caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Ultima Ora



 

Rezultatul guvernării Dragnea: Noul raport MCV introduce 8 recomandări suplimentare față de 2017

de (13-11-2018)
1 ecou

 
Raportul MCV privind Justiția și lupta anticorupție, făcut public marți de Comisia Europeană, este de o duritate neobișnuită și introduce recomandări suplimentare menite să ”remedieze situația”.

Acesta este motivul pentru care, în comparație cu anul 2017, executivul comunitar impune României 8 recomandări suplimentare. Critica la adresa acțiunilor coaliției PSD-ALDE de a bloca lupta anticorupție și afecta independența justiției este una nemiloasă

Cele opt recomandări suplimentare pentru România:

1. Legile justiției

● Suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiției și a ordonanțelor de urgență ulterioare.

● Revizuirea legilor justiției ținând seama pe deplin atât de recomandările formulate în cadrul MCV, cât și de cele formulate de Comisia de la Veneția și de Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO).

2. Numirile/revocările în cadrul sistemului judiciar

● Suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire și revocare aflate în curs care vizează procurori în funcții-cheie.

● Relansarea procesului de numire a unui procuror-șef al DNA care să aibă experiență dovedită în domeniul urmăririi penale a infracțiunilor de corupție și un mandat clar pentru ca DNA să continue efectuarea de anchete profesioniste, independente și imparțiale în cazurile de corupție.

● Numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a unei echipe interimare de conducere a Inspecției Judiciare și numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a acestei instituții.

● Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcții de conducere până la intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ, în conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017.

3. Codul penal și Codul de procedură penală

● Înghețarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal și Codului de procedură penală.

● Relansarea procesului de revizuire a Codului penal și a Codului de procedură penală ținând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea acestor coduri cu dreptul UE și cu instrumentele internaționale în materie de combatere a corupției, precum și cu recomandările formulate în cadrul MCV și cu avizul Comisiei de la Veneția.

”Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape situația și va efectua o evaluare în acest sens înainte de încheierea mandatului actualei Comisii. Punerea imediată în aplicare a măsurilor suplimentare este esențială pentru a readuce procesul de reformă pe calea cea bună și pentru a permite revenirea la traiectoria care va permite încheierea procesului MCV, astfel cum se menționa în raportul din ianuarie 2017”, a conchis Comisia Europeană.

Comunicatul Comisiei Europene:

● Ultimele evoluții din România au însemnat un regres față de progresele de până acum și au pus sub semnul întrebării evaluarea pozitivă din ianuarie 2017. Această constatare este valabilă în special în ceea ce privește independența sistemului judiciar, reforma Justiției și combaterea corupției la nivel înalt. Prin urmare, în raportul de azi au fost incluse mai multe recomandări suplimentare care trebuie puse în practică fără întârziere;

● Intrarea în vigoare a legilor modificate ale Justiției, presiunile la adresa independenței sistemului judiciar, în general, și a Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în special, precum și o serie de alte măsuri care subminează măsurile de combatere a corupției au avut drept efect anularea progreselor sau punerea sub semnul întrebării a caracterului lor ireversibil;

● În raport se subliniază faptul că existența unor mijloace de informare în masă libere și pluraliste are un rol important în tragerea la răspundere a factorilor de decizie publici pentru acțiunile lor, de exemplu scoaterea la lumină a unor posibile cazuri de corupție;

● Așadar, cele 12 recomandări formulate în raportul din ianuarie 2017 nu mai sunt suficiente. Prin urmare, în raportul publicat astăzi sunt formulate opt recomandări suplimentare menite să remedieze situația actuală. În acest sens, va fi necesar ca instituțiile-cheie din România să facă dovada unui angajament ferm față de independența sistemului judiciar și de lupta împotriva corupției, să recunoască rolul indispensabil al acestora drept pietre de temelie și să redea statului capacitatea de a acționa, prin pârghiile sale de control și echilibru, atunci când există riscul unei involuții.

Declarațiile lui Frans Timmermans, prim-vicepreședinte al Comisiei Europene și Comisar european pentru o mai bună legiferare, relații interinstituționale, statul de drept și Carta drepturilor fundamentale:

● ”Este regretabil faptul că România nu numai că a sistat cursul reformelor, dar a și readus în discuție unele aspecte considerate închise sau a înregistrat involuții în raport cu realizările ultimii 10 ani. Este esențial ca România să înregistreze din nou, cât mai repede, progrese în ceea ce privește combaterea corupției și asigurarea independenței sistemului judiciar. Este singura modalitate prin care România poate să revină pe traiectoria care va conduce la încheierea procesului MCV, în interesul cetățenilor și al țării, cât și al Uniunii Europene în ansamblul său”.

Redacția Revistei 22, 13 noiembrie 2018

Acest articol a fost preluat de pe situl Revistei 22 cu permisiunea redacţiei

* * *

Documente:

   Raportul MCV al Comisiei Europene: v. aici;

   Rezoluţia Parlamentului European: v. aici

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Victor Manta: (14-11-2018 la 18:20)

    „Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei” (art. 133 alin. 1 din Constitutie, republicata)

    Poziţia publică a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii

    privind Raportul Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu referitor la progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare

    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de Raportul Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, dat publicităţii la data de 13 noiembrie 2018.

    În cadrul atribuţiilor constituţionale şi legale care îi revin, Consiliul a manifestat preocupare pentru implementarea recomandărilor formulate în rapoartele anterioare şi care vizau activitatea sa.

    În legătură cu unele aspecte reţinute în Raport, pentru a asigura o corectă informare a opiniei publice, se impune a fi semnalate şi unele erori factuale sau de apreciere, în legătură cu activitatea Consiliului Superior al Magistraturii (! – vm), de natură să creeze o percepţie greşită cu privire la această autoritate publică.

    1. În ceea ce priveşte evoluţia poziţiei instituţionale exprimate de Consiliul Superior al Magistraturii faţă de înfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, precizăm următoarele:

    Prin Decizia nr. 33/2018, Curtea Constituţională a reţinut, în esenţă, că „ (…) aceasta (…) constituie o garanţie legală a principiului independenţei justiţiei, sub aspectul componentei sale individuale, independenţa judecătorului. Se asigură, pe această cale, o protecţie adecvată a magistraţilor împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârşite prin sesizări/denunţuri arbitrare şi se asigură o practică unitară, la nivelul acestei structuri de parchet, cu privire la efectuarea actelor de urmărire penală pentru infracţiunile săvârşite de magistraţi” (par. 141).

    În raport de cele reţinute de instanţa de contencios constituţional, în şedinţa din data de 13 noiembrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

    2. În cadrul procedurilor privind adoptarea legilor justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii a avut o atitudine pozitivă, formulând numeroase propuneri menite să îmbunătăţească reglementările legale în domeniu, multe dintre acestea fiind, de altfel, însuşite în procesul legislativ.

    Consecvent aceleiaşi abordări, chiar în condiţiile în care legea nu prevede cerinţa avizării, Consiliul a evaluat propunerile legislative vizând codurile în materie penală şi civilă care i-au fost transmise de către legiuitor şi, pe baza observaţiilor comunicate de instanţe şi parchete, a formulat un număr însemnat de propuneri de adaptare a legislaţiei, o parte dintre acestea fiind însuşite în procedura parlamentară derulată până în prezent.

    3. În acelaşi timp, în conţinutul raportului se impută Consiliului Superior al Magistraturii că a exercitat presiune asupra Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin faptul că nu a reînnoit mandatul preşedintelui Secţiei penale a acestei instanţe. O astfel de constatare este inacceptabilă, deoarece numirea în funcţiile de conducere de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, este prerogativa exclusivă a Secţiei pentru judecători şi intră în marja sa de apreciere. În plus, raportul ignoră constatările obiective ale Secţiei pentru judecători, care au fundamentat hotărârea de respingere a candidaturii şi care au fost prezentate amplu în cuprinsul acesteia. Pe de altă parte, faptul că nu a fost reînnoit mandatul preşedintelui Secţiei penale nu poate influenţa în niciun fel judecata în cauzele penale cu care este învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Mai mult, judecătorul în discuţie a fost delegat ulterior în funcţia de preşedinte de secţie, calitate pe care, prin delegare, o exercită şi în prezent, continuând să soluţioneze cauzele penale cu care a fost învestit. În plus, premisele eronate pe care se fundamentează concluzia raportului ar însemna că nu ar fi posibilă în nicio situaţie numirea în această funcţie a altui judecător, fapt care, evident, nu poate fi acceptat.

    4. Referitor la concluzia raportului vizând necesitatea numirii imediate de către Consiliul Superior al Magistraturii a echipei interimare de conducere a Inspecţiei Judiciare şi a numirii, în termen de 3 luni, prin concurs, a unei noi conduceri a Inspecţiei Judiciare, precizăm că la nivelul Consiliului este în curs de derulare procedura de transparenţă decizională prealabilă adoptării noului Regulament pentru numirea în funcţie a inspectorului şef al Inspecţiei Judiciare, ceea ce împietează asupra celerităţii procedurii.

    5. Raportul reţine că Ordonanţa de urgenţă nr. 92/2018 consolidează competenţa ministrului justiţiei de a declanşa proceduri disciplinare în mod specific împotriva procurorilor. În realitate, modificările legislative operate succesiv în cursul anului 2018 au eliminat calitatea de titular al acţiunii disciplinare pe care ministrul o avea anterior. Această calitate a fost înlocuită cu o simplă posibilitate a ministrului justiţiei de a sesiza Inspecţia Judiciară, ca orice altă persoană interesată, în vederea efectuării de verificări în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori.

    Prezenta poziţie publică a fost adoptată cu votul majorităţii membrilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
    Sursa – CSM.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
52.91.90.122