caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Ultima Ora



 

Comisia de la Veneția, raport la codurile penale: modificările slăbesc eficiența justiției. Reacţii în ţară.

de (20-10-2018)
1 ecou

 
Comisia de la Veneția recomandă autorităților române să modifice complet amendamentele aduse ambelor coduri, penal și de procedură penală, printr-un proces de consultare cuprinzător și să vină cu propuneri legislative coerente și solide care să aibă sprijinul larg al societății românești.

Modificările slăbesc justiția și lupta împotriva corupției, spune Comisia într-un comunicat.

Comisia de la Veneţia îşi exprimă îngrijorarea faţă de multele amendamente aduse Codului penal şi a Codului de procedură penală, pentru că acestea slăbesc în mod serios funcţionarea eficientă a sistemului judiciar în lupta anticorupţie și în combaterea infracțiunilor violente și a criminalității organizate.

În 12 octombrie, Curtea Constituțională a stabilit că peste 60 de articole din proiectul de lege care modifică Codul de procedură penală sunt neconstituționale. Aceeași Curte trebuie să examineze constituționalitatea modificărilor de la Codul penal, la finalul acestei luni.

În ceea ce privește amendamentele aduse opiniei preliminare din iulie referitoare la cele trei legi referitoare la statutul magistraților, organizarea judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii, care între timp au intrat în vigoare, Comisia de la Veneția avertizează că acestea vor avea un efect contrar în ceea ce privește eficiența, calitatea și independența sistemului judiciar, cu repercusiuni asupra luptei împotriva corupției.

Comisia de la Veneția menționează inclusiv la cele două ordonanțe de urgență recent adoptate de guvern și spune că și notează că au luat în calcul opinia Comisiei exprimată în raportul preliminar. Comisia salută pasul pozitiv de a amâna intrarea în vigoare a pensionării anticipate a magistraților, ceea ce îi va da timp Parlamentului să reconsidere acest aspect, dar spune că nu a examinat și celelalte prevederi ale ordonanțelor și își rezervă o luare de poziție pe această temă.

În ceea ce privește amendarea Codului penal și a celui de procedură penală, Comisia de la Veneția subliniază că deși dezbaterea publică s-a axat pe riscul ca ele să submineze lupta anticorupție, impactul lor este, de fapt, mult mai amplu. Modificările ar putea afecta semnificativ sistemul justiției penale, eficiența sa, în special în ceea ce privește investigațiile, punerea sub acuzare și deciziile în privința altor forme complexe și grave de infracționalitate.

Comisia critică viteza excesivă şi insuficienta transparenţă în procesul reformării legilor justiţiei, mai ales că au fost promovate peste 300 de amendamente, iar multe dintre ele au modificat radical sistemul. Graba cu care au fost adoptate a avut un impact negativ asupra calităţii actului legislativ, astfel au apărut contradicţii în legislaţie care ar putea aduce probleme în viitor.

Comisia subliniază faptul că o discuţie mai amplă cu practicienii din domeniu şi cu societatea ar fi fost necesară, mai ales că amendamentele au fost criticate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi au provocat disensiuni în societatea şi instituțiile din Romania. Mai mult, luând în considerare conflictul dintre instituții, Comisia de la Veneția subliniază necesitatea unui timp mai mare acordat pentru obținerea unui sprijin mai larg a pachetului legislativ.

Opinia Comisiei nu presupune o analiză detaliată a tuturor amendamentelor de la Codul Penal şi cel de Procedură Penală, ci doar ale amendamentelor care aduc cele mai mari îngrijorări.

Recomandările Comisiei de la Veneția:

● Reconsiderarea și modificarea articolelor care incriminează infracțiunile de corupție, în mod special darea de mită (art. 290) – în forma modificată, prevederea îi descurajează pe cei care dau mită să coopereze cu anchetatorii -, traficul de influență și cumpărarea de influență (art. 291 și 292), delapidarea (art. 295) și abuzul în serviciu (art. 297);

● reconsiderarea și modificarea altor prevederi cu impact mai general, precum articolele care vizează termenele de prescripție (art. 154 – 155) – forma în care au fost modificate reprezintă un risc uriaș ca multe infracțiuni să fie prescrise înainte de a putea fi investigate și judecate -, mărturia mincinoasă (art. 273) și compromiterea intereselor Justiției (art. 277);

● reconsiderarea și modificarea prevederilor referitoare la confiscarea extinsă (art. 112 indice 1), definiția funcționarului public (art. 175) și pedeapsa accesorie (art. 65) pentru a le aduce la standardele prevăzute de obligațiile internaționale ale României.

Comunicatul integral al Comisiei de la Veneția: vezi aici.

Reacţii:

Negocieri la Cotroceni pe tema Justiției cu toți liderii partidelor parlamentare (surse)

Președintele Klaus Iohannis intenționează să-i cheme săptămâna viitoare pe liderii partidelor parlamentare la Cotroceni pentru consultări pe tema justiției, au declarat pentru G4Media.ro surse din cadrul Administrației Prezidențiale.

După raportul devastator al Comisiei de la Veneția, președintele Klaus Iohannis a cerut vineri demisia ministrului Justiției. Iohannis îl acuză pe Tudorel Toader de comportament iresponsabil pentru că a inclus în ordonanța de urgență pe justiție prevederi fără nicio legătură cu solicitările Comisiei de la Veneția, ba chiar contrare lor, de natură să sporească îngrijorarea partenerilor europeni.

Pe de altă parte, Curtea Constituțională a identificat 60 de articole cu probleme din Codul de procedură penală modificat de coaliția majoritară. Până la sfârșitul lunii, CCR se va pronunța și asupra Codului penal.

Iordache vs Comisia de la Veneția: nu renunțăm la secția de anchetare a magistraților

Deputatul PSD Florin Iordache, președinte al comisiei speciale care a modificat legile Justiției și Codul penal și pe cel de procedură penală a spus, după raportul devastator făcut vineri de Comisia de la Veneția că nu va renunța la secția specială de anchetare a magistraților.

Deputatul PSD Florin Iordache a admis vineri că este posibil să se modifice în parlament prevederea legală legată de pensionarea anticipată a magistraților, așa cum a cerut vineri Comisia de la Veneția, dar a spus că nu va renunța la secția de anchetare a magistraților.

„Eu am spus câteva lucruri în intervenţia mea, că în perioada imediat următoare vom începe să discutăm în Parlament OUG 92, astfel încât acele prevederi şi acele recomandări ale lor sunt importante şi le vom transpune în lege. De asemenea, am spus că chestiunea cu revocarea membrilor e bine cum s-a modificat. E un lucru bun chestiunea cu membrii CSM cu societatea civilă. Vizavi de secţia specială am spus că sunt argumente, chiar dacă este criticată în acest moment, datorită eliminării factorului politic secţia aceasta este necesară să rămână, pentru că ea asigură garanţia reală a independenţei justiţiei. A mai fost o chestiune pe acele protocoale şi pe justiţia paralelă pe care le-au adăugat la lege. S-ar putea să eliminăm, s-ar putea să modificăm, dar singurul lucru la care nu renunţăm este chestiunea cu secţia specială. La aceea niciodată nu vom renunţa”, a afirmat Florin Iordache, vineri, pentru Mediafax.

Preşedintele Comisiei speciale pentru Legile justiţiei a adăugat că membrii Comisiei de la Veneţia au primit foarte târziu textul ordonanţei de urgenţă 92/2018 care modifică Legile justiţiei şi de aceea au reţinut în raportul preliminar doar prevederea legată de pensionarea anticipată a magistraţilor.

„Pe de o parte, faţă de raportul preliminar care se ştie au fost o serie de modificări şi de completări, dar nu intru în detalii, de îmbunătăţire, iar faţă de OUG 92 care îmbunătăţea o serie de lucruri din raportul acela preliminar nu au reţinut decât chestiunea cu pensionarea, motivat de faptul că le-a ajuns foarte târziu ieri şi din lipsă de timp nu au putut să cuprindă aceste chestiuni. Sigur, pentru că au primit foarte târziu, dar le-am spus că noi începem de săptămâna viitoare să discutăm în Parlament”; a mai spus Iordache.

Deputatul a vorbit și despre raportul preliminar referitor la Codurile Penale, acesta precizând că le-a transmis experţilor Comisiei de la Veneţia că acestea vor fi modificate, însă CCR s-a pronunţat doar asupra Codului de Procedură Penală, nu şi pe Codul Penal.

„Cam asta ar fi în ceea ce priveşte primul raport preliminar. În ceea ce priveşte cel de-al doilea raport preliminar, cel Codurile Penale, am spus că aşteptăm, nu avem decât un prim comunicat din partea CCR. Săptămâna viitoare se va discuta şi Codul Penal. În momentul în care vom avea motivările, ţinând cont şi de observaţiile lor, în Parlament vom face modificările care se impun”, a explicat Florin Iordache.

Redacția Revistei 22, 19-20 octombrie 2018

Materialele de mai sus au fost preluate cu permisiunea redacţiei de pe situl Revistei 22

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Victor Manta: (20-10-2018 la 16:59)

    Extras din comunicatul Comisiei de la Veneţia:

    The opinion criticises the excessive speed and the insufficient transparency of the reform process, especially because there were more than 300 amendments, many of them radically reforming criminal policy. The haste in their adoption had a negative impact on the quality of the legislation, which contains contradictions that could cause legal uncertainty in the future.

    După câte ştiu eu, la reformarea legilor justiţiei etc. se lucrează de cam un an şi jumătate. La ele au contribuit, în diferite feluri, partidele parlamentare, reprezentanţii magistraţilor, preşedenţia, CCR, ministerul justiţiei şi a.

    Aceasta explică numărul mare de amendamente (peste 300), menţionate de Comisie mai sus.

    În aceste condiţii mă miră critica generală legată de „viteza excesivă şi transparenţa insuficientă a procesului de reformare”, emisă de Comisia de la Veneţia.

    Îmi amintesc că alte schimbări ale legilor şi codurilor, petrecute înainte, au trecut mult mai repede, fără să se audă de obiecţii asemănătoare din partea aceleiaşi Comisii.

    Deoarece este vorba de recomandări, dar ele fiind importante, sunt convins că ele vor fi analizate şi integrate, în măsura în care sunt compatibile cu alte prevederi. CCR va avea grijă, la nevoie sesizată fiind de criticii care veghează în permanenţă, ca lucrurile să se lege între ele.

    Deoarece încrederea în justiţie este foarte scăzută (… , încrederea în Justiție în rândul românilor s-a prăbușit, ajungând la numai 24%, conform unui sondaj realizat la nivel național, în luna noiembrie 2017, de către CURS. Sursa), toate măsurile luate pentru a se mări această încredere, prin proceduri şi procese corecte pentru toţi, nu pot fi decât salutare.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 2



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.221.75.68