Loading

caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Extern



 

„Interviurile cu Putin” sau Evanghelia Kremlinului după Oliver Stone

de (21-6-2017)
8 ecouri

 
Serialul de patru ore este, în mare măsură, un film hagiografic despre un Vladimir Putin sexist, homofob și obsedat de primejdia NATO.

Posturile de televiziune din Statele Unite și Marea Britanie au transmis primele, începînd de săptămîna trecută, ultimul și controversatul film în serial al regizorului american Oliver Stone, care poate fi văzut acum și pe Youtube, „Interviurile cu Putin” (The Putin Interviews) [Din păcate nu sunt accesibile pe YouTube/Red.].

Ajuns la 70 de ani, Oliver Stone are în spate o carieră, se poate spune, distinsă, de scenarist, regizor și producător, premiat de mai multe ori în Statele Unite, pentru cel mai bun scenariu adaptat la ecran (Midnight Express, 1978), cel mai bun regizor și cea mai bună imagine (Platoon, 1986) și un Oscar de cel mai bun regizor pentru „Născut pe 4 iulie” (Born on the Fourth of July, 1989).

După o trilogie despre președinții americani (JFK, 1991, Nixon, 1995 și W., 2008), iar anul trecut un documentar intitulat Snowden, Oliver Stone propune acum un montaj, într-un serial în patru părți – fiecare de o oră – realizat pe baza unor interviuri cu Putin, filmate între iulie 2015 și februarie 2017.

Fiu al unui evreu american și al unei mame catolice franceze, Stone este cunoscut pentru vederile sale politice stîngiste, pentru declarații critice cu iz antisemit și luări de poziții în favoarea politicii ruse în conflictul din Ucraina de est. Toate aceste atitudini se întrevăd clar în și, în ultimă instanță, subminează reușita și credibilitatea filmului său despre președintele Rusiei, „Interviurile cu Putin”.

Vizionat cu creionul în față, serialul de patru ore este, în mare măsură, un film hagiografic, în care regizorul și producătorul Stone se distinge prin acceptarea aproape întotdeauna fără replică a spuselor lui Vladimir Putin. Un Vladimir Putin sexist (care nu are zile proaste fiindcă el „nu este o femeie”), homofob agresiv (nu ar intra niciodată să facă un duș alături de un gay; „De ce să-l provoc? Dar, știți, sînt un maestru la judo”) și un lider obsedat să demonstreze – iar Stone nu îl contrazice – că toate relele în situațiile de criză au venit din partea Americii, că nu și-au avut niciodată originea în politica Uniunii Sovietice sau a Rusiei.

Putin spune că nu este un fan al lui Hrușciov, dar îl scuză afirmînd că, în 1962, primejdioasa criză a rachetelor din Cuba a fost provocată exclusiv de americani. Nu este nici un fan al lui Mihail Gorbaciov, al cărui singur merit este că a simțit că Uniunea Sovietică are nevoie de schimbări și de o modificare radicală a sistemului politic. Dar, spune Putin, Gorbaciov nu a știut să administreze schimbările, dezmembrînd Federația, „distrugînd întregul sistem de asigurări sociale”, „oprind producția unor ramuri întregi ale economiei”, ducînd sistemul de sănătate la ruină, forțele armate într-o stare de deprimare, lăsînd peste noapte dincolo de granițe, 25 de milioane de ruși fără apărare, și bazîndu-se numai pe „vorbe”, făcînd imensa greșeală de a nu pune pe hîrtie înțelegerea cu occidentalii privind ne-extinderea NATO în Europa de Est.

Gorbaciov ar fi administrat o Utopie, pe o idee ce nu îi aparține, ea a fost a „socialiștilor francezi”, și lumea își va aminti de el doar din motivele enumerate. „Una din cele mai mari catastrofe ale secolului al XX-lea”, conchide Putin în filmul lui Stone.

Ielțîn, în schimb, a fost o personalitate care „a știut să-și asume responsabilitatea”, chiar dacă, bețiv notoriu, a avut, spune Putin, slăbiciunile sale, ca orice om.

De aceeași „demonizare excesivă” ar fi suferit imaginea lui Stalin, iar demonizarea „este una din căile de a ataca Uniunea Sovietică și Rusia. Pentru a dovedi că Rusia de astăzi își are originea în stalinism. Toți purtăm semnele de la naștere.” Pentru Putin, Stalin va fi amintit întotdeauna drept cel care a „învins fascismul”. Dar, adaugă el, „Asta nu înseamnă să uităm toate atrocitățile comise sub stalinism, distrugerea a milioane de oameni în lagărele de exterminare. Aceste lucruri nu vor fi uitate”.

Pe tot parcursul interviurilor, Putin apare obsedat de perspectiva ca NATO să înconjoare Rusia, cu intenția de a o diminua și a o distruge, și afirmă în mod repetat că el, de-alungul președinției pe cale de a bate recordurile de longevitate politică, nu a făcut decît să reacționeze la acțiuni ale adversarilor Rusiei.

Revoluția din Ucraina, după opinia sa doar o lovitură de stat, a fost organizată și susținută de CIA, de o serie de înalte oficialități americane și de personalități îndoielnice ca Soros (iar Stone proiectează pe ecran imaginea lui Soros); Rusia nu a anexat Crimeea a cărei populație a cerut și a votat Anschluss-ul; Rusia nu a jucat absolut nici un rol în alegerile prezidențiale americane ș.a.m.d.

Aparent, o singură și ea obsesivă preocupare îl face pe Putin să coopereze cu Occidentul, teama de terorismul internațional. Cum subliniază el, din cei 80 de mii de luptători estimați ai Statului Islamic, 30 de mii sînt mercenari străini, iar din aceștia 4500 au plecat din Rusia și alți circa 5000 din fostele republici sovietice. Ei nu trebuie să se mai întoarcă în locurile de origine, iar din acest motiv avioanele ruse efectuează pînă la 75 de bombardamente zilnic în Siria. Prin comparație, cele între două și cinci raiduri aeriene zilnice ale coaliției internaționale conduse de Statele Unite, nu ar reprezenta mare lucru…

Neîndoielnic, serialul lui Oliver Stone dă o imagine a liderului rus, interesant pe alocuri de privit, dar, în ansamblu, obositor în perorațiile sale antioccidentale, la care se adaugă incapacitatea vădită a realizatorului de a-l intervieva cu adevărat.

Victor Eskenasy, 21 iunie 2017

Preluat cu permisiune de pe situl Europei Libere.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Boris M. Marian: (2-7-2017 la 04:37)

    @ Moderator [Vă rog să adresaţi comentarii moderatorului numai în chestiuni de moderare/Mod.]

    Curios, nimeni nu a venit cu comentarii la un subiect arzător – cine este Putin, ce vrea? Cunoscând ca student în anii 1961-1965, Moscova și ceva din URSS, am rămas atent la evoluția acestui gigant fără picioare de lut. Rusia nu este moștenitoarea lui Stalin, ci a lui Petru cel Mare și Ecaterina II. Stalin a uzurpat și a riscat să piardă totul, dacă nu era ajutat de Occident. Occidentul nu dorește, cred dispariția Rusiei. Din păcate Putin nu se teme atât de terorism, cât de pierderea unei poziții fruntașe și dominante în lume. El colaborează pe față și pe ascuns cu mișcări extremiste, ceea ce îl descalifică, fără multe foloase. Mi se pare un tip mediocru, crescut în școala cazonă a fostului KGB, are ceva din educația prusacă a lui Friederich al n-lea. Pe de altă parte, istoria Rusiei, Ucraine și Belarusiei( nu sună Belarusului)sunt împletite, separarea lor , de fapt a Ucrainei nu a adus aproape nici un avantaj nici Rusiei , nici Ucrainei.Putin are , cred, în vedere alipirea Ucrainei, dar nu dorește ruperea relațiilor cu Occidentul.Că a fost o lucrătură a CIA sau dorința fierbinte a ucrainienilor de a se despărți de ruși, nu pot spune. Ucraina nu este omogenă, ca orice stat, Vestul este parțial catolic și net antirus, Răsăritul și Kievul, partea centrală sunt parțial rusificate. Acolo vor mai fi multe vânzoleli.Belarus , sub aspect economic și politic nu are nimic de spus. O uniune formată din Rusia, Belarus, Ucraina centrală și de Est, Kazahstan, cu un potențial economic serios, asta vrea Putin. În nici un caz destrămarea Rusiei în zece stătutelețe nu ar fi de bun augur. Aici îl înțeleg pe Putin. Mă opresc, nu înainte de a spune că Putin nu este defel marxist-leninist, mai degrabă țarist cu școală.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 2

  • Alexandru Leibovici: (2-7-2017 la 10:28)

    Un alt documentar despre Putin – un fel de replică avant la lettre la documentarul propagandistic al lui O. Stone: https://www.youtube.com/watch?v=TXpDwcj-VDw

    Aproape toate afirmaţiile din acest film sunt documentate în cartea lui Karen Dawisha „Putin’s Kleptocracy – Who Owns Russia”. Documentele originale pe care se bazează cartea pot fi consultate pe situl cărţii

    Despre cartea lui Karen Dawisha vezi articolul din ACUM „Autoritarismul cleptocratic al lui Vladimir Putin: Povestea unui regim și a unei cărți”

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Boris M. Marian: (2-7-2017 la 16:50)

    @ Alex Leibovici

    Tot nu este clar – care este substratul stării conflictuale dintre Occident plus SUA pe deoparte și Federația Rusă de cealaltă parte? Rusia nu mai este o țară comunistă, nici cât China, de ex. Este Putin un imperialist cu adevărat periculos? Se dorește dezmemebrarea Rusiei, cum a dat de înțeles Putin în urmă cu ceva ani? Deci , Putin este în defensivă sau în ofensivă? Eu, personal, nu mi-am clarificat direcția sa. Nici cleptomania sa nu mă interesează. Lumea este plină de cleptomani, iar în România sunt ca muștele. Grase, ADICĂ.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (2-7-2017 la 18:25)

    @Boris M. Marian

    > Curios, nimeni nu a venit cu comentarii la un subiect arzător – cine este Putin, ce vrea?

    Subiectul a tot fost discutat, inclusiv pe ACUM.

    > Cunoscând ca student în anii 1961-1965, Moscova și ceva din URSS, am rămas atent la evoluția acestui gigant fără picioare de lut.

    Lucru perfect explicabil pentru cineva care locuieşte în România, indiferent de unde a învăţat. Cum vă pricepeţi la cauciucuri, m-aş fi aşteptat să consideraţi că picioarele URSS-ului erau din acest material. Mă gândesc aici la mişcările omului lui Michelin.

    > Rusia nu este moștenitoarea lui Stalin, ci a lui Petru cel Mare și Ecaterina II.

    Deci din 1796 nu s-a mai întâmplat nimic demn de a fi observat în Rusia? Aş zice că s-au întâmplat lucruri importante, care au schimbat în rău multe în Rusia şi în lume, şi de care este foarte greu să te descotoroseşti.

    > Din păcate Putin nu se teme atât de terorism, cât de pierderea unei poziții fruntașe și dominante în lume. El colaborează pe față și pe ascuns cu mișcări extremiste, …

    Îi conferă această „colaborare” „poziții fruntașe și dominante în lume”? Mă îndoiesc. Îi dezvăluie faţa sa hidoasă.

    > O uniune formată din Rusia, Belarus, Ucraina centrală și de Est, Kazahstan, cu un potențial economic serios, asta vrea Putin. În nici un caz destrămarea Rusiei în zece stătutelețe nu ar fi de bun augur. Aici îl înțeleg pe Putin.

    Deci sprijiniţi recrearea unei părţi a URSS. Aici nu vă înţeleg pe dv., care parcă aţi fi trăit pe Lună…

    > Mă opresc, nu înainte de a spune că Putin nu este defel marxist-leninist, mai degrabă țarist cu școală.

    Dacă v-aţi fi oprit, nu vă spuneam că Putin este un kaghebist (securist), bine şcolit de instituţia din care a provenit, în „specialităţile” acestei instituţii.

    Îmi aminteşte de un tigru văzut ieri la TV în UHD, care la cele 200 Kg ale sale a învăţat să se apropie fără nici un zgomot de prada sa, pe care să o incapaciteze după un singur salt (mortal pentru victimă).

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Boris M. Marian: (3-7-2017 la 05:09)

    @ V. Manta

    Să presupunem că mâine Putin nu mai este. Eu am întrebat – dacă Rusia nu mai este comunistă, care este cauza conflictului permanent cu Vestul? China este tratată cu blândețe sau prudență, deși sectorul socialist este preponderent, conducerea este unipartinică, deci nedemocratică, Tibetul este ocupat de comuniștii chinezi, etc. Am spus că Rusia nu mai este moștenitoarea lui Stalin, care se autoconsidera comunist. Faptul că eu pot trăi în Lună și că visez o uniune redusă la Rusia, Ucraina, Belarus, Cazahstan ( unde 40% sunt rusofoni) nu este ceva extraordinar. Cred că Putin la asta se gândește. Tigrul este un animal frumos.OK?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (3-7-2017 la 13:55)

    @Boris M. Marian:

    > Să presupunem că mâine Putin nu mai este.

    Vom vedea cine îi ia locul lui Putin şi ce va face, după care putem discuta.

    > Eu am întrebat – dacă Rusia nu mai este comunistă, care este cauza conflictului permanent cu Vestul?

    Aţi pornit de la o premiză greşită. După căderea URSS şi până la ocuparea Crimeii de către Rusia, plus amestecul ei militar în treburile Ucrainei, relaţiile Vest – Est au fost mult mai bune. După aceea NATO a trebuit să fie rapid întărit…

    > China este tratată cu blândețe sau prudență, deși sectorul socialist este preponderent, conducerea este unipartinică, deci nedemocratică …

    Economia Chinei s-a despărţit în bună măsură de comunism, devenind astfel una puternică şi eficientă. Încălcările drepturilor omului în China sunt denunţată cu multe ocazii, deşi, zic eu, prea puţin.

    Deoarece chinezii nu se vor mulţimi doar cu o libertate economică, pe termen lung China fie că se va despărţi total de comunism, fie că va redeveni ceea ce a fost, adică o ţară totalitară, închisă şi săracă.

    >Am spus că Rusia nu mai este moștenitoarea lui Stalin, care se autoconsidera comunist.

    Cuvântul „autoconsidera” spune multe despre ce credeţi dv. despre Stalin şi comunism. Pentru mine Stalin, cu Lenin, au fost întruchiparea perfectă a comunismului, ceea ce a făcut să dăinuie atât de mult timp, şi să se extindă, o ţară criminală ca URSS.

    > Tigrul este un animal frumos.

    Da, iar în UHD arată chiar minunat, totul fiind să nu umble prin apropierea ta, deoarece atunci când îl percepi abia de aproape este cu siguranţă prea târziu. De aceea realitatea nu trebuie să fie privită doar prin tele-obiective şi cântărită pe bază de informaţii/cunoştinţe eronate. Ce este eronat şi ce nu trebuie să înveţe şi/sau să descopere fiecare individ în parte, iar procesul de învăţare nu este automat.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Boris M. Marian: (4-7-2017 la 15:25)

    @ V. MANTA

    Cei din Occident/SUA știau de mult că Putin nu este Elțîn, că Belarus este total dependentă de Rusia, că Ucraina are mulți rusofoni gata să provoace chiar o revizuire a granițelor, ocuparea Crimeei s-a petrecut cu o viteză și într-o liniște foarte stranie, târziu au apărut reacții. Mă îndoiesc că mai poate fi vorba de negocieri. Nu cred că Moscova are altceva în vedere, dincolo de Ucraina. De altfel , după Cecenia, care a fost redusă la „tăcere” de Putin cu forța, nici Caucazul nu mai este departe de o dependență de Moscova. Nu cunosc perspectivele. De fapt nici ce gândește Putin nu se poate prevede. Sunt de acord că Rusia trebuie ținută în șah, dar fără provocări inutile, apropierea bazelor prea mult de Rusia, trezește nervi la Kremlin, așa cred. Abilitate se cere și din partea SUA. Deja Turcia a început să devină antiamericană. Iranul și Turcia sunt oare influențate direct de Moscova. Ar fi rău. Nici una dintre cele două țări nu inspiră liniște.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (4-7-2017 la 19:45)

    @Victor

    Îmi permit câteva completări.

    Între Occident şi URSS a existat o stare conflictuală, dar nu pentru că URSS era comunistă, ci pentru că ducea o politică externă agresivă; pentru dovezi v. lista de aici.

    În perioada 1989-circa 2005, Rusia a participat doar în conflicte interne fostei URSS, cărora occidentul nu le-a acordat mare atenţie, şi atunci atitudinea occidentului a fost foarte încurajatoare: credite, Organizaţia Mondială a Comerţului, Banca Mondială, contacte la nivel UE şi NATO (da, chiar aşa!!), cooptarea în G7, etc. Propaganda putinistă şi prizonierii ei preferă să ignore aceste fapte şi pretind contrariul – că Occidentul a fost ostil noii Rusii încă de la început, că a căutat s-o umilească, etc.

    Deci conflictul existent între Occident şi Federaţia Rusă există deoarece aceasta a devenit agresivă, şi anume pe undeva după 2005. Primul semnal de alarmă major pentru Occident a fost războiul ruso-georgian din 2008, smulgerea Osetiei de sud şi a Abhaziei.

    La subiectul „cleptomaniei”. Da, cartea lui Karen Dawisha aşa se numeşte, dar informaţia importantă din acel studiu nu este faptul că un oarecare Putin este un hoţ şi delapidator al budgetului de stat, ci faptul că preşedintele Rusiei a organizat un sistem mafiot al cărui cap este, şi care a pătruns în toate structurile puterii, sistem care gangrenează şi paralizează toată economia Rusiei. Şi nu numai economia.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.81.210.42