Este întrebarea pe care ne-am putea-o pune după rezultatele finale ale alegerilor suedeze de curând încheiate.
Ar putea fi caracterizate prin trei cuvinte cheie: surpriză, îngrijorare și compromisuri în perioada de patru ani a mandatului următor.
Ce a ieșit prost de data aceasta?
Cel mai mare partid, social-democrații, piatra de temelie a Suediei democrate, prezenți putere peste 70 de ani, au suferit cea mai mare pierdere în voturi din ultimii 100 de ani, înregistrând 30,66%.
Partidul dominant al dreptei, Moderaterna (Partidul Conservator) a înregistrat o cotație record, de 30,06% care însă este doar o victorie fără putere, coaliția pe care ei o conduc, Alliansen, reobținând majoritate parlamentară. Alianța a înregistrat 49,88%.
Nici opoziția, reprezentată de coaliția de stânga, Socialdemocraterna, Vänsterpartiet (Comuniștii) și Miljöpartiet (Ecologiștii) nu a obținut împreună mai mult de 43,6%.
Vestea cea rea este calificarea, pentru prima dată, și cu rolul de cumpănă în guvernare a partidului de extremă dreapta Sverigedemokraterna (Democrații Suediei) care au obținut 5,7%.
Un fulger din cerul senin
Rezultatul alegerilor suedeze din 2010
Guvernarea precedenta a fost făcută de Alliansen, alianța de centru-dreapta liberala în care au intrat pe lângă Moderaterna (Liberalii), încă 3 partide: Centerpartiet (Partidul Centrului), Foklpartiet (Partidul Popular) și Kristdemokraterna (Creștin-democrații). Împreună, Alianța a realizat o spectaculoasa ieșire din criza (2009-2010) proces în care s-au salvat ca prin urechile acului cele doua mari fabrici de automobile Volvo și Saab.
Mandatul lor a fost caracterizat de calm și echilibru, în ciuda încercării imense produse de recesiune. Au fost înregistrate puține gafe, cu excepția legii care ii lipsește pe bolnavi de concediu medical sau pensie după o perioada de 6 luni, indiferent de gravitatea bolii lor. Scandalul a izbucnit chiar în perioada anterioara alegerilor când s-a dezvăluit ceva ce știa toată lumea: muribunzii erau vânați de Forțele de munca pentru a fi, pasa-mi-te recuperați pentru munca; un fel de replica moderna, tot atât de cinica, ,,Arbeit macht gesund”. Legea fusese o reacție justificata la absenteismul enorm și deseori nejustificat, al angajaților suedezi, dar a lovit cu cruzime acolo unde nu trebuia.
Motivul îngrijorării generale care transpare atât în conversațiile dintre cetățeni dar și în mass media și afirmațiile politicienilor este, după cum arătam, partidul Democrații Suediei. Înființat relativ de curând, 1988 și condus de Jimmie Åkesson, un tânăr spilcuit, nicidecum un politician expirat à la Vadim, sau un skinhead în uniformă.
Partidul îngrijorează prin opoziția lui fata de politica de imigrație a Suediei, pe care o dorește limitata strict, ca și fata de promovarea unei culturi internaționale. Membri ai partidului care l-au părăsit imediat după câștigarea alegerilor, cum ar fi Staffan Gising, candidat municipal favorit in Mariestad,afirmă însă ca acesta are o agendă ascunsă, cu mult mai dură.
Calificarea acestui partid pare a fi un copy & and paste după Danemarca. În consecință, suedezii se tem de asprirea, după model danez, a atmosferei democratice din țară, poate multă vreme de acum înainte.
Va fi sau nu va fi?
Nu se știe cât de departe se poate merge însă cu comparația dintre cele două țări scandinave.
Suedia, care prin tradiție a fost o cultură relativ izolată, are acum circa 16% imigranți. Ca niciodată, nivelul reacțiilor rasiste este redus. Chiar dacă 5,7% din votanți au ales un partid extremist, țara continuă sa fie o campioană a democrației, căreia din păcate i-a căzut și victimă. Unui roman, de exemplu, i-ar fi greu să-și revină din soc dacă într-o bună-zi ar vedea apărând la posturile de televiziune tot atâți redactori de origine sârbă, sud americană, arabă, iraniană etc. cu câți s-a obișnuit publicul suedez. În ciuda unor probleme specifice (ghetoizare, șomaj disproporționat), deschiderea societății suedeze pentru imigranți și culturile lor apare de-a dreptul uimitoare. Mai ales ca toată această ,,aventură” a pornit nu de mult, după intrarea tarii în Uniunea Europeană, pe un fond cat se poate de potrivnic cosmopolitismului. Fără prea multe tensiuni și dramatism, s-a ajuns în prezent, cu excepțiile de rigoare, la o Suedie multiculturală, relaxată și binevoitoare față de imigranți.
Nicio stare socială nu este însă bătută în cuie și nimeni aici nu pare a avea un glob de cristal ca să citească viitorul. Poate că rezultatul alegerilor suedeze reprezinta intrarea într-un con de umbră. Aproape 6% din compatrioții noștri suedezi sunt nemulțumiți și nu au găsit pe nimeni altcineva să le acorde încrederea. Unii din ei vorbesc deja de repetarea alegerilor.
Alianța va face, după propriile afirmații, încercări disperate de a crea o coaliție ,,împotriva naturii”, orice numai să poată bloca accesul extremiștilor în parlament. Deocamdată cei curtați, Ecologiștii, au respins cu duritate oferta, motivând că nu vor să fie a cincea roată la căruță.
Personal, cred că abilitatea deosebită și tehnica subtilă de negocieri a suedezilor, în cazul de fată cei din Alianță dar și înșiși Ecologiștii, va fi cea care va topi gheata.
În privința amenințării care apasă acum, până la formarea guvernului, pe inimile a 94,3% din suedezi, ea va fi testul de maturitate al unei democrații campioane.
P.S. Participarea la vot a acestei națiuni de individualiști (a nu se confunda însă cu egoismul) a fost de 84,63%.
http://www.val.se/val/val2010/slutresultat/R/rike/index.html
Un articol bine venit din care am aflat cate ceva despre esichierul si conjunctura politica dintr-o tara indepartata, despre care stiam prea putin. Multumesc.
„Vestea cea rea este calificarea, pentru prima dată, și cu rolul de cumpănă în guvernare a partidului de extremă dreapta Sverigedemokraterna (Democrații Suediei) care au obținut 5,7%”….
dar faptul ca exista partid Comunist in Suedia nu e la fel de rau sau umblam cu duble standarde si plangem de mila Stangii????????
john: O intrebare buna! In urma cu cateva mandate, cand comunistii au intrat in guvern, manifestarile de neliniste au fost cu mult mai putine daca nu chiar inexistente, fata de reactiile de acum la adresa SD.
Explicatia? Pot doar sa presupun ca suedezii prin traditie au fost obisnuiti, si formati (sau deformati, ma rog), cu guvernarile de stanga. Al doilea lucru, partidele comuniste sunt cunoscute prin a avea o agenda dubla: una, bazata pe democratie, pana la preluarea puterii si o alta care urmareste inlaturarea prin forta a structurilor statului democratic.
Aceste doua elemente trebuie sa fi contribuit la atitudinea suedezilor (de liniste relativa vizavi de stanga, recte comunistii) cat si la favorizarea unei stari de dublu standard, asa cum observa d-l john.
Pe de alta parte, in momentul de fata, victoria in alegeri a SD loveste, paradoxal, nu in stanga, ci in dreapta democratica si liberala (Modernaterna). Asta produce si situatia, la fel de paradoxala, ca Liberalii trebuie sa aleaga un partid din esichierul de stanga, Ecologistii, pentru a-si consolida guvernarea.
Corect ! „Ceva e putred în Scandinavia ” de au votat cu extrema dreapta. Nu cumva politicienii timp de multi ani au facut legi dupa filozofia lor ignorand vointa alegatorilor? Democratie doar unde ne place, asa zisii reprezentanti ai poporului odata ajunsi sus se cred stapanii natiunilor, si nu de putine ori intoxica si manipuleaza populatia. Un exemplu ar fi pedeapsa cu moartea, care a fost scoasa fara ca poporul suveran sa ceara asta, ba chiar i s-a impus, iar in Spania au ajuns pana la extrema ca nici un criminal oricat de odios ar fi nu poate sa faca mai mult de 30 de ani de inchisoare, in alte cuvinte, daca un terorist ucide 360 de persoane primeste cate o luna de inchisoare pt. fiecare persoana nevinoavata ucisa. Probabil aceste idei infantile , pure si ingeresti au fost scoase de politicieni utopici crezand ca daca statul nu executa indivizi, deja suntem peste noapte o societate avansata, cand de fapt ne-am convertit intr-o societate care dispretuieste victima si ofera o justitie stramba. O clasa politica care pare sa discute infinit mai mult despre drepturile calailor odiosi si hotilor decat despre drepturile victimelor sau ale persoanelor care isi indeplinesc obligatiile cetatenesti. Exista mii de cazuri in Europa unde criminali sau violatori in serie au fost pusi in libertate dupa putini ani de inchisoare.
Pedeapsa cu moartea a fost abolită prin protocolul 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, ratificat de țările membre ale Consiliului Europei. Pedeapsa cu moartea există în țări precum Statele Unite (nu vorbesc de China sau Iran) și delicte precum omorul sunt mai frecvente acolo decât în Europa. Așa încât este infantil să crezi că pedeapsa cu moartea are un efect disuasiv (unul de răzbunare da). Dacă ar fi după indivizi ca acest „Vladi” (de ce s- o fi ascunzând sub anonimat), în mod cert ar mai fi execuții în public ca în Arabia Saudită sau Iran.
George, nu cred că comuniștii din Europa mai sunt aceiași de acum patru – cinci decenii, iar prezența lor în parlamentele statelor UE este extrem de palidă și nu prezintă NICIO amenințare, pe când partidele de extremă dreaptă și ultranaționaliste sunt din ce în ce mai influente. Cei care bolborosesc clișeul ăsta cu dublul standard mai bine s-ar îngrijora de mentalitatea comunistă și nostalgia după vechiul regim în România.
Eu cred ca este infantil sa credem ca intr-o inchisoare baietii au apucaturi nu tocmai bune pt. ca nu au un regulament ca intr-un camin de studenti sau o gradinita de copii, ci unul dur. Istoria societatii americane este diferita de cea europeana, de aici rezulta si diferenta de actiune a infractorilor. Japonia este o tara avansata si practica pedeapsa cu moartea. Tema este politizata prea mult, problema incercandu-se a fi rezolvata sentimental, mai ales, organizatiile religioase sau cele de stanga, au mai identificat inca o cauza sa mentina uniti adeptii lor. Situatia este chiar groteasca cand cetateni pacificii manipulati ies in strada si cer sa fie crutat un individ psihopat care nu simte nici o vina pt. ce a facut victimelor. (ce importanta are numele cand se discuta idei? cine are de corectat ceva il rog s-o faca si chiar ii multumesc pt. asta)
Exact – în Europa există o altă atitudine față de pedeapsa cu moartea față de Statele Unite. În orice caz, este o pedeapsă anacronică în secolul al XXI-lea specifică țările nedemocratice – Statele Unite fiind excepția – vezi statistica pentru luna septembrie aici http://www.capitalpunishmentuk.org/world.html. În orice caz, în Europa pedeapsa cu moartea este abrogată și e foarte bine așa. Redeschiderea discuției este complet inutilă.
Cât privește anonimatul, la revista ACUM nu acceptăm așa ceva. Foarte simplu.
Mi se pare corecta atitudinea alegatorilor suedezi. In fata unei unei politici idioate care sub sloganul apararii drepturilor omului au permis o emigratie masiva (in special musulmani), cineva, trebuia sa incerce sa puna piciorul in prag.
„Atitudinea alegătorilor suedezi”, de fapt a ceva mai mult de 5% dintre ei, care au migrat de la dreapta clasică la cea ultranaționalistă.
Ar fi necesara o mica erata la articol referitoare la ideologia partidele politice din Suedia.
Partidele de dreapta, la guvernare din 2006, sunt grupate într-o alianță (Allians för Sverige – „Alianța pentru Suedia”
Partidul Moderat (Moderata samlingspartiet, Moderaterna), de orientare liberal-conservatoare
Partidul Popular Liberal (Folkpartiet liberalerna, fp), de orientare social-liberala
Partidul de Centru (Centerpartiet sau c) de orientare centrist-agrară, cu elemente liberale
Creștin-Democrații (Kristdemocraterna) sau kd
Partidele de stinga, de opozitie, sunt reprezentate de:
Partidul Social Democrat al muncitorilor din Suedia ( Socialdemokraterna)
Partidul Mediului – Verzii (Miljöpartiet de gröna, mp), de orientare ecologista
Partidul de Stânga (Vänsterpartiet, v), fostul partid comunist
Multumesc!