caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Romania



 

Coincidenţe tulburătoare şi legături între „Înalta Justiţie” şi „Înalta Politică” din România

de (14-11-2018)
2 ecouri

Dl. Preşedinte Iohannis a afirmat recent (Agerpres): Eu nu am fost niciodată, în nicio calitate, urmărit penal. (…) Cei cu dosare nu au ce căuta în vârful politicii. Sursa:

Dosarele Preşedintelui

Președintele României, Klaus Iohannis, a avut 17 dosare deschise la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba. Informația a fost dezvăluită de Parchet la solicitarea jurnaliștilor România TV. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba a răspuns solicitării România TV cu referire la dosarele lui Klaus Iohannis. Potrivit Curții de Apel, Președintele României, Klaus Iohannis, a avut deschise cele 17 dosare în perioada 2001 – 2018.

Printre dosarele identificate se numără și un dosar care ar fi ajuns pe la DIICOT și DNA, dosarul 42/P/2006, care s-a transformat în 270/P/2006 și care îl vizează pe Klaus Iohannis și pe alți învinuiți pentru infracțiuni precum fals intelectual, complicitate la înșelăciune, uz de fals, abuz în serviciu. Este debutul dosarului legat şi de preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) între 2002 – 2013, dl. K. Iohannis, informează România TV. Sursa.

Revenirea în actualitate a dosarelor care l-au vizat pe Klaus Iohannis

Un număr de 17 dosare, deschise la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, l-au vizat pe Klaus Iohannis. Potrivit documentelor obţinute de România TV, două dintre dosare au fost clasate cu puțin timp înainte ca Iohannis să preia mandatul de președintele al României.

Dosarele penale care l-au vizat pe Klaus Iohannis au revenit în actualizate după ce ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, la momentul în care a anunţat că a cerut revocarea procurorului Augustin Lazăr de la conducerea Ministerului Public, că în dosarul de candidatură al acestuia apărea şi o ordonanţă de clasare a unui dosar care îl viza pe şeful statului. Dosarul respectiv fusese clasat în vremea în care Augustin Lazăr era procuror şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

În replică, Augustin Lazăr a spus că s-a făcut o confuzie, ca dosarul la care făcea referinţă Tudorel Toader fusese clasat de un alt procuror din cadrul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, şi anume Cristian Lazăr. Sursa. Se aşteaptă în continuare revocarea procurorului Augustin Lazăr de la conducerea Ministerului Public de către Preşedintele Klaus Iohannis, la cererea oficială a Ministrului Justiţiei Tudorel Toader. Acesta din urmă l-a acuzat (pe 24 octombrie) pe dl. Augustin Lazăr că a deturnat activitatea Ministerului Public de la rolul său constituţional. Dl. Iohannis studiază în continuare dosarul înaintat de ministrul justiţiei.

Cine este procurorul Cristian Lazăr

Este interesantă şi demnă de tot interesul dezvăluirea făcută pe 12 octombrie şi bine documentată de canalul de TV Antena 3 (care altul?). Am aflat cu stupoare că dl. procuror Cristian Lazăr a provocat în trecut un accident de maşină, în urma căruia a decedat o doamnă grefieră aflată îm maşina lui. Dl. C. Lazăr se întorcea noaptea de la o petrecere date cu ocazia zilei sale de naştere.

Totul s-a întâmplat în urmă cu 17 ani, pe data de 3 decembrie 2001. În 2002 dl. C. Lazăr a fost pus sub învinuire pentru ucidere din culpă, dosarul fiind instrumentat la PCA Timisoara. În 2004, s-a cerut oficial aviz pentru trimiterea d-lui C. Lazăr în judecată. Ministrul Justiției de atunci, Cristian Diaconescu, a respins cererea, iar procurorul care se ocupa de dosar l-a închis în consecinţă.

Procurorul Cristian Aurel Lazăr a avut după accident, în mod paradoxal, o mare ascensiune în cariera sa de procuror. Este una care pune mari semne de întrebare, fiind vorba de o persoană devenită extrem de vulnerabilă din momentul clasării fără judecată a accidentului cauzat de ea şi a consecinţelor acestuia…

La propunerea ministrului justiţiei Raluca Prună (din guvernul d-lui Cioloş), preşedintele Klaus Iohannis l-a numit pe acelaşi Cristian Lazăr în funcţia foarte înaltă de procuror şef adjunct al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ). El fusese cel care clasase dosare de-ale d-lui Klaus Iohannis şi este cel care se ocupă acum de dosarul în care este chemată la audieri, pe joi 15 noiembrie, d-na Carmen Iohannis, soţia preşedintelui. Deşi în cauza respectivă este implicat şi preşedintele, dânsul nu poate fi audiat, deoarece, după cum se ştie, se bucură de imunitate pe perioada mandatului său prezidenţial.

Să ne amintim şi de faptul, aş zice picant, că dl. Cristian Lazăr a candidat și pentru conducerea Direcției Naționale Anticorupție, post devenit vacant după revocarea d-nei Laurei Codruța Kovesi, dar dânsul nu a fost selecţionat de dl. Tudorel Toader, actualul ministru al justiţiei.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Pincu Sfartz: (14-11-2018 la 04:38)

    Se va astepta mult si prost demiterea procurorului General Augustin Lazar !!

    „Nu mor caii-cand latra cainii !!”

    Cu ultimul MCV pentru Romania, unor „comentatori profesionalizati” – le-a cam fugit „Pamantul de sub picioare” !!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 2

  • Victor Manta: (14-11-2018 la 12:55)

    Legat de noul MCV, pentru a se vedea cum se vor aplica legile şi OUG existente, inclusiv cele nou votate, se poate consulta „Poziţia publică a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii”. „CSM este garantul independentei justitiei” (art. 133 alin. 1 din Constitutie, republicata). Sursa pe ACUM.

    Câteva consideraţii mai generale, legate de articolul de mai sus. Anul 2019 se apropie cu repeziciune, şi odată cu el alegerile pentru noul parlament european, atât în România, cât şi în toată Europa, în prezent mai mult sau mai puţin Unită.

    România îşi va alege nu numai reprezentanţii în noul parlament european, cât şi pe viitorul preşedinte al ţării. În acest fel alegătorii vor decide ce politică doresc să fie urmată pe viitor. Unii vor dori continuarea asumării riscurilor unor viitoare protocoale secrete şi a unor proteste antiguvernamentale „paşnice”, alţii dimpotrivă vor vota pentru transparenţă şi stabilitate.

    Aleşii întregii EU, inclusiv cei ai României, odată în funcţie, vor avea de decis ce îşi doresc pentru viitoarea lor Europă Unită. Pe linie externă, una dintre alegeri ar putea merge pe direcţia dorită de preşedintele Franţei, dl. Emmanuel Macron, de creare a unei armate comune care să apere Europa nu doar de Rusia şi China, ci şi de ţara care a apărat Europa timp de decenii, Statele Unite ale Americii. O altă alegere, de politică internă, îşi va asuma, în cazul unui deficit democratic perceput de populaţii ca fiind în creştere, riscul altor XXexituri, a „frecărilor” permanente a unor ţări cu conducerea UE, a „treptelor de viteză” diferite, a amestecului în deciziile interne ale unor ţări, resimţit ca depăşind limitele acceptabile, etc., etc.

    Viitorul „ansamblului” se anunţă în continuare greu de prevăzut, ţinta finală nefiind ea însăşi definită cu claritate, lucru ce a fost evitat până în prezent. Ceea ce prevalează pare să fie condus de principiul lui „Just do it!”, tradus liber prin „Fie ce-o fi”. Pentru unii călători contează însuşi drumul, dar pentru mulţi alţii ţinta călătoriei.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 1



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
18.208.211.150