caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Ucraina



 

Are România o strategie față de Ucraina?

de (27-9-2017)
7 ecouri

 
Ministrul Educației, Liviu Pop, pleacă de urgență la Kiev pentru a discuta cu înalții oficiali ucraineni despre proaspăt promulgata Lege a educației.

Ministerul Afacerilor Externe din România „regretă” că președintele Ucrainei a promulgat, la 25 septembrie, noua lege a educației. Diplomația română a anunțat că va continua demersurile, inclusiv pe lângă organizațiile internaționale cu atribuții în domeniu (Secretariatul General al Consiliului Europei, Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale și Comisia de la Veneția), pentru a semnala impactul negativ al acestor modificări legislative în domeniul educației din Ucraina.

Ministrul Educației, Liviu Pop, pleacă de urgență la Kiev pentru a discuta cu înalții oficiali ucraineni despre proaspăt promulgata Lege a educației, care va duce în timp la limitarea predării în limbile minorităților. Ministerul de Externe de la București nu s-a grăbit în schimb să aibă reacții, sugerând astfel o poziție mai moderată decât cea a Budapestei, care a precizat că „Ungaria va bloca toate demersurile în interiorul Uniunii Europene care ar reprezenta un pas înainte în procesul Ucrainei de integrare europeană în spiritul programului Parteneriatului Estic”.

Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, a promulgat noua lege a educației, care extinde utilizarea limbii ucrainene în învățământ, astfel că în licee și facultăți se va preda doar în ucraineană, iar educația în limbile minorităților va fi disponibilă numai în grădinițe și școli primare. Ministrul ucrainean al educației și științei, Lilia Grinevici, a declarat că a convenit deja asupra unei întâlniri cu ministrul resurselor umane din Ungaria, iar pentru mâine are programată o întâlnire cu ministrul român al educației.

Noul act normativ este parte a măsurilor prin care autoritățile de la Kiev încearcă să diminueze influența Rusiei în această țară divizată de conflictul armat din estul separatist pro-rus. Legea afectează însă comunitățile minoritare, iar România și Ungaria au cerut președintelui Poroșenko să nu o promulge.

Ambasadorul Ucrainei la București, Oleksandr Bankov, a dat astăzi asigurări la întâlnirea cu parlamentarii români că nu se va închide nicio școală din Ucraina unde predarea este acum în limba minorităților și că nici profesorii nu vor fi dați afară. Diplomatul ucrainean a ținut să sublinieze că „acei profesori care predau acum în limba minorităților – finanțate de stat – vor avea programe de pregătire profesională pentru a preda și în limba ucraineană”. Această precizare nu este însă deloc liniștitoare pentru autoritățile române, care trebuie să-i protejeze pe cei 400.000 de vorbitori de limbă română din Ucraina.

Parlamentul României își exprimă profundul regret că președintele Ucrainei a promulgat Legea educației „în pofida tuturor demersurilor efectuate pentru a semnala părții ucrainene neajunsurile acestui act normativ”.

Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a anunțat deja pregătirea unui act normativ prin care elevii români din Ucraina să poată opta în continuare pentru învățământul în limba română până la intrarea în vigoare a Legii educației din această țară. La comisia senatorială pentru românii de pretutindeni, senatorul social-democrat Nicolae Moga a susținut că e necesar „un demers la nivelul UE, cu o presiune asupra Ucrainei”, în vreme ce deputatul Mișcării Populare, Constantin Codreanu, a avertizat că partidul său va cere retragerea sprijinului internaţional pentru integrarea euroatlantică a Ucrainei. Deputatul liberal Ionuț Stroe crede că dincolo de dialogul bilateral, România ar trebui să aplice soluția pe care o folosește în Serbia, unde în zona Timocului statul a trimis pe cheltuiala sa profesori pentru a le preda copiilor în afara școlii limba și literatura română.

Nu e clar ce strategie va aplica România în relația cu Ucraina. Relațiile cu această țară vecină au fost mereu pline de asperități, iar președintele Klaus Iohannis și-a anulat vizita la Kiev programată pentru luna octombrie, încă înainte ca Petro Poroșenko să promulge noua Lege a Educației, având probabil informația că președintele ucrainean nu se va răzgândi. E un semnal diplomatic „extrem, extreme de dur” a subliniat Iohannis, în vreme ce ministerul de Externe de la Kiev s-a declarat dezamăgit de contramandarea vizitei președintelui român.

Deocamdată, România și Ungaria nu au o strategie comună pentru a determina Ucraina să facă un pas înapoi în direcția respectării drepturilor minorităților. Budapesta, ca de obicei, când e vorba de minoritățile sale, este foarte hotărâtă să-i apere pe ungurii de dincolo de granițe. România încă temporizează, sperând, poate, că va găsi o soluție intermediară.

Sabina Fati, 26 septembrie 2017

Preluat cu permisiune de pe situl Europei Libere.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Alexandru Leibovici: (27-9-2017 la 18:21)

    Un alt articol, cu informaţii suplimentare:

    Aurica Bojescu: „Și noi ne-am opus, și ungurii s-au opus, și s-au opus și alte minorități din Ucraina”

    Despre noua lege ucraineană care restrânge învățământul în limba minorităților naționale, în dialog cu secretara Uniunii Interregionale „Comunitatea românească din Ucraina”.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Nicu Adrian Udriște: (27-9-2017 la 19:26)

    Despre felul cum Ucraina, ca stat, și mulți ucraineni, ca indivizi, se comportă agresiv față de românii din Ucraina au scris mulți. După entuziasmul de după 1991, situația s-a înrăutățit treptat. Reamintesc entuziasmul multora din redacția ACUM.tv după Maidan și după venirea lui Poroșenko la putere. Majoritatea (covârșitoare) a românilor nu are nicio simpatie pentru Ucraina și există suficiente argumente care arată că naționalismul ucrainean ar putea avea urmări nefaste pentru românii de acolo. Cred că, treptat, U.E. s-a convins și/sau se va convinge de jocul ambiguu al Kiev-ului. Mă abțin să spun mai multe. [Dar nu vă cere nimeni să vă abţineţi!! Vă rog să spuneţi tot ce credeţi./Mod.]

    P.S. Ar fi de mirare ca România și Ungaria să aibă o poziție comună, în condițiile în care, cu orice ocazie, diverși politicieni din cele două țări se «împung» reciproc pe orice problemă, fie și una minoră. L-am văzut zilele astea pe ministrul ungar de externe cum dădea împunsături României pe tema liceului ăluia din Tg. Mureș. Totuși, Ungaria pare a avea o poziție destul de fermă:
    http://www.kormany.hu/en/ministry-of-foreign-affairs-and-trade

    P.S. 2. Pe aceeași pagină a guvernului ungar apare și sprijinul pe care Ungaria îl va acorda României pentru a adera la OECD (sincer, nici nu știam că România nu este membră a acestui grup).

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (27-9-2017 la 20:58)

    „Răsfoind” presa de pe web, am rămas cu senzaţia (amară) că românii şi ungurii din Ucraina sunt victime colaterale ale confruntării acestui stat cu Rusia putinistă. Cum minoritatea principală (17%) din Ucraina este cea rusă, scopul principal al guvernului Ucrainei este să limiteze în timp folosirea acestei limbi.

    Deoarece Ucraina nu controlează o bună parte a teritoriului în care sunt concentraţi rusofonii, schimbarea adusă de noua lege nu va fi influentă acolo. Va fi însă puternic resimţită de populaţia din satele româneşti ale Bucovinei de Nord, cu numericeşte a doua populaţie minoritară din Ucraina (400.000).

    România a reacţionat prompt, pe cale diplomatică, la această limitare în drepturi a populaţiei româneşti din Ucraina, prin anularea vizitei preşedintelui Iohannis în această ţară. Din păcate nu a fost suficient, iar vizita de azi a ministrului român al culturii nu cred că va aduce ceva pozitiv.

    Singura şansă o văd într-un viitor mai îndepărtat, când se va pune serios chestiunea admiterii Ucrainei în UE, moment în care România, Ungaria şi alte state vor pune condiţii prealabile acestei admiteri. Dar până atunci mai va…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (27-9-2017 la 21:34)

    @Nicu Adrian Udriște

    > Despre felul cum Ucraina, ca stat, și mulți ucraineni, ca indivizi, se comportă agresiv față de românii din Ucraina au scris mulți.

    Cine şi unde s-au comportat agresiv „mulți ucraineni” faţă de românii din Ucraina? Dv. aţi scris ceva despre aceast lucru pe care îl ştiu „mulţi”?

    > Reamintesc entuziasmul multora din redacția ACUM.tv după Maidan și după venirea lui Poroșenko la putere.

    Nu cred că cineva de la ACUM s-a arătat entusiast pentru venirea la putere a unui personaj puţin cunoscut. Dv. ce aţi auzit de el înainte să fie ales preşedinte?

    > Majoritatea (covârșitoare) a românilor nu are nicio simpatie pentru Ucraina …

    Despre care români vorbiţi şi pe ce vă bazaţi? Şi, apropo, de ce să aibă vreun sentiment oarecare pentru toată Ucraina? Pentru Bucovina de Nord aş înţelege…

    > Cred că, treptat, U.E. s-a convins și/sau se va convinge de jocul ambiguu al Kiev-ului. Mă abțin să spun mai multe.

    Nu precizaţi despre ce joc „ambiguu” este vorba, aşa că aveţi „oricum” dreptate.

    > P.S. 2. Pe aceeași pagină a guvernului ungar apare și sprijinul pe care Ungaria îl va acorda României pentru a adera la OECD (sincer, nici nu știam că România nu este membră a acestui grup).

    Dar cu discuţia telefonică dintre Liviu Dragnea şi Viktor Orbán sunteţi la curent?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Nicu Adrian Udriște: (28-9-2017 la 09:17)

    «Dar cu discuţia telefonică dintre Liviu Dragnea şi Viktor Orbán sunteţi la curent?» Nu, și nici nu e treaba mea să știu când și pe cine sună Dragnea, dar e bine că are și telefon.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (28-9-2017 la 16:10)

    @Nicu Adrian Udriște

    > «Dar cu discuţia telefonică dintre Liviu Dragnea şi Viktor Orbán sunteţi la curent? » Nu, și nici nu e treaba mea să știu când și pe cine sună Dragnea …

    Vă amintesc contextul, citându-vă: „Pe aceeași pagină a guvernului ungar apare și sprijinul pe care Ungaria îl va acorda României pentru a adera la OECD (sincer, nici nu știam că România nu este membră a acestui grup)”.

    Cei care urmăresc desfăşurările politice din România sunt la curent cu ce reprezintă OECD şi de ce doreşte guvernul României să aderere la această organizaţie. Tot ei ştiu cum s-a ajuns ca Ungaria, ţară cu care relaţiile României nu sunt de regulă bune, să sprijine intrarea României în OECD. Celor ca dv., care nu sunt la curent şi ne informează totuşi, în deplină necunoştinţă de cauză, le propun să consulte următoarea sursă.

    > … dar e bine că (Dragnea – vm) are și telefon.

    Este de aşteptat ca Preşedintele Camerei Deputaţilor din Parlamentul României să aibă un telefon la dispoziţie, motiv pentru care faptul că vă exprimaţi satisfacţia mi se pare ceva ieşit din comun.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (29-9-2017 la 18:42)

    În ediţia online a publicaţiei elveţiene „Tribune de Genève” a apărut astăzi un articol intitulat „În Ucraina o lege asupra limbilor agită minorităţile”, scris de un ziarist bazat la Kiev. Largi extrase : vezi în acest nou articol de pe ACUM.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
35.171.146.16