caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Polemica



 

Manipularea prin Wikipedia

de (1-9-2017)
18 ecouri

 
Ieri m-am gîndit să verific ceva pe Wikipedia, o “enciclopedie liberă”, la care “poate contribui oricine”. Voiam să văd niște detalii despre un scriitor român, condamnat pentru crime de război, care a dat numele unui liceu din București. Am citit în introducerea articolului:

Mircea Vulcănescu (3 martie 1904, București – 28 octombrie 1952, Aiud) a fost un economist, filolog, filosof, publicist, sociolog, teolog și profesor de etică român, victimă a represiunii comuniste din România.

De mirare în cîte domenii ale cunoașterii intelectuale s-a ilustrat, în așa scurt timp, personajul care, în timpul războiului, participa la ședințele de guvern alături de Mareșalul Ion Antonescu și venea cu propuneri originale privind jefuirea evreilor. Bietul de el – a fost o victimă.

Oare alții tot așa îl văd? Pagina în franceză e de asemeni înflăcărată, cît privește capacitățile lui profesionale (traduce fix ce-a găsit pe românește). Însă adaugă și reversul medaliei, dînd tîrcoale realităților istorice:

Mircea Vulcanescu, né le 3 mars 1904 à Bucarest et mort le 28 octobre 1952 à Aiud, est un économiste, linguiste, philosophe, journaliste, sociologue, théologien et professeur d’éthique roumain. Membre du gouvernement fasciste d’Antonescu, il fut accusé par le régime communiste de crimes de guerre à l’issue de la Seconde Guerre mondiale.

Pagina în engleză mai taie din coada cîrnatului de elogii profesionale și punctează sec: personajul n-a fost doar “acuzat” de “regimul comunist”, ci a fost “condamnat” pentru “crime de război”. Ah, deci n-a fost tocmai victimă inocentă, cum eram convins pînă acuma?

Mircea Aurel Vulcănescu (3 March 1904, Bucharest – 28 October 1952, Aiud) was a Romanian philosopher, economist, ethics teacher and sociologist, and convicted war criminal.

Enciclopedia Wikipedia ne oferă lecturi plăcute, unde putem învăța lucruri interesante despre lume și viață.

Laszlo Alexandru, 31 august 2017

Preluat de pe blogul autorului, http://laszloal.wordpress.com/, cu amabila permisiune a acestuia.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Sfartz Pincu: (2-9-2017 la 16:03)

    Excelent studiu criminalistic ! Din care rezultă că aceeaşi „sursă” de pe Wiki,dar scrisă în limbi diferite, poate descrie o personalitate,de la postura de victima-la postura de criminal!!. Nici mai mult-nici mai putin !. Mulţumiri Domnului Laszlo Alexandru-pentru descoperirea făcută,care va mai calma osanalele şi referinţele de „adevăr” -către Wiki.
    Redacţia revistei „ACÚM”tv-ar face bine,să nu susţină că „adevărul” bătut în cuie,la care apelează cu asiduitate unii comentatori,mereu prezenţi la capitolul „ştiu totul”, să nu mai astupe gura unor comentatori- cu referinţele de la Wiki, si celor care au o opinie proprie asupra unei „cestiuni”-puse în dezbatere publică.Sau măcar să ceară comentatorilor să apeleze la enciclopedii serioase,nu la una făcută cu trecătorii de pe stradă.
    Astfel, dezbaterile vor prinde viaţă,şi se vor apropia mai mult de adevăr.
    Bravo,Stimate Domnule Laszlo Alexandru-pentru lumina aruncată asupra lui Wiki !!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 2

  • Alexandru Leibovici: (2-9-2017 la 19:10)

    @Sfartz Pincu

    > osanalele şi referinţele de „adevăr” -către Wiki.

    > „ACUM.tv” ar face bine,să nu susţină că [din wiki vine] „adevărul” bătut în cuie

    > comentatori [care astupă] gura unor comentatori- cu referinţele de la Wiki

    Toate aceste afirmaţii sunt invenţii – ca să folosesc un eufemism.

    Nu este prima dată când le faceţi, iar ori de câte ori v-am rugat să le ilustraţi cu citate din afirmaţiile făcute pe ACUM de alţi comentatori, nu aţi făcut-o! Dar acum se uită şi dl. Laszlo Alexandru la dv.!

    Dacă vreţi să contestaţi informaţiile din Wikipedia, există un singur lucru pe care îl puteţi face: trebuie să arătaţi că informaţii citate pe ACUM au fost eronate. Nu aţi făcut-o niciodată. Aţi făcut chiar o încercare – mai mult decât ridicolă – să discreditaţi Wikipedia în întregimea ei, dar v-aţi făcut de râs. În cele din urmă v-aţi retractat…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (2-9-2017 la 20:02)

    @Sfartz Pincu

    În comentariul meu la articolul https://acum.tv/articol/78995/, datorat tot d-lui Laszlo Alexandru, am remarcat diferenţa de opinii între versiunile în limba engleză şi cea în română ale Wikipediei.

    Comentariul meu a apărut pe (29-8-2017 la 16:30), iar articolul „Manipularea prin Wikipedia” după aceea, pe (1-9-2017) pe ACUM şi pe 31 august pe blogul autorului, dar nu se poate trage concluzia unei legături între comentariul meu şi articolul d-lui Laszlo, deoarece dânsul scrie: „Ieri m-am gîndit să verific ceva pe Wikipedia, …”. Păcat însă că nu a citit comentariul meu (primul pe pagină!) la propriul său articol.

    >Din care rezultă că aceeaşi „sursă” de pe Wiki,dar scrisă în limbi diferite, poate descrie o personalitate,de la postura de victima-la postura de criminal!!.

    Versiunea în limba engleză se poate spune că nu este completă, iar cea în limba română că este tendenţioasă, deoarece nu ne spune că MV a fost un criminal antisemit, motiv pentru care a fost condamnat la detenţie. Că regimul comunist s-a dovedit la rândul său criminal, prin regimul de detenţie pe care l-a aplicat criminalului MV, ar fi bine să apară clar şi în versiunea română, şi în cea engleză.

    Pe ansamblu însă eu nu sunt de acord cu generalizarea cuprinsă în titlul „Manipularea prin Wikipedia”, deoarece se referă şi la versiunea în limba engleză.

    > Redacţia revistei „ACÚM”tv-ar face bine,să nu susţină că „adevărul” bătut în cuie,la care apelează cu asiduitate unii comentatori,mereu prezenţi la capitolul „ştiu totul”, …

    Vi s-a spus de mai multe ori că referinţele lui Wiki în limba engleză pot fi folosită cu ceva mai multă încredere, iar cele în alte limbi este bine să fie verificate mai atent. Se confirmă şi în acest caz, chiar dacă diferenţa este interpetată în mod diferit de dl. Laszlo în raport cu mine.

    > … să nu mai astupe gura unor comentatori- cu referinţele de la Wiki, …

    ACUM nu are obiceiul să „astupe gura unor comentatori” pentru referinţe care respectă „Regulamentul”, motiv pentru care nu are de ce să o facă pentru Wikipedia.

    > Astfel, dezbaterile vor prinde viaţă,şi se vor apropia mai mult de adevăr.

    Puteţi demonstra prin exemple de comentarii de pe ACUM cazuri când referinţele la Wikipedia au făcut ca dezbaterile să nu prindă „viaţă” şi s-au depărtat de adevăr? Cum ştiu că nu veţi răspunde, vă informez dinainte că nu veţi găsi asemenea exemple, şi că lucrurile s-au petrecut exact pe dos.

    De aceea ar fi bine să nu vă mai agăţaţi de câte un pai pentru faptul că enciclopediile şi alte surse externe au tot dus la scufundarea afirmaţiilor dv. În concluzie găsesc că ar fi mai util ca pe viitor să reclamaţi mai puţin şi să comentaţi după ceva mai multă documentare.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 1

  • Alexandru Leibovici: (2-9-2017 la 20:10)

    @Laszlo Alexandru

    Aş dori să completez articolul dv. cu câteva observaţii, drept context pentru constatările dv.

    Este adevărat: oricine poate să scrie/completeze/modifice articolele din Wikipedia. Dar asta nu garantează deloc că aceste modificări vor supravieţui mai mult de 24 de ore. Şi asta din mai multe motive:
    – varianta actuală a fost cel mai probabil rezultatul unui consens între diferiţi autori, iar aceştia vor fi înştiinţaţi automat asupra tentativelor de modificare, şi vor reacţiona:
    – în primul rând, vor cere ca persoana să furnizeze o referinţă pentru informaţiile aduse. Sunt valabile numai referinţe la „surse reputate”; ce se consideră surse reputate este descris în materialul numit „Politica oficială” (https://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Politica_oficial%C4%83), care conţine toate Regulile Wikipediei;
    – de aceea articolele conținând opiniile personale ale autorilor sunt puternic descurajate;
    – informaţiile şi opiniile trebuie să fie neutre, nepărtinitoare; ele trebuie să prezinte toate opiniile principale asupra subiectului (cu referinţele corespunzătoare!)

    Respectarea acestor cerinţe este asigurată de echipe care controlează calitatea articolelor, inclusiv dacă este părtinitoare în vreun fel; în caz de dezacord se organizează arbitraje. Se vede că Wikipedia este departe de a fi rodul doctrinelor anarhiste.

    Wiki există în peste 200 de variante lingvistice. Acestea sunt independente, adică articolele dintr-o limbă nu se preiau automat în celelalte limbi. Diferitele variante diferă ca număr de articole: peste 5 milioane în engleză, vreo 400 de mii în româneşte, etc. Echipele de control, moderare şi arbitraj sunt specifice fiecărei variante lingvistice.

    Este o mare diferenţă în calitatea medie a articolelor a diferitelor versiuni lingvistice; unele versiuni lingvistice sunt mai demne de încredere decât altele (de exemplu cele în limbile de mare circulaţie pe care le ştiu eu – engleză, germană, rusă), dar depinde mult şi de domeniu. Astfel, articolele de ştiinţe exacte şi tehnică sunt mai de calitate, cele de ştiinţe umaniste (istorie, etc.) necesită şi mai multă prudenţă din partea cititorilor. Regula empirică este că cu cât este mai mare numărul cititorilor într-o limbă, cu atât sunt mai mari şansele ca informaţiile prezentate să fie mai de încredere. Dacă ţinem cont de modul de funcţionare al Wikipediei descris mai sus, regula empirică este uşor explicabilă.

    Este evident că, ca şi pentru orice altă sursă de informaţii, inclusiv pentru enciclopediile tipărite, este nevoie de o bună doză de prudenţă, spirit critic şi common sense. De exemplu în probleme de politică şi istorie nu vom prefera în prezent neapărat Wiki în limba rusă 😉 … deşi trebuie ţinut cont şi de faptul că autorii acesteia sunt în parte din emigraţie…

    Chiar şi o enciclopedie reputată ca Encyclopedia Britannica poate fi tendenţioasă – este tendenţioasă în probleme de politică, sociologie şi economie. Oricum, Wikipedia are mult mai multe informaţii, şi la zi, decât orice enciclopedie tipărită sau online. Sigur că se pot găsi şi în altă parte, dar Wiki este la îndemână, şi este în mai multe limbi. Are şi referinţe – pentru verificare şi/sau adâncirea subiectului. La fiecare articol aveţi şi pagina „Discuţie”, unde puteţi vedea dacă informaţiile date sunt controversate şi în ce privinţe anume.

    Viaţa ne-a învăţat deja că trebuie să fim prudenţi de unde ne luăm informaţiile. Cu timpul învăţăm care surse sunt mai bune, care nu sunt.

    Pe scurt: Wikipedia trebuie degustată cu prudenţă, dar este o mare pierdere personală pentru cine o boicotează pauşal.

    PS: într-un comentariu ulterior voi prezenta rezultatul unui micro-sondaj pe care l-am făcut cu Britannica (considerată lucrare de referință printre enciclopedii) – acesta a devenit deja prea lung

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 3 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (2-9-2017 la 20:17)

    @Laszlo Alexandru

    (continuare)

    Scuzaţi, am utat ceva. Faptul că Wikipedia poate fi editată/modificată nu este numai un dezavantaj. Are şi un mare avanataj: cei care nu sunt de acord, pot să contribuie la îmbunătăţire.

    De aceea vă sugerez să (încercăm să) modificam articolul despre M. Vulcănescu din Wiki românească şi să vedem ce se întâmplă.

    Dacă dv. nu aveţi obişnuinţa, pot s-o fac eu; spuneţi-mi ce modificare doriţi, precum şi referinţa pe care pot s-o dau.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (2-9-2017 la 21:07)

    Ah, am întârziat cu propunerea mea. Cineva a făcut deja o modificare. În prezent, fragmentul prezentat de dl. Laszlo sună în felul următor:

    Mircea Vulcănescu (3 martie 1904, București – 28 octombrie 1952, Aiud) a fost un economist, filolog, filosof, publicist, sociolog, teolog și profesor de etică român, condamnat de un tribunal din România pentru crime de război. A făcut parte din Guvernul Ion Antonescu, subsecretar de stat îm cadrul Ministerului de Finanțe, și a fost inițiatorul a numeroase hotărâri de guvern îndreptate împotriva populației evreiești. Asocierea cu fasciștii români a stârnit numeroase controverse dar este de necombătut. Vezi http://revista22online.ro/44107/.html

    Şi mai există o modificare – în textul articolului, un titlu de secţiune (v. tabul „Istoric”):

    Victimă a comunismului român și bolșevic —> Decedat ca urmare a abuzurilor din regimul penitenciar

    Justificarea dată de autorul modificărilor: Am modificat conținutul. Adică am inlocuit o judecată de valoare cu un fapt precis si concret.

    Să vedem ce se mai întâmplă… şi dacă se ajunge la arbitraj. Eu nu cred: modificările sunt echilibrate şi corect documentate.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (2-9-2017 la 22:21)

    @Alexandru

    > În prezent, fragmentul pretentat de autor sună în felul următor: …

    E de bine, parcă mi-ar fi auzit plângerea. Acum ar trebui adaptată în mod corespunzător şi secţiunea: Politician

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Laszlo Alexandru: (3-9-2017 la 09:55)

    @ Victor Manta

    V-am văzut comentariul la articolul meu precedent. Vă mulțumesc.

    De acolo am avut intuiția de-a verifica felul cum e tratat M.V. în alte sectoare lingvistice din Wikipedia. A ieșit ce-ați constatat și nu neapărat pe direcția opiniei dv. inițiale.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Laszlo Alexandru: (3-9-2017 la 10:03)

    @ Alexandru Leibovici

    În anii precedenți am redactat pe platforma Wikipedia cîteva articole, sau am contribuit la acuratețea altora, pe linia mea principală de profesie, în cazul unor italieniști (Teodor Boșca, Eta Boeriu), sau a unor autori străini (Dante). Am fost pus la punct de niște „redactori” de pe-acolo, care habar n-aveau, dar mă corectau agresiv. Pe scurt, luau anumite aspecte corecte profesional, ca informație, de la mine și le făceau să fie greșite pe Wikipedia. Asta în paralel cu agresarea mea grobiană.

    De atunci m-am lecuit de orice intenție de-a le atrage atenția celor de-acolo. Mă limitez să le trag șuturi, în situații patente de rea-credință. Cele de incompetență mă lasă rece.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 1

  • Victor Manta: (3-9-2017 la 15:09)

    @Laszlo Alexandru

    > V-am văzut comentariul la articolul meu precedent. Vă mulțumesc.

    Cu plăcere.

    > De acolo am avut intuiția de-a verifica felul cum e tratat M.V. în alte sectoare lingvistice din Wikipedia.

    Mă bucur că v-am stimulat apetitul intelectual. 🙂 După cum aţi observat, versiunea în limba franceză confirmă cele scrise în versiunea în limba engleză.

    În articolul dv. aţi subliniat foarte corect, referindu-vă la versiunea în limba română, că: „Bietul de el (Mircea Vulcănescu – vm) – a fost o victimă”.

    Observaţia dv. ironică: „Ah, deci n-a fost tocmai victimă inocentă, cum eram convins pînă acuma?” ar putea duce la ideea greşită că ar exista coordonatori a diferitelor versiuni de limbi ale Wikipediei care nu şi-ar fi făcut datoria. Nu este cazul, deoarece o asemenea coordonare nu există.

    Aş sublinia aici francheţea răspunsului dat lui Alexandru L. de cei de la Wikipedia românescă, răspuns reprodus într-un alt fir de discuţie:

    „Desigur că volumul și calitatea wikipediei în română nu se compară cu cel în limbi mai populare și mai ales engleza, prin simplul fapt că sunt mult mai puțini contribuitori vorbitori de română, deci merită întotdeauna consultată și varianta engleză”. Sursa.

    De aici eu trag două concluzii:

    – Că titlul articolului dv.: „Manipularea prin Wikipedia” acuză în general, când este vorba de un contributor (sau câţiva) de limbă română la versiunea românească, ce a reuşit să-şi strecoare viziunea sa unilaterală. Deja în cursul acestei discuţii articolul din Wikipedia a fost modificat.

    – Că atenţionările unor comentatori cu privire la necesitatea verificării articolelor din Wikipedia românească au fost confirmate, fără ca aceasta să pună sub semnul întrebării toate articolele Wikipediei. Cei care se opun din principiu folosirii în comentarii a enciclopediilor şi a unor alte surse riscă să fie percepuţi ca flecari!

    [Modificat: 2017-09-03 16:18 GMT]

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 1

  • Alexandru Leibovici: (3-9-2017 la 16:23)

    @Laszlo Alexandru

    > Am fost pus la punct de niște „redactori” de pe-acolo, care … mă corectau agresiv

    Daaa, o comportare cu totul contraproductivă. Experienţa mea este mai redusă, dar mai încurajatoare – v. de ex. aici.

    „Redactor” – este vorba de un utilizator/autor de rând sau de ce se cheamă la ei un „administrator”?

    M-am uitat la articolele pe care le-aţi pomenit – „Teodor Boșca”, „Eta Boeriu” şi „Dante” – dar n-am văzut nimic la „Discuţii”. Sunt curios să văd concret comportarea redactorilor (moderatorilor?) faţă de dv. – unde pot găsi?

    PS: ştiţi cumva cine a modificat articolul „M. Vulcănescu”?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (3-9-2017 la 21:46)

    Într-un comentariu anterior am ameninţat 😉 că voi prezenta rezultatul unui micro-sondaj pe care l-am făcut cu Encyclopædia Britannica, care este considerată drept lucrare de referință printre enciclopedii. Ea are circa 100 de redactori salarizaţi permanenţi şi peste 4’000 ocazionali.

    Micro-sondajul meu constă din:

    1. compararea tonului unor biografii de politicieni: Lenin şi Stalin pe de o parte, şi Hitler pe de alta, şi
    2. semnalarea unei incredibile erori elementare într-un articol ştiinţific.

    1. Despre biografiile lui Lenin, Stalin şi Hitler. În articolele respective, imediat sub nume este trecută cea mai înaltă funcţie pe care a deţinut-o (v de ex. aici).

    Astfel, despre Stalin aflăm că funcţia lui a fost de „Prim-ministru al URSS”; acelaşi lucru şi despre Lenin – „Prim-ministru al URSS”. Pe de altă parte, la Hitler este trecut „Dictator al Germaniei”. Eu mă aşteptam ca, prin analogie, să fie trecut „Cancelarul Germaniei”. Deci tonul pare să fie dat… În acelaşi sens funcţionează şi fotografiile: antipatice la Hitler, mai degrabă neutre sau simpatice la Lenin şi Stalin.

    Şi din conţinutul însuşi al articolelor se vede unde se află simpatiile politice ale autorilor. Lenin apare ca un personaj mai degrabă pozitiv şi desigur că NU din Britannica vom afla faptul că din chiar primele săptămâni şi luni după lovitura de stat, Lenin a suprimat toate partidele, a interzis toate publicaţiile ne-bolşevice, a naţionalizat şi a confiscat tot… Cel puţin la acest subiect Wikipedia este mult superioară ca obiectivitate…

    2. Despre articolul ştiinţific. Este vorba de articolul Special Relativity, adică despre teoria specială a relativităţii, cea a lui Einstein din 1905. Citim acolo:

    Teoria restrânsă a relativităţii se limitează la obiectele care se mişcă rectiliniu şi uniform…
    (Special relativity is limited to objects that are moving at constant speed in a straight line…)

    Ceea ce este fals: NU există o asemenea limitare pentru teoria restrânsă a relativităţii (TRR).

    Cu o asemenea limitare drastică, TRR nici n-ar fi, aşa cum o ştie oricine a făcut liceul, o veritabilă generalizare a mecanicii obişnuite (a lui Newton), care este valabilă pentru mişcări arbitrare – nu neapărat rectilinii şi nu neapărat uniforme.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 1

  • Ghita Bizonu': (6-9-2017 la 08:42)

    Domnule Sfartz Pincu

    diferitele versiuni ale Wikipediei sunt f instructive … in unele limbi se omit unele adevaruri „incomode”, in altele se strecoara soparlitze si crocodili … samd. De pilda Gheorghe Ursu :

    ==============
    Gheorghe Ursu (n. 1 iulie 1926, Soroca, Basarabia – d. 17 noiembrie 1985, torturat la penitenciarul din Calea Rahovei, București) a fost un inginer constructor, poet, scriitor și disident. A fost arestat în urma denunțului unei colege de serviciu, care a intrat în posesia jurnalului său intim, jurnal confiscat ulterior de Securitate. A murit din cauza bătăilor primite în timpul detenției.

    Gheorghe Ursu s-a născut în orașul Soroca, fiul lui Vasile Ursu (din Galați) și al Margaretei (din Măgura Ilvei Năsăud). Gheorghe a învățat la școala din Soroca pînă în anul 1941 cînd familia s-a mutat la Galați.

    A continuat să învețe la liceul Vasile Alecsandri din Galați. Bunicii lui din partea mamei, împreună cu încă 10 membri ai familiei (care erau evrei) au fost uciși la Auschwitz.

    1942 – 1945 – Continua cursurile liceale la Liceul „Vasile Alexandri” din Galati. Participa la actiunile unui grup anti-nazist, din care faceau parte si scriitorii de mai tirziu Iordan Chimet si Camil Baciu, cu care a ramas prieten pentru restul vietii (vezi „Cartea prietenilor mei” a lui Iordan Chimet, aparuta postum, in 2006). In iunie 1944 se inscrie in U.T.C., ducind in continuare o activitate anti-nazista. Siguranta antonesciana il urmareste. Este arestat, dar scapa de inchisoare datorita intimplarii: doctorul Vasile Ursu asistase, ca si chirurg ginecolog, la nasterea fiului prefectului din Galati la acea data.

    1944 – Isi face debutul in literatura in cotidianul de orientare democratica „Ecoul”, in pagina literara realizata de Miron Radu Paraschivescu, Virgil Ierunca si Ion Caraion. Publica un microeseu despre Jean de Meung (22 mai 1944) si altul despre Jules Verne (8 august 1944)- Incepe sa scrie un jurnal personal intim, in care va nota zilnic, pe tot parcursul vietii, impresii si evenimente politice, culturale, personale, etc. si care va insuma mii de pagini.

    1945 – 1950 – Este student la Politehnica din Bucuresti – Facultatea de Constructii. Se angajeaza voluntar pe unul din marile santiere industriale, crezind pentru moment in incercarea noului regim de reconstructie a tarii dupa razboi. Se inscrie in PCR, dar repede dezamagit de turnura evenimentelor politice, devine, prin atitudinea sa contestatara, un ins incomod.

    In 1950 este exclus din partid pentru intrebarile nonconformiste pe care le punea in legatura cu guvernarea comunista si pentru prietenia cu „elementele reactionare”.

    1950 – 1985 – Lucreaza neintrerupt la Institutul de proiectari in constructii ISLGC. A fost sef de atelier specializat in calculul structurilor de rezistenta pentru constructii. Proiecteaza un numar impresionant de constructii de locuit si industriale, hoteluri si spitale. A realizat si publicat impreuna cu regizorul Mirel Iliesiu un album dedicat arhitecturii litoralului romanesc.

    1969-1982 – Un pasionat al artei universale, a facut mai multe excursii in Occident, obtinind cu greu, si totdeauna numai in urma unui lung ciclu de cereri, refuzuri, samd etc.
    =============

    Insa in versiunea engleza avem si capitolul :

    =============
    Early life and left-wing activism

    Ursu was born in the Bessarabian city of Soroca, now in Moldova. His parents, both surgeons, were Vasile Ursu (of Galaţi) and Margareta (of Măgura Ilvei, Năsăud). He had a sister, Georgeta (married Berdan). Gheorghe attended primary school in Soroca from 1932 to 1936, and high school there until 1941, when his family moved to Galaţi. He continued his studies at Vasile Alecsandri National College, Galaţi, where he graduated in 1945. His maternal grandparents, along with ten other family members (who were Northern Transylvanian Jews) were killed at Auschwitz. Ursu and his wife Sorana had a daughter, Olga (m. Ştefan) and a son, Horia Andrei.

    Ursu was a person noted for his left-wing convictions.[1][2][3] During World War II, while Romania was allied to the Axis Powers (see Romania during World War II), he was involved in antifascist activism, as one in a group which also comprised future essayist Iordan Chimet and future science fiction writer Camil Baciu.[3] In parallel, the group cultivated avant-garde literature, and was interested in Surrealists such as Gherasim Luca, Tristan Tzara and Gellu Naum.[3] According to Ursu’s son, both his father and Baciu gravitated toward communism, while Chimet maintained a moderate leftist position, being more suspicious of Soviet policies and alarmed by the Soviet occupation of Romania.[3] Like his father Vasile Ursu and his friend Baciu, the young intellectual imagined communism along Utopian lines.[1]

    Gheorghe Ursu joined the Union of Communist Youth in 1944, and became one of its secretaries.[1] From 1945 to 1950, he was a civil engineering student at the University Politehnica of Bucharest, joining the Romanian Communist Party during this time and, together with future physician and historian of medicine G. Brătescu, editing the pro-communist student magazine Studentul Român.[4] Growing disillusioned with the communist doctrine after 1949,[3] he was repeatedly sanctioned for disobedience[1] and ultimately expelled from the party in 1950.[5]
    =============

    Este ca in versiunea romaneasca nu „dadea” bine sa se sublinieze „Early life and left-wing activism” ?!

    Sfatul meu : cand cautati biografii ale unor cetateni romani verificati si versiunile in limbi straine! Uneori sunt „substantiale” alea straine. De ex in cazul lui Geo Bogza – o prezentare amarata in romana … una „monumentala” in engleza!!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (6-9-2017 la 13:46)

    @Ghita Bizonu’

    > se omit unele adevaruri „incomode”
    > se strecoara soparlitze si crocodili
    > nu „dadea” bine sa se sublinieze

    Doar mi se pare mie sau sunteţi într-adevăr de părere că este vorba de eforturi concertate, iar nu de idiosincraziile unor contribuitori individuali, foarte probabil rude şi prieteni (în acest caz)?

    Pe de altă parte: văd că în 2009 aţi semnalat pe pagina de „Discuţii” a articolului „Gheorghe Ursu” din Wikipedia românească trecutul său pro-regim. Întrebarea mea este: de ce n-aţi completat chiar dv. articolul cu informaţiile suplimentare de lipsa cărora vă plângeţi?

    Altceva: comentariul dv. are o lungime intimidantă. Cine are curajul să se apuce să-l citească? Poate că ar fi fost mai rezonabil nu să reproduceţi în întregime cele două variante ale articolului despre G. Ursu, ci numai partea care lipseşte în varianta românească[/Mod.]

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 1

  • Ghita Bizonu': (7-9-2017 la 16:47)

    [Vă rog să acordaţi mai multă grijă formei – ortografie, punctuaţie, etc./Mod.]

    Alexandru Leibovici

    Dumnezeu cu mila….
    tiate motivatiile enumarate nde dvoastra si crez ca mai incap si altele….
    Uitai ca Eiki este „libera” . Asa ca intra si partizanutul (inclusiv cel mercenar), amicitia, interesul politic si entimentele, rudeniile. Am vazut destule va asigir.
    Cele mai sigre sunt articolele privitoare la arme si autoturisme – primele sunt scise de „pasionati” pana la dambla interesati in primul la doilea , qal doisp[erzecela rand de dambalaua lor .. iar cele despre masini imi lasa impresia ca de multe pri sunt scrise ca obligatie de serviciu ….

    Restu cum zic …. depanda.
    Si nu am mpodoficat findca imediat ar fi apraut „cortectura” . Asa la comenatriu .. ramane! Plsu stilul bizonic – nu s-ar fi cadrat la arti9col intrebarea „dizidentii calatoreau in Occident , ocupau functii directori si mai ce ?! ” Cred ca stiti si dvioastra ca dizidenti erau incadrati „la baza” …. in cel mai bun caz!~

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 2

  • Victor Manta: (7-9-2017 la 17:13)

    @Ghita Bizonu’

    > Sfatul meu : cand cautati biografii ale unor cetateni romani verificati si versiunile in limbi straine! Uneori sunt „substantiale” alea straine.

    Este un sfat care este bine, zic eu, să fie luat în consideraţie de oricine.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (9-9-2017 la 00:27)

    @Ghita Bizonu’

    > Si nu am modificat findca imediat ar fi apraut „corectura”

    Nu ştiţi până nu încercaţi.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Alexandru Leibovici: (3-12-2017 la 13:16)

    În urma atenţionării mele, redacţia enciclopediei Britannica a modificat afirmaţia greşită (v. acest comentariu al meu, punctul 2.): în loc de

    Teoria restrânsă a relativităţii se limitează la obiectele care se mişcă rectiliniu şi uniform…

    (Special relativity is limited to objects that are moving at constant speed in a straight line…)

    au pus

    Teoria restrânsă a relativităţii se limitează la obiectele care se mişcă în raport cu sisteme de referinţă inerţiale, adică sisteme care se află în mişcare uniformă unele în raport cu altele, astfel încât nu pot fi diferenţiate între ele prin experimente pur mecanice.

    (Special relativity is limited to objects that are moving with respect to inertial frames of reference—i.e., in a state of uniform motion with respect to one another such that one cannot, by purely mechanical experiments, distinguish one from the other.)

    Este ceva mai bine, însă definiţia de mai sus a sistemelor de referinţă inerţiale nu este corectă…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.196.42.146