caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Libris



 

Tristan Janco : «Mémoires de la Shoah»

de (26-10-2008)

Tristan Janco
«Mémoires de la Shoah», 2001,
Collections « Sem »
Université Paul-Valéry – Montpellier
ISBN 2-84269-422-8
ISNN 0990-2813
80 pagini

Volumul « Mémoires de la Shoah » a fost publicat in 2001 în Colectia « Sem » a celebrei Université Paul-Valéry – Montpellier. Am obţinut acest volum mai târziu, în 2008, la Zilele iudaismului român de la Paris şi consider aceasta una din întâmplările care reuşesc să îţi îmbogăţească spiritual itinerariul vieţii.
« Mémoires de la Shoah » sau « Memoriile Holocaustului » aduc în prim-plan în primul rând, necesitatea păstrării intacte a memoriei şi a celui mai mare masacru din istoria omenirii, Holocaustul (din greacă ὁλόκαυστον (holókauston): holos, \”complet\” şi kaustos, \”ars\”), (în ebraică: Haşoa השואה, în idiş: Hurben חורבן), subliniind însuşi caracterul general al volumului.
« Mémoires de la Shoah » reprezintă culegerea unor poeme publicate de-a lungul timpului, atât în limba ebraică, cât şi în română şi traduse de autor în franceză.
Tristan Janco este originar din România, dintr-o urbe moldovenească din care au mai rămas, aşa cum mărturiseşte domnia-sa în prefaţă, decât şapte persoane septuagenare, o superbă sinagogă, din nefericire, goală şi două cimitire evreieşti. Memoria inexpugnabilă a locurilor dăinuie şi azi, în autor, originar de acolo, locuindu-i nostalgia copilăriei şi adolescenţei, dincolo de frontierele sufletului său.
Tristan Janco este de altfel, pseudonimul cunoscutului academician Carol Iancu, director al „Centrului de studii şi cercetări evreieşti” din Montpellier, copreşedinte al Asociaţiei pentru înţelegere iudeo – creştină în Franţa şi recunoscut pe plan mondial pentru studiile sale istoriografice în domeniul istoriei evreilor şi al relaţiilor internationale şi care, din discreţia şi modestia unui autor de specialitate consacrat, îşi propune această identitate lirică inspirată poate de Tristan Tzara, el însuşi atras de tragismul wagnerian din „Tristan si Isolda”.
Pseudonimul ales, de fapt, devoalează încă o dată tonalitatea poemelor sale, adevărate rugi interioare, accentuate de tragism.
Volumul este alcătuit din trei părţi: a) „Gardien de la mémoire”; b) „Mémoire des poètes”; c) „Mémoire du cycle des mois de l’année”.
Aceste părţi sau cicluri poetice reprezintă memoria spaţiului, omului şi al timpului într-o interdependenţă indisolubilă.
Fiecare ciclu este structurat simbolic din douăsprezece poeme. În total sunt treizeci şi şase de poeme adunate din ultimii treizeci de ani, aceasă cifră având semnificaţia, după o veche credinţă evreiască, celor treizeci şi şase de înţelepţi care permit lumii să existe.
Din aceste cicluri, am selectat câte un poem pentru o exemplificare optimă a creaţiei autorului Tristan Janco.

„Gardien de la mémoire” este dedicat memoriei spaţiului, cel care rămâne martorul evoluţiei sau involuţiei civilizaţiilor umane, al atrocităţilor barbare iniţiate de semeni contra semenilor săi în conflagraţii injuste şi însângerate.

MÉMOIRE D’AUSCHWITZ

Axe du monde
Balance d’ombres et brouillard
Fils de fer barbelés
Rivières de sang

Non-lieu impondérable
Moisissure des ténèbres
Caravane d’objets fantômes
Nuit aveugle et démoniaque

Montagne de numéros tatoués
Déferlement de l’apocalypse
Hécatombe d’ossements
Nuages de cendre

Océan de larmes vieillies
Étoiles d’or ensanglantées
Cimetière béant, maudit
Crépuscule en voiles de feu

Forêt de cria crucifiés
Rêves amputés d’avenir
Brasier des entrailles de l’homme
Train vêtu de linceuls

Vallée de gémissements éternels
Éclats d’obus dans la tête
Cascade de corps broyés
Souffrance et déraison

Ciel dévastateur
Voyage sans retour
Viol de l’espérance
Œil permanent de la mort

Grotte des idiomes enterrés
Aboiements insupportables
Arène de bûchers d’enfer
Aube funèbre

Tréfonds de l’humanité
Fardeau de braises
Écroulement du temps
Souillure de la mémoire du monde

Mémoire d’Auschwitz

Al doilea ciclu de versuri „Mémoire des poètes” este un adevărat omagiu adus lui Ilarie Voronca, Benjamin Fondane, Paul Celan, Emmanuel Eydoux, Itzhac Katzenelson, Hirsch Glick, martori ai Holocaustului. In esenţă, este o galerie atemporală, vizuală, în care dincolo de versuri, retrăieşti dramele existenţiale, dintr-o istorie unde s-a uitat îndemnul „A-ţi iubi aproapele”.
Umbrele ne locuiesc amintirile în acea intemporalitate discretă pe care numai arhitectura singulară a memoriei o poate oferi.

DE CZERNOWITZ À PARIS

Nul ne témoigne pour le témoin
Paul Celan

Tu es venu sur un nuage de nostalgie, laissant derrière toi
Czernowitz somnambule aux artères tranchées
Un monde englouti au nom de la croix gammée
Devant la porte fermée de l’exil intérieur

Poète déraciné, tu nous as offert
La rose de personne rythmant la fugue de la mort
Embaumant le sable des urnes
De seuil en seuil

Par la grâce du langage, de ta parole de feu
Nous avons compris la torture de la lumière
Les soleils sacrés sevrés d’amour
Les méandres de la respiration

Pendant que la cicatrice du temps restait toujours ouverte
Les torrents de sang ont noyé le pavot et la mémoire
La maison de l’oubli s’est métamorphosée en moisissure
Les caresses de la bien aimée eu couronne d’épines verte

Dernier maillon d’une chaîne rompue
Les cheveux de ta mère n’ont jamais blanchi
Ton œil est toujours présent pour veiller
Le lait noir de la source de la mer de l’Absence

Tu reposes dans la cité du cœur de l’Occident
Ton langage n’y est plus étranger
Tu nous a libérés du lourd fardeau de braises
Étincelle d’amour, maître du temps

Al treilea ciclu, „Mémoire du cycle des mois de l’année” accentuează forţa timpului ireversibil ca formă de energie impregnată fiinţei umane. Omul este învins de cea de-a patra dimensiune a universului sau el însuşi un factor al timpului. Dincolo de linearitatea temporală, rămâne memoria umană, ca factor decisiv al evoluţiei.

MÉMOIRE DU MOIS DE MAI

Il est dans le soir de Montpellier du mois de mai
Un charbon incandescent qui veille

Dans cette dernière décennie du siècle
Les blessures d’antan des neiges de Transnistrie
Embrassent les couleurs des griottes de Bahlui

Tu t’en souviens encore des lilas de Harlau ?
Des Vendredis soir dans le bourg blanc de poussière
Les lecteurs des psaumes au seuil de la Maison de la Vie
Les perce-neige, les violettes de la forêt Zagavia
Les œufs de Pâques, le jeu de la chèvre, les foires
Le regard vers le cerf-volant collé par le Père
Les mélodies rythmées par la corne du bélier
Le bruit du train du grand départ

Mémoire du mois de mai d’un bourg qui n’est plus
Tu m’enveloppes doucement
Multitude d’ombres vous êtes toutes présentes ici :
Dans le cœur de l’Occident
Un charbon incandescent qui veille

Remarcabilă în acest volum este şi întâlnirea Poetului cu un grafician de excepţie Tudor Banus, care innobilează cu pana sa de aur, prin patrusprezece desene interioare inclusiv coperta, «Mémoires de la Shoah».
Arhitect de formaţie, cu studii de Beaux Arts la Paris, pictor, gravor, ilustrator, Tudor Banus este un artist plastic excepţional, de un talent flamboaiant, pe care vă invit să îl vizitaţi pe site-ul său www.tudorbanus.com.
«Mémoires de la Shoah» dezvoltă o traiectorie lirică spre meditaţie, în care universul thanatic e survolat de amintiri tragice, într-o eroziune cronică de altă sorginte interioară, un traseu organic tip engramă într-un mediu aparte sub semnul persistenţei memoriei umane.
Tristan Janco, autorul volumului «Mémoires de la Shoah», a fost şi va rămâne martorul incontestabil al acelor evenimente ce nu-i permit decât o singură invariantă: o reîntoarcere permanentă într-un polis indelebil al sufletului fiecăruia, pentru a le evoca.

http://www.omnigraphies.com/modules/smartsection/item.php?itemid=338

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Regele Mihai la 87 de ani

In anul XIX al regasirii europene si democratice a Romaniei, Regele Mihai implineste, astazi, 87 de ani. In ochii sai...

Închide
18.221.112.220