celor din ghetouri in comunitatea/colectivitatea locala. Un rol esential l-ar avea mass-media, ca formator de opinie, atat ea, cat si problematica roma fiind acum transferata la nivel local, descentralizat.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • George PETRINEANU: (20-9-2010 la 05:18)

    Multmesc pentru comentarii.

    Subscriu la parerile dumneavoastra, d-le Ionescu. Poate mai avem ocazia sa discutam, m-as simti onorat. Si totusi, ceva trebuie facut si ceva se va face. Eppur si muove 🙂 .

    D-lui Nicolae: comentariul dumneavoastra e mai greu de comentat. Eu nu am vorbit chiar de import de solutie sociala ci de metode, experienta (si fonduri 🙂 ) . Si chiar daca ar fi asa, de ce v-ar fi frica, de un lup mancat de oaie?
    Nu cred ca Romania trebuie sa se simta cu musca pe caciula despre situatia romilor si nici ca Romania e ostracizata. Pur si simplu e o problema din ograda dumneavoastra, domnului Nicolae, si mi se pare de bun simt sa vreti sa luati taurul de coarne si sa o rezolvati intr-un mod multumitor. Odata hotarat sa faceti asta, e la fel de bun simt sa sa cereti ajutor si sa colectati informatii utile de oriunde poat veni. Pentru restul, vedeti comentariul meu de mai jos.

    Ma simt dator sa mai fac o precizare pentru a repara confuzia pe care am creat-o inutil cand am inceput sa scriu cateva comentarii pe aceasta tema in acest saptamanal.
    Nu vorbesc de pe pozitia specialistului (pentru ca am cu totul alta calificare) si nu pretind sa dau sfaturi acestora. Intamplarea – fericita – a facut totusi, sa urmez un curs de limba, cultura, istorie si aspecte sociale ale romilor la Universitatea din Linkoping, Suedia. Ca sa dau satisfactie unor critici, am fost ultimul din clasa si nu sunt in stare sa reproduc mai nimic din ce am invatat. Totusi, m-am ales cu o introspectie in materia foarte diversa a cursului si am facut-o cu bunavointa maxima. Nimic din acestea nu ma calfica insa pentru ceva.
    Ma folosesc insa de dreptul unui simplu cetatean de a-si exprima o parere — chiar daca asta irita si deranjeaza — intr-o problema care il priveste.

    Pentru a da Cezarului ce i se cuvine, in continuare nu voi mai participa activ la discutii pe aceasta tema. Multumesc celor care m-au suportat.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (20-9-2010 la 05:30)

    George, eu te rog să continui să participi activ la discuții. Ești un exemplu de civism de la care toată lumea ar trebui să de inspire.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Marian: (20-9-2010 la 07:30)

    Deci, dupa cate vad, europa si Romania s-au incurcat singure, datorita politicii corecte, ori nu exista studii serioase ori nu se fac publice, pt. ca in ziua de azi nu putem gasi material sa ne facem o idee clara asupra etniei, paginile ONG-urilor nu pot fi obiective, in plus si ele au rezultate modeste. Cati vor sa asimileze cultura europeana, sa munceasca si sa invete? nimeni nu ne supune ce forte din interiorul etniei se opun: cultura lor, bulibasele, generatia mai in varsta, seful de familie? De ce nu au fost integrati tiganii caramizari sau cei de matase? probabil incompetenta tipica romaneasca.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Andrea Ghita: (21-9-2010 la 06:21)

    Inspiratia din experienta suedeza poate fi de ajutor. Povestea emanciparii romilor suedezi (survenita prin anii 1960) mi-a relatat-o Hans Caldaras, un cunoscut cantaret rom din Suedia si a fost publicata in revista Acum in doua episoade, postate la adresele:
    http://www.acum.tv/articol/1773 si http://www.acum.tv/articol/11455
    Ar fi bine ca, asemeni lui George Petrineanu, sa ne apropiem cat mai multi de limba si cultura romilor. Cunoscandu-i si intelegandu-le viata, putem decoperi caile de abordare potrivite si solutiile fiabile.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • George Petrineanu: (22-9-2010 la 05:11)

    Nicolae: ,,A afirma ca propasirea lor sociala depind in eclusivitate de ei este numai o dovada de lasitate sociala insa si un act futil”.

    Sustin punctul de vedere. Mai adaug ca masurile trebuia ia in calcul, in moduri adecvate, toata populatia. Oricati bani ar fi, sau oricat de mult ar lipsi fondurile, nu ne putem limita numai la a ,,trimite la scoala in bloc” toti romii neintegrati. Exista forme de analfabetism mai subtile pe care le poseda o parte din restul populatiei chiar superinstruite (!) care trebuie rezolvate pentru a putea trece de la rasism la ne-rasism.

    In privinta vinovatiei, eu o vad ca pe o figura de stil de importanta relativ redusa. Poate fi chiar o sursa de blocaj pentru ca unii fug ca de dracul de astfel de invinuiri (ce li s-ar putea intampla?). La fel si ,,acuzatiile” din partea UE. Cred ca e suficient sa stabilim adevarul ca un element de pornire dar in acelasi timp sa purcedem la tratarea problemei. Altfel, vom reduce totul la a polemici de terminologie ca aceea cu ,,rom sau tigan” fara a veni cu nimic in plus.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.81.254.212