caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Economic



 

Experiente europene

de (6-6-2010)

Experiente europene in ajustarile fiscale de amploare. Modele de ajustare. Implicatii asupra datoriei publice. Implicatii electorale si schimbarile de guverne survenite

Problemele fiscale actuale din Europa se pot rezolva. Marea Britanie, Suedia, Finlanda, Danemarca, Irlanda, Franta, Belgia, Portugalia, Grecia, Italia, Austria, Olanda au trecut prin ajustari bugetare masive in ultimii 25 de ani. Tarile mediteraneene au optat pentru modelul de ajustare bazat cu prioritate pe cresterea taxelor si impozitelor. Tarile nordice s-au axat pe diminuarea agresiva a cheltuielilor publice. Tendintele se mentin in reactiile actuale la criza economica. Ultimele decenii probeaza insa consolidarea bugetara mai instabila si ca recesiunea economica a lovit mai aprig in randul tarilor mediteraneene, in timp ce relansarea economica a fost mult mai rapida in tarile nordice. Ajustarile mari bazate pe reducerea cheltuielilor nu sunt, asadar, obligatoriu recesioniste. Nici nu inseamna moartea politica a guvernelor care le implementeaza! Doar intr-o treime din cazurile analizate au survenit schimbari de guverne. Restul au supravietuit turbulentelor sociale. In situatia in care criza fiscala in Europa se inrautateste, amenintand insanatosirea economica globala, vom sti pe cine sa dam vina: pe actualii lideri ai Europei!

I. Experienta europeana a ultimilor 25 ani arata ca au existat 12 ajustari fiscale de amploare, chiar de pana la 11% din PIB. Cel putin 5 ani de actiuni ferme se impun necesare in acest efort de ajustare. Chiar daca tinta este atinsa, economiile in cauza sunt in continuare intr-o situatie instabila.

– Grecia a realizat o ajustare de amploarea a 10-12% din PIB, asa cum e obligata sa faca acum, la inceputul anilor ’90. Danemarca si Italia au realizat ajustari similare.
– Portugalia, Suedia, Finlanda, Belgia au facut ajustari ale deficitelor de 8-9% PIB.

II. Modele de ajustare fiscala agresiva. Exista diferente semnificative in modul in care s-au obtinut aceste ajustari:

– cresteri de taxe si impozite si reduceri relativ mici ale cheltuielilor publie – in Grecia, Portugalia, Italia (tarile mediteraneene) si Franta (ajustarea de 3.6% PIB din anii ’90 realizandu-se in proportie de 71% prin cresterea veniturilor bugetare si doar 29% prin dminuari de cheltuieli publice),
– reduceri semnificative ale cheltuielilor publice – Olanda, Finlanda, Suedia, Irlanda, Marea Britanie, Danemarca, Belgia, Austria – tarile nordice.

III. Implicatiile ajustarii fiscale asupra datoriei publice raportate la PIB:

– Datoriile publice au crescut in majoritatea cazurilor, cu exceptia catorva tari nordice (Suedia, UK, Austria, Irlanda, Olanda – dar care aveau ponderi extrem de ridicate in PIB). Scopul ajustarilor fiscale de amploare este sa insanatoseasca finantele publice, adica sa devina sustenabile. Experienta europeana din ultimele decenii arata ca acest deziderat a fost rareori atins, mai ales daca deficitul bugetar initial era foarte mare.
– In Belgia, in cei 10 ani de ajustare fiscala, datoria publica raportata la PIB a crescut cu peste 50%.
– In Grecia, Portugalia si Italia raportul datorie publica/PIB a crescut cu peste 20%. In Italia datoria publica a inceput sa scada dupa 5 ani ca efect al ratelor mici ale dobanzii.
– In Franta ponderea datoriei publice in PIB a crescut cu 13%.
– In Suedia, UK, Austria, Irlanda, Olanda ponderea datoriei publice in PIB a scazut in perioadele de ajustare.
– Dupa 5 ani, s-a inregistrat o stabilizare modesta a raportului datorie/PIB in cele mai multe tari. Exceptie fac Grecia si Belgia, unde datoria publica a continuat sa creasca usor.
– Implicatii pentru Grecia: precedentul istoric sugereaza ca ajustarea fiscala de 10% PIB este realizabila, dar ar putea duce la cresterea pana la 150% a datoriei publice in PIB, ceea ce ar exclude tara de pe pietele financiare internationale pentru o lunga perioada de timp.

IV. Implicatiile electorale ale ajustarilor fiscale din statele europene in ultimii 25 de ani

– Perceptia standard este ca politicile de reducere masiva a deficitelor bugetare cauzeaza recesiuni economice si costuri politice majore la urmatoarele alegeri, inclusiv schimbari de guverne.
– O prima consecinta: guvernele responsabile care incearca sa taie cheltuielile vor pierde alegerile, iar cele iresponsabile vor supravietui, alaturi de problemele fiscale care se pot inrautati in timp.
– Aceasta viziune se dovedeste in mare parte incorecta.
– Cercetarile economice in domeniul ajustarilor fiscale brutale arata ca cele bazate pe reducerea cheltuielilor au mai mult succes (conduc la consolidari mai stabile ale bugetelor) – modelul tarilor nordice – si cauzeaza o contractie mai putin acuta a economiei decat ajustarile bazate pe cresterile de taxe – modelul tarilor mediteraneene: Italia, Grecia, Spania, Portugalia, la care se adauga Franta -.
– De fapt, de cele mai multe ori, reducerile de cheltuieli sprijina cresterea economica chiar pe termen foarte scurt.
– Implicatiile electorale ale reducerii deficitelor bugetare sunt eterogene. Cercetarile in domeniu arata ca unele guverne pierd alegerile, iar altele nu. Consecintele politice ale celor mai mari ajustari fiscale din ultimii 25 ani din Europa de Vest arata ca schimbarile de Guvern s-au produs intr-o treime din cazuri.
– Probabilitatea de a pastra o echipa guvernamentala si de a castiga alegerile este confirmata de aceasta cercetare daca se opteaza pentru reducerea cheltuielilor in locul cresterii taxelor.
– 3 tari cu cea mai mare pondere a reducerii cheltuielilor:
— doua nu au avut schimbari de Guvern in perioada ajustarilor (Irlanda si Belgia),
— Olanda a inregistrat doua schimbari de Guvern, dar acest lucru s-a petrecut intr-o perioada de 10 ani.
– 3 tari cu cele mai mici reduceri de cheltuieli (Italia, Franta si Grecia) au avut in total 5 schimbari de Guverne si alte 7 situatii in care nicio schimbare de Guvern nu s-a produs.

In concluzie, este posibil ca guvernele responsabile sa se angajeze in ajustari fiscale mari si sa supravietuiasca politic. Caracterul presant cauzat de criza, existenta unei perioade de timp intre ajustari si viitoarele alegeri, o buna comunicare cu publicul – toate sunt ingrediente care imbraca succesul la alegeri.

Surse bibliografice:

“The European experience with large fiscal adjustments”, publicat pe data de 28 aprilie 2010, de catre Cinzia Alcidi si Daniel Gros
“The electoral consequences of large fiscal adjustments”, publicat pe data de 29 mai 2010, de catre Alberto Alesina, Dorian Carnoli si Giampaolo Lecce

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
52.91.90.122