caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Ultima Ora



 

Rromii: între integrare şi ilegalitate

de (1-8-2010)
34 ecouri

Miercuri 28 iulie 2010, la Palatul Elysée, a avut loc reuniunea ministerială privind nomazii şi Rromii din Franţa, urmare a violenţelor care au fost în 17 si 18 iulie la Saint-Aignan (Loir-et-Cher) şi atacului împotriva unei jandarmerii din localitate. Au fost decise o serie de măsuri împotriva „actelor iresponsabile” comise pe teritoriul ţării astfel încât evenimente precum cele din Saint-Aignan „să fie sever sanctionate şi să nu se poată repeta niciodată” întrucat „nomazii (les gens du voyage) au aceleaşi drepturi şi îndatoriri ca orice cetăţean francez”. La solicitarea preşedintelui Franţei, poliţia şi jandarmeria vor desfiinţa în trei luni cele peste 200 de tabere ilegale – şi recunoscute astfel de justiţie – instalate de către Nomazi si Rromi. în plus, a precizat ministrul de Interne Brice Hortefeux, se va proceda la expulzarea „cvasi imediată” în România şi Bulgaria a Rromilor care au comis infracţiuni împotriva ordinii publice. În paralel, în taberele ilegale existente se vor deplasa agenţi de fisc pentru „a controla situaţia ocupanţilor” , urmând a fi conduşi la frontiera cetăţenii din Europa de Est şi iniţierea unei „convenţii” între România şi Franţa pentru reîntoarcerea în ţară a minorilor români veniţi fără părinţii lor.

Preşedintele Nicolas Sarkozy a solicitat „aplicarea efectivă a legii privind zonele de recepţie” a Nomazilor şi Rromilor, referindu-se la Legea Besson din 1990 actualizată în 2000 prin care localitatile cu mai mult de 5000 de locuitori au obligaţia să creeze „zone de recepţie” pentru această categorie a populaţiei.

Statutul nomazilor a fost creat de administraţia franceză în 1969 şi reprezintă acea populaţie de naţionalitate franceză care locuieşte în adăposturi mobile (caravane, mobile-home) şi care dispune de un titlu de circulaţie. Rromii nu intră în această categorie administrativă. Pentru comisia naţională consultativă condusă de senatorul Pierre Herisson, Rromii sunt „străini, cetăţeni ai Uniunii Europene” care vin cu precădere din România şi Bulgaria.

Noţiunea de „nomazi (gens du voyage) se utilizează numai în Belgia şi Franţa, pentru evitarea „etnicizării”. Celelalte state ale Uniunii şi instituţiilor europene utilizează cuvântul „Rrom” pentru a desemna ansamblul populaţiilor lor de ţigani. Acest termen preluat din limba rromani şi având sensul de „om” s-a răspândit în Europa prin anii 70 .

Termenul de Rrom a fost oficializat în România în perioada guvernării Adrian Năstase, creându-se permanent confuzia atât de regretabilă cu termenul de „români”, ce desemnează cetăţenii României.

Comunităţile nomade sunt foarte diverse. În Andaluzia şi regiunea Camargue se vorbeşte „gitana” care provine de la primii nomazi sosiţi in Europa occidentală, originari din „micul Egipt” (Grecia bizantină).

Cei care au trăit in ţările germanofone sunt numiţi „manuşi” fiind prezenţi şi în Franţa începând cu secolul al XV-lea. Se mai menţionează ca termeni şi „boemi”, „kalo”, „sinti” sau „ţigani” (din limba greacă athyinganis, „cei care nu se ating” întrucât se salutau iniţial ţinând mâinile împreunate).

Cifrele statistice oficiale franceze indică la ora actuală 400.000-500.000 de Nomazi şi 15.000-20.000 de Rromi. O parte din aceştia sunt în continuare migratori, nomazi, o altă parte este semi-sedentară şi altă parte călătoresc doar într-o anumită perioadă a anului: vara. De cele maimulte ori , îi veţi întâlni cavânzători ambulanţi, artizani sau sezonieri. Mulţi dintre ei trăiesc după cutume mai vechi de 200 de ani.

În Franţa, începând cu vârsta de 16 ani, un membru al acestei comunităţi trebuie să fie afiliat administrativ într-o localitate şi să fie titularul unui titlu de circulaţie, solicitat în urma unei cereri motivate şi pe care primăria şi prefectul le aprobă pentru minim doi ani. Pentru a avea drept de vot, persoana trebuie să aducă dovada unei afilieri de minim trei ani neintrerupţi în aceeaşi localitate.

Există mai multe tipuri de titluri de circulaţie: „livret special” pentru cei care exercită o profesie ambulantă şi pentru familii, „livret” pentru pensionari, salariaţi şi şomeri şi „carnet de circulaţie” pentru cei care nu au surse regulate. „Livretul special” nu necesită nicio viza în timp ce „livretul” trebuie vizat o dată pe an de către poliţie sau jandarmerie. „Carnetul” necesită obligaţii mult mai stricte fiind necesar să fie ştampilate o dată la trei luni, în caz de nerespectare, contravenientul riscând închisoare de la trei luni la un an.

Nomazii din Franţa sunt clasaţi ca „fără reşedinţă fixă”, caravana în care circulă şi locuiesc, neputând fi considerată o locuinţă.

În conformitate cu Legea Besson care reglementează „zonele de recepţie” pentru această comunitate este necesară solicitarea unui amplasament printr-o cerere la primăria localităţii respective, cu posibilitatea păstrării pentru o perioadă de la trei la nouă luni.

„Zonele de recepţie” sunt platforme care au prevăzute racorduri la utilităţile publice (apă, canal, electricitate, internet). Există programe speciale pentru şcolarizarea copiilor, prin intermediul internetului, cursurilor la distanţă.

Terenurile particulare trebuie să solicite la primărie o autorizaţie pentru staţionare dacă durata anuală este superioară de trei luni. Permisul este valabil trei ani şi poate fi reactualizat.

La ora actuală, în Franţa există tabere de nomazi şi rromi care ocup ilegal spaţii private si publice. La Paris pot fi văzute astfel de tabere în zona Stade de France, pe sub poduri pe malul apei. Sunt zone în care nu se mai circulă.

Acum câţiva ani au fost câteva tabere în Bois-de-Boulogne, care între timp s-au dezafectat cu ajutorul forţelor de ordine, cei aflaţi în stare de nelegalitate fiind transportaţi la aeroport destinaţia România oferindu-li-se chiar o sumă de bani. După o vreme, aceştia s-au întors.

Am urmărit acum câţiva ani filmul documentar realizat de Evelyne Ragot „Qui a peur des Tziganes roumains?” (1996) în care grupul de rromi instalat în Nanterre expulzat de autorităţi a fost însoţit de Médecins sans frontières şi echipa de filmare până în România, undeva în regiunea Sibiului. Aceştia aveau locuinţe în România puse la dispoziţie de Stat în casele abandonate ale saşilor emigraţi în Germania…

Situaţia acestor comunităţi dă din ce în ce mai mult de gândit populaţiei autohtone, iar cerşitul, agresiunile stradale, cântecele îndoielnice de prin metrouri par la ordinea zilei. Aceste evenimente cotidiene ce eludează legile şi sfidează un anumit grad de civilizaţie al francezilor pot duce implacabil la stigmatizări etnice, xenofobii şi mai ales, prejudecăţi.

Cine îşi mai aminteşte de Brâncuşi şi Cioran că sunt români geniali şi universali cand văd indivizi fără ocupaţie cerşind pe străzi, metrouri, furând, agresând ş.a.m.d. cetăţenii? Cine mai poate circula seara în preajma cocioabelor improvizate unde aceşti Rromi locuiesc? Cine mai respectă ceilalţi români care doresc să muncească şi să trăiască în diaspora dacă semenii lor din România creează atâtea probleme altora? Cine îşi mai doreşte să fie în Comuniunea europeană în aceste condiţii?

O serie de asociaţii privind drepturile omului printre care şi Amnesty International precum şi partidele de stânga au reacţionat imediat împotriva măsurilor dispuse de reuniunea ministerială denunţând un „amalgam periculos” privind statutul acestor persoane. Chiar dacă „există delicvenţi printre Rromi, există delicvenţi printre nomazi şi există delicvenţi la Neuilly-sur-Seine” (cum afirma recent în toată mass-media reprezentantul Partidului Socialist), problema rămâne delicată atât pentru România cât şi pentru cei care vor fi trimişi înapoi în ţările de Est, în cazul în care vor fi găsiţi cu o situaţie nelegală sau care au comis infracţiuni. De subliniat, vor fi expulzaţi doar în aceste cazuri.

În ceea ce priveşte Rromii din România aflaţi din ce în ce mai numeroşi  în spaţiul european, este absolut necesară crearea unei convenţii între România şi Franţa care să stipuleze anumite aspecte privitoare la cetăţenii care circulă prin Europa.

Interdicţia persoanelor care au comis infracţiuni pe teritoriile statelor europene de a reveni nestingherite în Franţa dupa ce au fost extrădate sau expulzate ar trebui să fie absolut asumată şi de celelalte state europene, cel puţin, în egală măsură.

Acest fapt se poate realiza simplu, prin aplicarea legislaţiei privind obligativitatea introducerii cipurilor biometrice în toate documentele de identitate, care pot astfel, practic să permită un control real al situaţiei.

Integrarea noastră europeană şi implicit a acestor etnii trebuie să pornească întâi prin legi respectate de către toată lumea. Legi clare acceptate de toată lumea, indiscutabil.

Deocamdată până la finalizarea concretă a acestor reglementări, alături de persoanele certate cu legea indiferent dacă sunt Rromi proveniţi din România sau din alte ţări din Est, vor avea de suferit mai mult sau mai puţin şi alţi cetăţeni doar pentru simplu motiv că sunt nativi români.

(surse: http://www.lefigaro.fr/politique/2010/07/28/01002-20100728ARTFIG00570-roms-sarkozy-ne-plie-pas-face-a-la-gauche.php

http://www.lefigaro.fr/actualite-france/2010/07/21/01016-20100721ARTFIG00512-gens-du-voyage-roms-une-realite-meconnue.php

http://prep-cncfr.seevia.com/idc/data/Recherche/fiche2.asp?idf=2238)

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Marina Nicolaev: (7-8-2010 la 16:18)

    Pe teritoriul Frantei respecti legislatia acestei tari.
    Nu exista legi speciale pentru rromii din Romania.
    Nomazii francezi respecta legislatia in vigoare.
    Doar in momentul in care rromii sunt prinsi furand, cersind etc. atunci sunt expulzati.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (7-8-2010 la 17:01)

    Aș aduce o corecție: nu e vorba nu de romi, ci de orice cetățeni din UE care, aflați în altă țară a Uniunii Europene, pot fi expulzați în momentul în care depășesc un anumit nivel de infracționalitate. Eu personal cunosc astfel de cazuri în care ministerul de interne al Marii Britanii a emis decizii de expulzare (care pot fi contestate în justiție) împotriva unor cetățeni români care au încălcat în mod persistent sau grav legea. De pildă, cei condamnați la pedepse mai mari de un an închisoare pot fi expulzați în țara de origine după ispășirea unei jumătăți din pedeapsa la care au fost condamnați.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Marina Nicolaev: (7-8-2010 la 17:28)

    Da, orice fel de cetatean din U.E. trebuie sa respecte legislatia tarii in care se afla.
    Deja se pune problema nu numai a expulzarii dar chiar si a pierderii cetateniei in caz de infractionalitate.

    Ultima declaratie referitor la rromi:
    „L’Europe doit se mobiliser (…) nous n’avons pas vocation, nous les Français, à accueillir 2,5 millions de roms roumains”, a-t-il ajouté en soulignant que la liberté de circulation des personnes au sein de l’Union européenne „n’était pas la liberté d’exploiter des enfants”.

    Nu sunt deja cam multi 2,5 milioane de rromi in Franta?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (7-8-2010 la 17:30)

    Pierderea cărei cetățenii? Și cine a inventat numărul de 2,5 milioane de romi din România în Franța?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Marina Nicolaev: (7-8-2010 la 17:35)

    Ma refeream la pierderea cetateniei franceze in caz de delict.
    Despre numar: sursa este oficiala: http://www.lefigaro.fr/flash-actu/2010/08/07/97001-20100807FILWWW00280-roms-l-europe-doit-se-mobiliser.php

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (7-8-2010 la 17:57)

    Pierderea cetățeniei, în fapt retragerea unei cetățenii dobândite altfel decât prin naștere în caz de comportament neloial față de țara de adopțiune (și asta include comportamentul infracțional grav) este un lucru absolut normal.

    Cât privește numărul de 2,5 milioane, eu cred că domnul Lellouche (în fond și el cu rădăcini din imigrație, nu-i așa, ca și șeful său, Nicolas Sarkozy) se referea la un caz extrem în care toți cei prezumați a fi romi cu cetățenia română (și rămâne de dovedit că sunt atâția în total) s-ar deplasa în Franța pentru a se stabili acolo.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Vasile Ionescu: (23-9-2010 la 04:38)

    Stimata Marina Nicolaev,

    Daca n-ati pune fiere in informatie ati putea intelege fenomenul, pastrandu-va sanatatea si buna dispozitie.”Doar in momentul in care rromii sunt prinsi furand, cersind etc. atunci sunt expulzati” – spuneti. Complet eronat:cetatenii UE cu o sedere mai mare de trei luni intr-un alt stat european trebuie sa detina resurse de autosustinere economica, inclusiv asigurare medicala, pentru a nu deveni o povara pentru sistemul de asistenta sociala al tarii gazda (Directiva 2004/38/CE articolul 7)sau pe motive de ordine si siguranta publica (Directiva 2004/38/CE articolul 27).De altfel, Romania a semnalat ca niciunul din cei repatriati nu avea cazier, deci nu li se putea imputa vreo infractiune ( in acest caz urmand sa faca inchisoare in penitenciarele statului respectiv). Cat despre cersetorie, ea nu este o infractiune, ci undeva la limita dintre devianta si delincventa ( de pilda, noi, asociatiile rome, am solicitat demantelalarea acelor tabere improvizate, pentru a preintampina exploatarea muncii copilului, traficul de fiinte umane etc).

    In fine, ar trebui sa va reamintiti ca toata aceasta „amalgamare” a survenit dupa ce un manush francez a fost impuscat mortal de politie si ciracii sai au devastat mai apoi sediul politiei.Asadar, chestiunea romilor romani (care erau retrimisi in RO si inainte de eveniment) a fost o simpla manipulare a opiniei publice franceze de la o problema strict franceza: legea Besson.

    Ca atat stanga, cat si dreapta franceza exploateaza politic asta, stim deja din cazul Italia.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (23-9-2010 la 04:56)

    Domnule Ionescu, nu cunosc legea în Franța, dar în Anglia și Țara Galilor cerșitul este ilegal.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • George Petrineanu: (23-9-2010 la 10:44)

    Poate ar trebui sa impartasesc niste constatari personale despre prezenta romanilor, inclusiv romi, in regim de vizita in Suedia. Ma leg doar de niste aspecte care pot avea relevanta pentru subiectul discutat.

    Cersetorii, nu foarte numeroasi, dar intodeauna prezenti pe care i-am intalnit erau romi. Mai numerosi sunt cei din centrul capitalei.

    Am remarcat ca urmeaza cam acelasi tipar de cersetorie, in trei variante. Una din ele este ,,cantatul” in ghilimele pentru ca nu sunt romi muzicieni, ci ageamii. Cersetoria poate fi combinata si cu insistenta sacaitoare, caz in care trecatorii sunt iritati, altfel nesesizandu-se.

    Clima rece complica sejurul facand imposibil locuitul in rulote sau baraci.

    Autoritatile si opinia publica. Sunt luate pe nepregatita de o realitate care pune la incercare cadrul legal. Reactiile sunt moderate insa, politia incercand sa convinga pe cei care au depasit termenul ,,turistic” de sedere sa renunte la cersetorie sau sa paraseasca tara.
    Media publica din cand in cand cate un articol scris cu moderatie.

    Parerea mea este ca o parte din cersetorii romi sunt victimele unei campanii duse de samsari care ii indeamna sa faca acest pas, punandu-le la dispozitie si metodele (de aici stereotipul) cat si ,,locuinte”. Un observator mai atent poate vedea cum cersetorii sunt adusi cu masina si plasati in post.
    Pentru toate aceste ,,servicii” cersetorii se indatoreaza si devin santajabili si vulnerabili.

    Un aspect care este foarte serios si de deplans este ca o parte dintre cersetori au cu ei copii. Am vazut aceleasi figuri timp de 3-4 ani in acelasi oras si am fost tentat, numai pentru acest motiv, sa anunt politia. Rezultatul este ca acesti copii sunt rupti de o viata sociala normala, de posibilitatea de a se instrui. Prezenta lor pe strada in conditii vitrege ore in sir contravine si cu tratamentul la care pot fi supusi copiii. Acesti minori infaptuiesc fara voia lor o proiectare in viitor a actualelor probleme pe care le au parintii lor la fel cum manualele ambigue favorizeaza pregatirea a noi generatii de rasisti involuntari. Acestea sunt, daca te gandesti, cele doua ,,varfuri” care fac posibila perpetuarea scanteii conflicutale dintre cele doua grupuri.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Maria Roth: (23-9-2010 la 18:59)

    Poate ca acest comentariu e putin pe alaturi si prea anecdotic, de fapt nu stiu cum e sa fii identificat cu romii. Am circulat destul de mult, dar numai odata mi s-a cerut seama pentru romii din Romania, si atunci in ideea ca ar trebui sa facem mai mult pentru ei. Acum trei ani in noiembrie pe malul Senei, la Paris, erau sute de corturi ale unor persoane care in mod evident nu aveau drept de sedere in Franta. In general erau africani si arabi. Foarte multi dintre ei cerseau. Nu mai sunt pe acolo? Erau mii de cersetori la Paris, iar politia intervenea doar din cind in cind, din cite am inteles fara criterii prea clare. Unii reuseau sa traiasca acolo ani de zile fara documente, altii erau expulzati fara drept de intoarcere, chiar daca aveau loc de munca si erau „onorabili”, dar nu aveau noroc. Pe la seminarii pe migratie am auzit povesti impresionante traite in Franta. Intr-o dimineata am vazut o femeie moarta in gara de Nord, am fost socata de lipsa de masurilor de protectie sociala pentru migranti. Cred ca si acum vorbim despre ceva similar: nu exista in Franta masuri de protectie sociala pentru migranti, asa cum nu prea exsita nici pentru cei care nu au lucrat niciodata, chiar daca s-au nascut in Franta (exista insa pentru somerii sindicalisti). Nu stiu si nu vor sa faca nimic nici pentru minorii care nu sunt ai cetatenilor lor, desi protectia copiilor francezi e foarte bine pusa la punct. Daca s-ar lua in serios conventia pentru drepturile copilului de ex., un copil exploatat (prin cersetorie) sau neglijat (care nu e trimis la scoala de ex.) ar trebui sa beneficieze de masuri de protectie (palsarea intr-o familie sau o forma de ocrotire substitut). Dar aceste masuri costa, iar Franta (sau NICI Franta) nu e dispusa (sau nu isi permite) sa plateasca. De aceea recurge la trimisul acasa, inclusiv al copiilor neinsotiti, desi sansele ar fi mai bune pentru un copil (rom) care ar ajunge acolo in sistemul de protectie a copiilor (ma refer numai la cei exploatati, neglijati, neinsotiti) decit daca revine in tara si ajunge in institutiile noastre de ocrotire – ca pentru plasament in familii nu mai poate fi vorba, e prea costitsitor. Nu poti cere responsabilitate din partea unei persoane lipsite de resurse, iar Romania si celeleate tari europene sunt tare neindemnatice la capitolul protectie sociala sau la cel al actiunilor afirmative pentru romi.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Vasile Roaita: (24-9-2010 la 04:35)

    Marina, te contrazici!

    Nu poate fi acceptata o pedeapsa gen „interdictia de a mai intra in Franta”. Daca cineva incalxa legile franceze, sa raspunda conform legilor franceze! Sa fie amendat, judecat, arestat etc…

    Expulzarea si, mai ales, interdictia de a intra in Franta, sau in lata tara nu poate fi considerata o masura legala!

    Si Franta, ca si Italia, a incurajat prezenta si circulatia romilor; odata culese avantajele – mana de lucru ieftina care sa preseze asupra pietii muncii- trebuie acceptate si…inconvenientele!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Marina Nicolaev: (24-9-2010 la 06:04)

    Legislatia franceza se refera la delicventi.
    Cand aceste tabere (pe care NU le-ati vazut in realitate, nu ati trecut pe acolo, sa vedeti cu ochii vostri, nu ati observat reactia francezului de rand caruia i se ocupa peste noapte un teren) se instaleaza pe terenuri particulare, prin parcurile castelelor, pe malurile apelor (care va repet, NU sunt ale nimanui), ce asteptati, domnilor si doamnelor? Ca Statul francez sa le multumeasca?!? Exista dreptul la proprietate stabilit prin Constitutie? Cum doriti sa rezolvati aceste probleme care sfideaza Constitutia unei tari?

    Pana si manusii si celeilalti gitani, originari din Franta s-au declarat SOCATI ca sunt comparati cu Rromii din estul Europei!
    Cum explicati acest lucru?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • George Petrineanu: (24-9-2010 la 08:15)

    Cred ca trebuie sa acceptam, si sa fim in parte scuzati, ca apara situatii, ca acea a asezarilor romilor romani in Franta, care depasesc orizontul nostru prezent.

    Sunt noi provocari, care pun la incercare si pe cei mai experimentati experti in drept, sociologie etc.

    Cu atat mai mult, unii dintre noi ceilalti, suntem in faza buchisirii alfabetului. Starea de lucruri inca este in curs de decodificare si poate ca modelele existente trebuie si ele adaptate ca sa poate spune lucrurilor pe nume intr-un mod acceptabil: se penduleaza, exact cum spune titlul articolului. Nu o sa dau vina ca Iliescu pe lipsa modelului. Am convingerea ca discutandu-se se ajunge iterativ la niste clarificari si poate si la o detensionare necesara sa se mearga mai departe.

    Nu e de mirare ca in discutie (nu ma refer la cea din prezentul forum) se amesteca un numar mare de actori, politiciani din tot spectrul, vecini, mass media.

    Cei care au o idee clara sunt bineveniti sa explice celorlalti. Vor avea probabil de ,,suportat” o serie de feedbackuri.

    Pana acum am retinut cateva lucruri: e nevoie de un program de transformari care sa includa atat pe romi cat si pe neromi. Trebuie inceput cat mai grabnic. Pana cand se vor obtine rezultate, tensiunile din ,,interfetele” nevralgice (ca vecinatatile taberelor romilor din Franta) vor continua.

    Un aspect interesant din enumerarea facuta de domnul Ionescu din decretul dezrobirii romilor. Un singur punct ii priveste pe romi, altele, numeroase, ii privesc pe proprietarii lor. A fost o omisiune care a costat. De aceea insist acum pe riscul invers, de a se concentra toata atentia doar asupra romilor omitand faptul ca problema e distrubuita simetric intre romi si neromi. Este intr-adevar sensibil sa-i declari pe unii dintre neromi ca fiind ,,analfabeti” asa cum in urma cu un secol si jumatate ,,legiuitorul” a fost atent (cu intelepciune) sa-i perieze bine pe stapani (compensatii, litere de aur) ca sa poate realiza dezrobirea.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Marina Nicolaev: (24-9-2010 la 15:00)

    A transfera problema incalcarii dreptului la proprietate intr-o sfera a altor interese politice si filosofice, a se incerca manipularea acestor probleme grave din Franta si nu numai, cand tabere de rromi se instaleaza ilegal unde vor, fara a putea reactiona, iata Realitatea.
    Ce solutii concrete aveti voi ceilalti, cand ceilalti rromi si manusi s.a.m.d. se dezic de rromii din Est?
    De ce nu se respecta legea?
    Nu este vorba nici de stapani nici de robi.
    Cine vrea sa munceasca, poate gasi, poate fi platit, poate sa isi achite o chirie, poate sa se intretina, cu alte cuvinte sa se INTEGREZE intr-un sistem civilizat.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (24-9-2010 la 15:07)

    Doamnă Nicolaev, indignarea dumneavoastră (care maschează în mod străveziu un dispreț profund față de romi) pare să nu fie împărtășită de majoritatea populației Franței, care potrivit sondajelor de opinie (http://www.csa-fr.com/dataset/data2010/opi20100917-la-reaction-des-francais-aux-critiques-internationales-a-l-egard-de-la-politique-francaise-envers-les-roms.pdf) consideră că manipulatorul principal este Nicolas Sarkozy (sau mincinos, așa cum au constatat Viviane Reding și Angela Merkel), care încearcă să obțină capital politic din această situație.

    UNII „romi din est” sunt acuzați că au încălcat legea. Pentru aceasta există justiție, care tratează cazuri INDIVIDUALE, nu întregi grupuri etnice.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (24-9-2010 la 15:36)

    Iată ce declara Traian Băsescu legat de această chestiune pe 23 septembrie la încheierea discuțiilor cu președintele Bulgariei Ghiorghi Pîrvanov:

    Încep prin a vă mulţumi pentru invitaţia pe care mi-aţi făcut-o, de a vizita Bulgaria, dar şi pentru discuţiile foarte bune pe care le-am avut în cursul acestei zile. În discuţia cu domnul preşedinte Pârvanov unul din obiectivele majore a fost să ne stabilim priorităţile, iar amândoi am concluzionat că România şi Bulgaria au două priorităţi majore în interiorul Uniunii Europene. Unul este legat de accesul în Spaţiul Schengen aşa cum am convenit şi cu partenerii europeni în martie 2011, cu condiţia îndeplinirii condiţionalităţilor tehnice ale proiectului. De asemenea, am propus domnului preşedinte Pârvanov ca guvernele noastre să analizeze împreună dacă ne putem stabili ca obiectiv încheierea funcţionării Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe Justiţie până la sfârşitul anului 2011.

    În ceea ce priveşte accesul în Spaţiul Schengen, în condiţiile în care noi ne asumăm îndeplinirea tuturor obligaţiilor, nu putem accepta ca intrarea în Spaţiul Schengen să fie condiţionată direct sau indirect de orice alt subiect, fie că vorbim de achiziţii publice, fie că vorbim de problema romă. Şi cu atât mai puţin putem accepta punerea sub semnul întrebării a accesului în Spaţiul Schengen legat de Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Atât noi cât şi partenerii noştri din interiorul Uniunii Europene trebuie să respectăm sută la sută prevederile Tratatului de aderare şi ale angajamentelor pe care ni le-am luat. Iar România a fost dispusă, atunci când a fost cazul, să recunoască şi întârzieri în respectarea propriilor angajamente.

    Un alt subiect discutat a fost problema minorităţii rome. L-am informat pe domnul preşedinte Pârvanov cu privire la poziţia României, exprimată atât de Preşedinte, cât şi de Guvern, referitoare la evenimentele care se petrec în Franţa. În primul rând, România nu poate accepta limitarea libertăţii de mişcare a niciunui cetăţean al său, iar directiva 38/2004 a Uniunii Europene care garantează dreptul la liberă mişcare pe teritoriul Uniunii trebuie respectată de noi toţi. România susţine necesitatea elaborării unei strategii de integrare a romilor la nivel european. Având în vedere dreptul oricărui cetăţean european de a se mişca pe teritoriul Uniunii, considerăm că problema romilor nomazi nu este o problemă exclusivă a ţării de origine. În acelaşi timp, apelul nostru este la ieşire din ipocrizie. Sigur că ne apărăm cetăţenii. În acelaşi timp, cetăţenii români, inclusiv cei de etnie romă, din categoria nomazilor, trebuie să respecte legile statului pe teritoriul căruia se află şi, de ce nu, şi obiceiurile populaţiei, ale comunităţiilor în jurul cărora îşi aşază taberele. Autorităţiile române cer ferm minoritarilor romi nomazi să-şi facă un obicei din a munci şi din a-şi da copiii la şcoală.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Maria Roth: (24-9-2010 la 17:26)

    Stimata doamna Marina Nicolaev

    Am vazut indeaproape comunitatea din Valea Rece din Tirgu Mures, Comunitatile din Pata Rit de la marginea Clujului, alte slumuri din Medias si Bucuresti, sunt ingrozitoare. Copiii si adultii laolalta scurma gunoiul la fel ca in India, sau stau claie peste gramada, fara apa si canalizare, folosind uneori curentul altora pentru incalzire, alteori aryand in sobe improvizate tot ce se poate arde, uneori propria mobila. Dreptul la proprietate e foarte important, dar intr-o societate civilizata dreptul la protectie sociala, locuire decenta, servicii de igienico-sanitare etc. este si el legiferat. Asa cum au spus altii, cel ce incalca legea trebuie sa suporte legea, dar nu colectiv sau arbitrar. Nu cred ca trebuie multe dovezi stiintifice, desi sunt destule astfel de cercetari, ca sa ne dam seama ca mizeria la cei mai multi nu e optiune. Prefera sa stea in locuinte incapatoare, luxoase, chiar daca esteticul nu e acelasi la romi, la mine sau la prietenii mei.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Marina Nicolaev: (24-9-2010 la 20:48)

    Domnule Clej,
    e minunat ca toti cetatenii europeni sa se erijeze in aparatorii unei etnii sarace si nomade care se poate instala oriunde si oricand, in baza „liberei circulatii”.
    Dar paradoxal, niciodata, nimeni nu s-a substituit macar cinci minute, in pozitia unui proprietar al unui teren ocupat peste noapte de indivizi aciuiti de te miri unde…
    „Având în vedere dreptul oricărui cetăţean european de a se mişca pe teritoriul Uniunii, considerăm că problema romilor nomazi nu este o problemă exclusivă a ţării de origine. În acelaşi timp, apelul nostru este la ieşire din ipocrizie. Sigur că ne apărăm cetăţenii. În acelaşi timp, cetăţenii români, inclusiv cei de etnie romă, din categoria nomazilor, trebuie să respecte legile statului pe teritoriul căruia se află şi, de ce nu, şi obiceiurile populaţiei, ale comunităţiilor în jurul cărora îşi aşază taberele. Autorităţiile române cer ferm minoritarilor romi nomazi să-şi facă un obicei din a munci şi din a-şi da copiii la şcoală”.
    Aici aveti dreptate. Si daca nimeni nu asculta, ce masuri ferme vor lua?

    Doamna Roth,
    eu am vazut (in copilarie, e adevarat) nomazi in cartierul Titan carora li s-a dat un apartament de la stat, nou, patru camere, confort I si in care au facut foc in mijlocul sufrageriei arzand linoleumul… Nu mai stiu cum si unde au fost evacuati, dupa ce se pare, si-au bagat calul in apartament…In filmul documentar al Evelynei Ragot in care reporterii au urmarit din Franta pana in Romania expulzarea unor rromi, casele lor din zona Sibiului, erau fostele case ale sasilor in care fusesera mutati de Ceausescu dupa emigrarea sasilor si pe care le distrusesera efectiv…

    Nu cred ca se poate generaliza nici extrema situatiei lor din Mures sau Cluj unde „Copiii si adultii laolalta scurma gunoiul”, asa cum nu se poate generaliza nici a celor din comuna Ciurea de langa Iasi sau Dolj sau Sibiu (unde exista din anii 1998-1999 si un fel de cladire imensa neautorizata, nedemolata, neamendata, oribila, cu turnulete s.a.m.d.

    Cate constructii din acelea au autorizatie de construire?
    Cate au fost amendate?
    Cate au fost demolate pentru incalcarea flagranta a legislatiei in constructii?
    Pentru cate se platesc impozite?

    Dar daca dumneavoastra va construiti o casa fara autorizatie, indiferent unde, veti vedea ce amenzi si procese va asteapta!

    P.S. Indignarea mea nu se numeste dispret ci se numeste TRISTETE, NEPUTINTA, DEZAMAGIRE si DISPERARE intr-o lume in care sunt din ce in ce mai mult intrebata daca toti locuitorii Romaniei sunt Rromi…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (25-9-2010 la 05:51)

    Doamnă Nicolaev, din nou vă dați de gol ca rasistă. Etnia de care vorbiți nu este în BLOC nomadă. Eu în Marea Britanie n-am văzut și n-am auzit de romi din România nomazi, iar cazurile de cerșit sunt relativ rare. Repet: legea se aplică INDIVIDUAL nu în bloc. Cât despre cei care vă pun întrebarea care vă cauzează disperare, răspundeți-le că sunt niște idioți și niște ignoranți.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Andrea Ghita: (25-9-2010 la 06:23)

    Draga Marina,

    Dupa parerea mea palatele romilor cu turnulete si dantelarie de tabla reflecta modul de viata si conceptia despre frumos, precum si nivelul de trai al familiilor de gabori. Barbati cu palarii mari si mustata pe oala, vesta de piele si maini indemanatice, tinichigii de generatii. Femeile lor cu fuste si basmale inflorate au amenajat bucatarii cu felurite oale smaltuite, din cele pe care le vindeau pe vremuri la schimb cu hainele vechi.

    Sa stii ca sub razele piezise ale soarelui turnuletele acestor palate stralucesc ca in povesti.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Marina Nicolaev: (25-9-2010 la 06:41)

    Domnule Clej, raspundeti va rog la intrebarile:
    1. „Si daca nimeni nu asculta, ce masuri ferme vor lua?” PROPUNETI masuri!
    2. Ce legislatie doriti sa aplicati in cazul constructiilor cu turnulete ce se gasesc pe tot teritoriul tarii?
    3. Ce ati face daca pe terenul dv. s-ar instala o tabara de rromi?
    As prefera sa fiti OBIECTIV.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (25-9-2010 la 06:47)

    Doamnă Nicolaev, aveți o obsesie. Acum ați trecut în România, după ce ați dat-o în bară cu Franța? Aveți cumva o statistică a construcțiilor ilegale din care să rezulte faptul că numai romii sunt în culpă? Toate casele cu turnulețe sunt ilegale? Sunt ele cumva de mai prost gust decât casele noilor îmbogățiți de tip Gigi Becali? Parcă vorbeați de nomazi, acum vă legați de casele acestei etnii de „nomazi”? Ar trebui să vă hotărâți despre ce vorbiți, deoarece în mod evident sunteți complet confuză.

    Și dumneavoastră vorbiți de obiectivitate, care sunteți rasistă, deci prin definiție ne-obiectivă?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Maria Roth: (25-9-2010 la 08:43)

    Am intrat in aceasta discutie incercind sa nu etichetez, sa nu spun despre cineva ca e rasist, iar eu nu sunt. Nu as spune niciodata despre doamna Marina Nicolaev ca dinsa e rasista sau nu, ceea ce gindesc despre personalitatea dinsei este ca e o intelectuala desavirsita. Dar vorbele domniei sale, in care se generalizeaza lucruri negative despre romi le consider si eu ca facind parte din categoria rasismului. Atitudinile rasiste sunt atit de vatamatoare tocmai fiindca sunt undeva tare adinc ascunse in psihicul nostru, nu ocolesc nici pe cei mai culti dintre oameni, si daca nu ni le confruntam noi insine, putem sa ne comportam rasist.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Marina Nicolaev: (25-9-2010 la 09:00)

    Doamna Roth,
    tonul dv. lasa de dorit.
    Va precizez ca nu am nicio obsesie. Cunosc perfect doua realitati: si din Romania si din Franta si organizez actiuni social-culturale in ambele locuri.
    Si spre deosebire de alte persoane, eu chiar ma implic sprijin efectiv, prin asociatia mea, cetatenii care dovedesc dorinta de a invata, de a se ridica prin munca si talentul lor, indiferent de nationalitate, etnie, religie etc.
    Dumneavoastra ce ati facut pentru semenii dumneavoastra?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (25-9-2010 la 10:25)

    Observați cum, incapabilă să demonteze acuzațiile de rasism, care se referă la opiniile sale despre etnia romilor, pe care o cataloghează ÎN BLOC, doamna Nicolaev a trecut la lăudăroșenie, crezând că va scăpa în acest fel de tot mai clara impresie de rasism pe care o lasă.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Maria Roth: (25-9-2010 la 12:04)

    Sunt absolut convisa ca ati facut foarte multe, problema este de modul de exprimare, scuze daca nu reusesc nici eu sa exprim ce vreau sa spun. De facut am facut si eu multe la viata mea, printre altele am fost psihopedagog timp de 6 ani si majoritatea elevilor mei au fost copii romi, apoi am lucrat la leaganul pentru copii si majoritatea copiilor au fost romi, de atunci sunt activa in unele fundatii, dar intr-adevar reusesc sa fac prea putine.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Marina Nicolaev: (25-9-2010 la 15:27)

    In conditiile in care sunt in repetate ori jignita, dialogul acesta nu mai poate continua.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Lucian Zeev Herșcovici: (25-9-2010 la 20:31)

    Imi amintesc filmul „Am intalnit tigani ferciti”, un film iugoslav de acum circa 40 de ani, cu Teresa Kesovija. Rromii (sau tiganii) sufereau la fel ca toti oamenii, dar erau extrem de sensibili. Filmul arata si modul de casatorie in aceasta comunitate (prin petit, intr-un caz mirele nefiind suficient de copt, era inca un copil). Un tanar rrom negustor de pene si fulgi de gasca, inca adolescent, era tare necajit, din motive personale. El mergea cu un autocamion, insotind un transport de fulgi si pene, care erau marfa lui. Ar fi castigat frumos din vinderea lor. Dar necajit, indurerat, preocupat de problemele lui sufletesti si familiale, a inceput sa se joace cu o pana. Apoi a aruncat-o peste oblonul autocamionului. Apoi inca una, inca una, pana a terminat toate penele si a ajuns la destinatie cu autocamionul gol. Soseaua se murdarise, se umpluse cu pene. Un politist (pe atunci un militian) a vazut si l-a trimis in fata justitiei, a tribunalului. Judecatorul i-a pus o amenda, comunicandu-i ca este acuzat ca a murdarit soseaua. Apoi l-a intrebat de ce a facut acest lucru, in loc sa duca penele la destinatie si sa le vanda. La care el a raspuns: Deh, tiganul tot tigan…
    In rest insa, cred ca trebuie sa intelegem totul. Adaug cateva randuri pe care le-am transmis intr-un ecou la un articol precedent. Aat timp cat tiganii vor fi persecutati, nedreptatiti, voi spune ca sunt si eu tigan. Istoria lor este asemenatoare cu istoria evreilor. Imi aduc aminte de cuvintele scriitorului Ilya Ehrenburg, in memoriile lui. „Pentru prima data nu am mai vrut sa fiu evreu, am vrut sa fiu evreu negru” (atunci cand a vazut persecutia evreilor si mai ales a negrilor in America, in anul 1948, din motive rasiste; citez din memorie). Dar nu totul este rasism, uneori sunt si confuzii, neclaritati, greseli. Sa fim oameni de omenie, fara sa exageram intr-un sens sau altul…
    Cu deosebit respect tuturor,
    Lucian-Zeev Herscovici

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Vasile Ionescu: (26-9-2010 la 03:48)

    Doamna Nicolaev,
    Probabil sa fiti mai eficienta in implicarea reala, decat in manuirea vorbelor si ideilor, pentru ca, in esenta, aveti perfecta dreptate, dar, cand nuantati, va iese altceva. Greu de nuantat, de altfel, cata vreme chestiunea a trecut in registrul ideologic, atat de stanga, cat si de dreapta. In polemica este chiar ideea de cetatenie, romii sunt un pretext, Franta avand de depasit sechelele colonialismului, la fel cum Romania trebuie sa treaca de la nationalismul premodern al statului-natiune, la cel modern, in care statul este doar administrator. Evident, romii trebuie sa-si updateze valorile si comportamentele, in masura in care statul va interveni sa reduca resentimentele de ambele parti. In fine, in 4 octombrie voi fi la Paris, la sediul Parlamentului european de acolo, pe o discutie despre romi si cetatenie, poate negasim.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • George Petrineanu: (26-9-2010 la 04:46)

    Domnule Ionescu,

    Asteptam o interventie ca a dumneavoastra pentru a domoli discutia. Am vrut sa scriu eu ceva dar stiam ca voi formula prost.

    In opinia mea nu intrecerea la nerasism e importanta si cautarea anticorpilor de rasism in organismul celor care au dus aceasta discutie. Micul grup care a participat aceasta discutie (ma exclud pe mine pentru ca nu vreau sa ma autocaracterizez) este animat de bune intentii. Daca bruscam aceasta categorie de oameni, atunci pe cine se va mai putea bizui o initiativa, pe extremisti?

    Romania trebuie sa treaca de la nationalismul premodern al statului-natiune, la cel modern. Am s-o pun in rama, cu regretul ca se vor aseza mustele pe ea. O afirmatie care nu ar trebuie sa se piarda intr-un noian.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • George Petrineanu: (26-9-2010 la 04:51)

    P.S. Vad ca se risipeste o energie imensa pentru a monta si demonta acuzatii de microrasism. Al doilea subiect favorit, pe langa dezbaterea denumirii romilor.
    Problemele in sine raman in suferinta dar conversatia atinge un grad de stufosenie de nu mai poate fi urmarita. Un nou trend? Pagubos!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (26-9-2010 la 05:12)

    George, dacă aștepți de la unul ca mine să nu aduc la ordine pe cei care fac aprecieri negative ÎN BLOC la adresa romilor, adică rasiste, s-ar putea să aștepți mult și bine. Câtă vreme nu vor dispărea aceste reflexe păguboase, nu vom putea face un pas înainte.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Maria Roth: (26-9-2010 la 09:13)

    Mai incerc o interventie care sa nu fie stufoasa: gindul meu e alaturi de aceia care considera ca nu exista nationalism bun sau rau, rasism mare sau mic ci doar nationalism si rasism, sau lipsa nationalismului si a rasismului. Am adoptat si promovez toleranta 0 la asa ceva si astept de la orice fel de ideologie postmoderna (fie de dreapta, fie de stinga) aceeasi atitudine. S-ar putea sa o gasesc mai frecvent la stinga esichierului politic. Nu ma deranjeaza. Nationalismul „bun” a fost moda secolului 19, suntem in 21. Putem fi mindri de neamul nostru, fara sa denigram pe altii (nationalism). Din pacate nu sunt cu nimic originala in aceste idei, altii le-au scris pe indelete inaintea mea si mult mai frumos decit mine. Pe cine intereseaza, ma gindesc la cartea scrisa de tatal meu, Andrei Roth, Nationalism sau democratism.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Vasile Ionescu: (26-9-2010 la 15:09)

    In fine, nu e treaba mea, dar cred ca titlul insusi a creat „stufosenie”. Opusul integrarii este neintegrarea/dezintegrarea, la fel cum opusul ilegalitatii este legalitatea/legitimitatea. Or, in ceea ce priveste integrarea/incluziunea avem doua modele: ca „nomazi” si cetateni, in Franta; ca minoritate nationala si cetateni, in Romania.Juridic e o diferenta uriasa, in Franta nomazii sunt doar o problema sociala,in Romania sunt subiectul subsidiaritatii si drepturilor colective ( Conventia Cadru de Protectie a Minoritatilor).

    In fine, „ilegalitatea” probabil se refera la incalcarea de catre unii romi a Directivei 38/2004 privind libera circulatie (pct 7 si 27), pe care unii, in numele unui umanism prost inteles, mascand politicianismul si refuzul de a coopera, o reproseaza Frantei. Personal, gasesc ca statul roman a demonstrat intregii Europe dezinteresul sau si ca va urma o perioada de radicalizare a Romaniei in relatia cu alte state UE. Asadar, „ilegalul” real este statul roman, ne place sau nu, care „exporta” saraci in UE.

    Ceea ce voia sa spuna dna Nicolaev este ceea ce si noi, asociatiile rome, am spus:in acele „tabere improvizate” s-au dezvoltat retele infractionale, de trafic si exploatare a muncii copilului, cei care exaspereaza sunt romi tinuti in ghetourile rurale ( mahalale/tiganii), comportamentele lor sunt departe de a fi prosociale, mai degraba contraculturale – greu de acceptat, fie chiar si in numele milei crestine.

    Ce e de facut? am spus-o intr-o alta discutie a revistei ACUM. Ca nu se va face nimic, e iarasi o alta discutie.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.81.254.212