caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Polemica



 

Şapte judecătoare vs. C. Danileţ privind rolul şi activitatea justiţiei

de (17-7-2018)
8 ecouri

 
O scurtă introducere

Judecătorul Cristi Danileţ s-a bucurat de privilegiul să i se publice pe ACUM, între 8-5-2018 şi 12-7-2018, deci într-un interval de cam două luni, 6 luări de poziţie pe diverse teme, de la puterea politicului asupra carierei magistraţilor şi până la denunţul făcut la CSM şi Inspecţia Judiciară.

El nu reprezintă însă the only game in town, existând voci puternice care contestă ideile sale. Una dintre aceasta este cea a judecătoarei Dana Gîrbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a judecătorilor din România (UNJR). Ea a postat pe Facebook răspunsul mai multor judecători la consideraţiile judecătorului Cristi Danileț în ceea ce privește rolul judecătorului şi activitatea justiţiei, pe care le supun atenţiei cititorilor lui ACUM.

Poziţia celor şapte judecătoare

Stimate domnule judecator Cristi Danilet,

Am citit “Răspuns la scrisoarea unei judecatoare de la CA Oradea”, pe care l-ati postat pe data de 5 octombrie 2017 pe blog-ul personal, si am constatat suprinse cat de diferit intelegem fiecare menirea unui judecator.

Raspunsul in cauza a fost dat unei scrisori deschise adresate judecatorilor de catre judecatoarea Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea, in care a punctat o serie de probleme din sistemul judiciar pe care aceasta le-a constatat.

Dincolo de tonul arogant si autosuficient al articolului dumneavoastra, precum si de faptul ca, prin abordarea pur formala si zeflemista fata de chestiuni atat de importante din justitie, confirmati multe dintre problemele punctate de doamna judecator Florica Roman, sunt cateva chestiuni punctuale la care dorim sa raspundem.

Intai pentru ca, judecatori fiind, nu dorim in nici un caz sa ne identificam cu modelul de judecator pe care l-ati creionat si cu care va identificati.

In al doilea rand, articolul cuprinde o serie afirmatii false si bagatelizari ale unor chestiuni importante din justitie care trebuie lamurite.

1. Ati spus: “noi nu servim cetățenii, ci deservim legea”

Ca judecatori am depus un juramant, care incepe asa: “Jur să respect Constitutia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei”.

Persoana, cetateanul cu drepturile sale inalienabile, este in centrul dreptului, iar ca judecatori aceste drepturi ale persoanei am jurat sa le aparam. Repetam, sa le aparam!

Intr-un stat de drept, Constitutia si legile au in centrul lor omul si in folosul acestuia au fost create toate institutiile statului; ansamblul de reguli, limitarile drepturilor si libertatilor fiecaruia vin toate sa raspunda acestui deziderat: protejarea in mod egal a fiecarui individ din societate.

Legea nu vine in contra cetatenilor, ci trebuie sa fie in serviciul lor. Acest simplu fapt deosebeste un regim totalitar de o democratie cu stat de drept. In primul caz legea este instrument de represiune contra cetateanului, in al doilea caz legea este un instrument de protectie a drepturilor si libertatii cetateanului.

Cand, pretinzand ca servesti legea, desconsideri cetateanul, devii tu insuti, judecatorul, un instrument al statului totalitar.

2.‘Eu nu servesc pe nimeni, ci deservesc legea. Si nu sunt platit de oameni, ci din bugetul statului la care si eu contribui. Daca ma uit pe card si constat ca primesc bani de la vreun cetatean generos anunt DNA.’

Ipocrizie pura. Bugetul public este sustinut de cei care produc in societate. Cetatenii renunta la o parte din ce au produs pentru a da statului, care apoi sa poata sustine o serie de servicii publice, care includ si salariile din sectorul bugetar. Motivul pentru care cetatenii platesc taxele si impozitele este exact acela de a beneficia de servicii publice, intre care si justitia. Ca atare, bugetul statului nu este doar o chestiune abstracta, ci e rezultatul efortului cetatenilor platitori de taxe si impozite. Intr-adevar, si judecatorii contribuie la bugetul de stat, insa contribuie tot din banii primiti de la stat. Si primesc acesti bani tocmai pentru a APARA drepturile si libertatile cetatenilor.

Exact din acelasi rationament, al protejarii drepturilor, judecatorii primesc si pensie, care nu este un privilegiu al judecatorului, tocmai pentru ca aceasta este legata si ea de independenta judecatorului, ca si garantie a acesteia.

Tocmai din acest motiv, asa cum a spus si CCR, pensia judecatorilor nu poate fi diminuata, deoarece este legata de statutul acestora. Iar aceasta independenta a judecatorului, in baza caruia dumneavoastra primiti un salariu substantial si veti primi o pensie pe masura, nu deriva dintr-un drept personal al dumneavoastra, ci din dreptul cetatenilor de a beneficia de un proces echitabil, pe care independenta judecatorului il garanteaza. Pentru acest motiv ar trebui sa aratati mai mult respect fata de acesti cetateni care va platesc salariul si, probabil, va vor plati si pensia.

3.‘Stiu pe unii magistrati de azi care provin din magistratii dinainte de 1989 cand faceau ce le spunea partidul.’

Nu cu mult timp in urma, faceati un laudatio unui magistrat, la finalul unei cariere de ’35 de ani in slujba justitiei – procuror intre anii 1980-1994, judecator intre anii 1994-2016′.

Cu siguranta ati observat, si la aceea data, ca o perioada in slujba justitiei a fost ‘dinainte de 1989 cand faceau ce le spunea partidul’, cum ati punctat foarte precis acum. Asta nu v-a impiedecat sa declarati ca ‘Doamna Livia Stanciu se bucura de toata admiratia mea; merita felicitari sincere pentru extraordinara sa cariera’.

4.‘Mai stiu pe cativa care acum se dau independenti, dar in urma cu ceva ani umblau prin birourile colegilor sa le spuna ce solutii sa dea.’

Domnule Danilet, sa intelegem ca aveti cunostiinta de savarsirea unor infractiuni de catre magistrati – trafic de influenta – pe care nu le-ati denuntat? Sau e vorba pur si simplu de macularea unor colegi, a justitiei in ansamblu, prin aruncarea unor acuze grave, pe care nu le puteti insa proba?

5.‘Este justitia in care, pentru fapte penale minore, cetateni sunt condamnati la ani grei de puscarie. Dar chiar nu e deloc adevarat.’

Ba este chiar foarte adevarat. Prevederea din noul cod penal impune un spor obligatoriu de pedeapsa, ajungandu-se in consecinta – pana la recenta decizie din mai 2017 a CCR – ca unele pedepse sa depaseasca 20 de ani de inchisoare, chiar daca faptele in sine nu prezentau in pericol social pe masura.

Mai mult, datele statistice oferite de Consiliul Europei arata ca Romania urmeaza mai degraba modelul Rusiei in politicile penale, decat a tarilor cu democratie consolidata.

In Romania, de exemplu, in 2015, 74% dintre pedepse au fost intre 3 si 20 de ani. In Rusia, tot in 2015, 76,9% dintre pedepse au fost intre 3 si 20 de ani. In Olanda, de partea cealalta, doar 30% dintre pedepse au fost intre 3 si 20 de ani.

In ceea ce priveste pedepsele de la 1 la 3 ani, in 2015 in Romania rata acestora a fost de 20,3%, in Rusia de 19,1% iar in Olanda de 24,7%.

In ceea ce priveste pedepsele mai mici de 1 an, in 2015 in Romania rata acestora a fost de 2%, in Rusia de 2,3% iar in Olanda de 41,9%. Facem precizarea ca in Olanda, in 2015, 12,5% dintre pedepse au fost sub o luna.

Am luat ca exemplu de comparatie Olanda, deoarece aceasta tara a implementat politici penale mai rationale si moderne care au avut ca efect reducerea infractionalitatii si a numarului de detinuti.

Romania a urmat modelul Rusiei, implementand un sistem sanctionator represiv si distructiv, care nu doar ca e costisitor, dar e si ineficient. Supraaglomerarea cronica a penitenciarelor si rata mare de recidiva dovedesc pe deplin asta.

6.‘Este justitia devenita camp tactic pentru SRI, aspect niciodata lamurit de catre CSM, garantul spune Constitutia al independentei justitiei. Ba am lamurit, si inca de doua ori: SRI s-a preocupat de magistratii corupti. Si bine a facut, ca am mai curatat si noi. Mai avem.”

Nu ati lamurit nimic. Intai, in calitate de membru CSM, ati respins o cerere de aparare a independentei justitiei fata de imixtiunile SRI, bazandu-va pe o nota secreta trimisa de SRI. Hotararea CSM a fost o insiruire de sloganuri – sau mesaje, cum va place sa le spuneti – care nu au raspuns nici unuia dintre argumentele noastre. A fost culmea cinismului, sa judecati cereri de aparare a justitiei fata de influentele serviciilor secrete pe baza unor note secrete!

Constatam, apoi, ca nici pana in ziua de azi nu intelegeti notiunea de lege.

Legea – constitutionala, organica sau ordinara – nu prevede astfel de competente in sarcina SRI. Asa ca, daca SRI s-a preocupat de magistratii corupti, aveti datoria sa spuneti exact in ce a constat aceasta ‘preocupare’, cum s-a materializat concret – prin pattern-urile generalului Dumbrava, prin participarea la sedinte comune cu procurorii, prin echipele mixte, prin urmarirea dosarului pana la ramanerea definitiva a hotararii? – si, mai ales, in ce temei legal a facut-o.

Apoi, din nou. Daca aveti cunostinta de acte de coruptie in justitie, aveti datoria de a le denunta. Concret, la DNA. Altfel, nu faceti decat sa dovediti ca va incalcati propriile standarde de etica pe care pretindeti ca le respectati.

7.‘Urmarirea penala se face in baza unor Protocoale secrete si de catre echipe mixte compuse din procurori si agenti ai SRI care, prin lege, au interzis inca din 1992 sa faca acte de urmarire penala. Eu spun ca ne uitam prea mult la mocirla.tv.’

Noi spunem ca raspunsul acesta reflecta perfect modul in care ati inteles, membru CSM fiind, sa abordati o problema grava a justitiei. Ironia si bagatelizarea nu tin loc de argument.

Existenta protocoalelor secrete dintre SRI si Parchetul General este un fapt deja recunoscut la nivel oficial, continutul lor fiind insa in continuare secret, fapt ce contravine regulilor de baza ale statului de drept. Adica ale statului in care toti, inclusiv institutiile, se supun legii, iar legile sunt publice si accesibile.

Iar daca tot spuneti ca ‘deserviti legea’, deserviti si aceste protocoale secrete cu SRI?

Referitor la echipele secrete mixte, compuse din procurori si agenti SRI, a vorbit chiar directorul SRI. Existenta acestora a fost recunoscuta inclusiv de catre CSAT in raspuns oficial dat UNJR. Despre modul lor de operare gasiti cateva detalii in rapoartele de activitate ale SRI. Fireste, pentru asta ar fi trebuit sa va preocupe cu adevarat independenta justitiei, chestiune mult mai dificila decat aceea de a transmite ‘mesaje’ golite de substanta vis a vis de aceasta.

8.‘Este justitia in care nu vorbim NICIODATA oficial despre erorile judiciare, despre abuzuri si efectul acestora asupra oamenilor.2 Despre erori judiciare vorbim in fiecare cale de atac. Ma insel, cumva?!’

Evident ca va inselati. Daca fiecare cale de atac admisa ar echivala cu dovedirea unei erori judiciare, aceasta ar insemna asumarea raspunderii statului, si, in subsidiar, a judecatorului, pentru aceste erori, conform legii. Doar ca in caile de atac nu este vorba despre erori judiciare. Sau dumneavoastra nu ati avut niciodata, de-a lungul carierei, vreo hotatare desfiintata in caile de atac?

Exact modul acesta de ridiculizare ingamfata a unei chestiuni atat de serioase, cum sunt erorile judiciare, au condus la situatia actuala in care increderea in justitie e in picaj constant.

Erorile judiciare nu sunt chestiuni abstracte, ci vieti de oameni distruse, oameni care – ei si familiile lor – va platesc salariul. Pentru dreptul acestora la un proces echitabil, drept care le-a fost incalcat, ar trebui sa aveti preocupare pentru aceste erori, care exista in toate sistemele de justitie, pentru ca si judecatorii sunt oameni si pot gresi. Diferenta este ca in tari cu democratie consolidata aceste erori se trateaza cu toata seriozitatea, pentru ca numarul acestora sa fie cat mai mic, in timp ce in Romania a devenit subiect de bagatela.

9.‘Este justitia in care autorizarea pe banda a mandatelor de supraveghere tehnica de catre judecatorii de drepturi si libertati, prin care se violeaza dreptul la viata privata al cetatenilor, a devenit un fapt curent, o banalitate. Judecatorii sunt ei insisi garanti ai drepturilor si libertatilor. Sunt multe infractiuni care pot fi probate mai ales prin mijloace speciale, cum ar fi interceptarile si inregistrarile, ori filajele. La cat de mult s-a diversificat lumea infractorilor, dati-ne voie sa folosim mijloacele puse la dispozitie de cod. Iar cine are ceva de reprosat, nu are decat sa dea in judecata statul roman pentru violarea vietii private. Cat timp ea nu e facuta cu rea credinta, nu se pune in discutie raspunderea judecatorului.’

Cu adevarat, judecatorii sunt ei insisi garanti ai drepturilor si libertatilor, insa, la cum o spuneti, reduceti din nou acest fapt la un slogan. Or, faptul ca proclamam cu autosuficienta un lucru, nu inseamna ca asa si este in realitate.

CEDO a subliniat de mult ca prevederile din Conventie presupun o protectie efectiva, nu formala, a drepturilor si libertatilor fundamentale. Asadar, sa vorbim concret, nu la nivel ideatic. Or, in concret, Inalta Curte de Casatie si Justitiei admite cererile de mandate de supraveghere in proportie de 99,98%, iar alte sase curti de apel in proportie de 100%. Asta in conditiile in care CEDO a hotarat deja, in cazul Moldovei, ca un procent de admitere de 97% inseamna un esec al protectiei dreptului la viata privata. In fapt, instanta europeana a constatat ca judecatorii din Moldova au admis aproape automat orice solicitare a parchetelor, ceea ce indica, in realitate, lipsa oricarei garantii contra arbitrariului. Adica exact ca la noi.

10. ‘Este justitia in care cei ce vorbesc in numele nostru, din varful sistemului judiciar, vorbesc mai intotdeauna in slogane, insa niciodata din perspectiva omului care isi cauta dreptatea in instante. Ei, s-au mai schimbat lucrurile, cam din 2011. Si nu sunt slogane, ci mesaje.’

Tocmai ati demonstrat, prin replica publicata, contrariul. Da, vorbiti in slogane, nu mai vedeti fondul, ci doar forma principiilor pe care neobosit le clamati.

Tot articolul dumneavoastra este in acelasi spirit. Al ironiei, autosuficientei si lipsei de respect fata cetatenii ale caror drepturi trebuie sa le aparati. Nu doar punctele deja aratate mai sus sunt in acest ton, ci si celelalte.

Este incontestabil ca au fost scurgeri de informatii din dosare penale, dupa cum incontestabil este ca nu s-a facut niciodata o verificare efectiva pe aceasta probleme, asa cum ar trebui. Este incontestabil ca urmarirea penala este nepublica, dar asta nu impiedica parchetele sa dea comunicate lungi, cu detalii precise si acuzatii vizand persoane nominalizate, inca din primele etape ale cercetarii, fapt ce contravine flagrant directivelor europene in materie. Si exemplele ar putea continua, pentru ca nu ati facut altceva decat sa confirmati, cu cinism, cat de refractari sunt judecatorii la critica si cat de putin dispusi suntem, noi judecatorii, sa ne facem un atat de necesar examen auto-critic.

In final, o singura remarca. Faptul ca ati ales sa il negati pe Dumnezeu este alegerea dumneavoastra. De aici, insa, pana la a persifla pe cineva aflat in fata dumneavoastra, in sala de judecata, pentru ca foloseste o formula nevinovata de buna crestere – ‘va rog’ -, pentru ca vi se pare ca duce cu gandul la credinta, este cale lunga. Cam tot atat de lunga cat este cea de la etica si deontologia profesionala, pe care cu staruinta le invocati, la elementarul bun simt.

Judecator Dana Girbovan, Curtea de Apel Cluj; Judecator Natalia Roman, Tribunalul Specializat Mures; Judecator Adina Lupea, Curtea de Apel Cluj; Judecator Gabriela Matyus, Judecatoria Jibou; Judecator Adina Ghita, Tribunalul Bucuresti; Judecator Lacramioara Axinte, Tribunalul Botosani; Judecator Adriana Stoicescu, Tribunalul Timis”

6 octombrie 2017. Sursa 1. Sursa 2.

Ecouri

  • Victor Manta: (17-7-2018 la 23:35)

    Deşi toate comentariile sunt importante, mi-au atras atenţia următoarelor răspunsuri ale doamnelor judecătoare:

    Danileţ. Punctul 5. (…) cetateni sunt condamnati la ani grei de puscarie. Dar chiar nu e deloc adevarat.’

    „Mai mult, datele statistice oferite de Consiliul Europei arata ca Romania urmeaza mai degraba modelul Rusiei in politicile penale, decat a tarilor cu democratie consolidata. (…) Romania a urmat modelul Rusiei, implementand un sistem sanctionator represiv si distructiv, care nu doar ca e costisitor, dar e si ineficient”.

    După acest răspuns urmează o comparaţie între datele statistice ale României, Rusiei şi Olandei.

    Danileţ. Punctul 6. Este justitia devenita camp tactic pentru SRI, aspect niciodata lamurit de catre CSM (…) Ba am lamurit, si inca de doua ori: SRI s-a preocupat de magistratii corupti. Si bine a facut, ca am mai curatat si noi. Mai avem”.

    „Nu ati lamurit nimic. Intai, in calitate de membru CSM, ati respins o cerere de aparare a independentei justitiei fata de imixtiunile SRI, bazandu-va pe o nota secreta trimisa de SRI. (…) Constatam, apoi, ca nici pana in ziua de azi nu intelegeti notiunea de lege. Legea – constitutionala, organica sau ordinara – nu prevede astfel de competente in sarcina SRI”.

    Danileţ Punctul 8.2 Despre erori judiciare vorbim in fiecare cale de atac. Ma insel, cumva?!’

    „Evident ca va inselati. Daca fiecare cale de atac admisa ar echivala cu dovedirea unei erori judiciare, aceasta ar insemna asumarea raspunderii statului, si, in subsidiar, a judecatorului, pentru aceste erori, conform legii. Doar ca in caile de atac nu este vorba despre erori judiciare”.

  • Pincu Sfartz: (18-7-2018 la 03:06)

    Baliverne, texte conforme cu ce „scrie la carte” ale unui grup de cucoane (nu mai sunt bărbați-judecători, doar Danileț față în față cu „womens” ?), invidioase pe Doamna Livia Stanciu, lăudată după o carieră prodigioasă.

    Și cum adică, chiar de la prima afirmație, „Doamnele judecătoare” au și sărit să preia funcția avocaților, prin axioma precum că: „.. judecătorul trebuie să apere cetățeanul..” !!

    Și avocatul ce mai face ? Și pe delicvenți cine-i mai condamnă ?

    În realitatea diurnă a jurisdicției, greul condamnărilor, meritate sau nu, este de partea binomului judecător+procuror, și nu a unui binom mult mai puțin vizibil- judecător+avocat.

    Dacă tot se analizează obligațiile unui judecător, cred că ei NU trebuie să apere nici cetățeanul, nici statul, nici pe sine, ei trebuie să apere DREPTATEA.

    Exact așa cum este simbolul justiției – surd, mut și orb.

    Nu cred nici cât „negrul de sub unghie” al judecătorilor (chiar daca ar avea mainile curate !?), în sinceritatea expunerii de mai sus a pachetului de Doamne !

    Repet și ce am mai scris pe undeva, referința Doamnelor la pensiile extrem de „grase” ale judecătorilor, cică PE DREPT apărate de CC, au fost „apărate” de CC pentru că erau și pensiile LOR !

    Comparați acum pensiile păturilor creatoare ale societății românești, cu cele ale „conformiștilor” -militarii, politai și judecătorii. Este o discrepanță oribilă. Un inginer nu poate avea în România o pensie mai mare de 3000 de lei, iar un judecător – de 5 ori mai mult !! Cunosc un ofițer, fost din Securitatea Ceaușistă, care acum are 13.000 de lei pensie, iar un inginer (eu par example) puțin peste 3000. E dreptate?

    CC s-a ocupat să facă o astfel de „dreptate” și pentru altcineva decât pentru cei cu meseria lor ??

    Și ce este mă rog atât de frapant cu asemănarea justiției României cu a Rusiei, și nu cu a Olandei, prezentate de corul Doamnelor in atatea si iar atatae procente de cazuri??

    Doamnele judecătoare compară nivelul de infracționalitate din Olanda cu cele asemănătoare între ele -din Rusia și România ?

    Baliverne, baliverne ieftine și sforăitoare, care nu au meritat să Vă obosiți atâta, Stimate Domnule Victor !

  • Victor Manta: (18-7-2018 la 13:00)

    @Pincu Sfartz

    > Baliverne, texte …onforme cu ce „scrie la carte” ale unui grup de cucoane (…).

    Dv. nu cred că ştiţi, d-le Sfartz, „ce scrie la carte”, şi nici nu încercaţi să aflaţi, drept care arătaţi ceea ce ştiţi şi anume misoginismul dv. adânc înrădăcinat.

    > Și ce este mă rog atât de frapant cu asemănarea justiției României cu a Rusiei, și nu cu a Olandei, (…)

    În mod tipic pentru dv., nu citiţi cele scrise. „Am luat ca exemplu de comparatie Olanda, deoarece aceasta tara a implementat politici penale mai rationale si moderne care au avut ca efect reducerea infractionalitatii si a numarului de detinuti”. Iar la Rusia şi România ziceţi că vă pricepeţi…

    > Nu cred nici cât „negrul de sub unghie” al judecătorilor (chiar daca ar avea mainile curate !?), în sinceritatea expunerii de mai sus a pachetului de Doamne !

    Ce vă preocupă pe dv. nu este ceea ce afirmă judecătoarele respective, altfel aţi veni cu argumente, ci să le subminaţi spusele denigrându-le capacităţile, pe baza unui mizerabil sexism pe care îl speram dispărut.

    Mai jos un exemplu în care în loc de argumente afişaţi o lozincă ţipătoare, la care răspunsul bine gândit se găseşte în textul articolului, chiar la punctul 1:

    > Dacă tot se analizează obligațiile unui judecător, cred că ei NU trebuie să apere nici cetățeanul, nici statul, nici pe sine, ei trebuie să apere DREPTATEA.

    „Ca judecatori am depus un juramant, care incepe asa: “Jur să respect Constitutia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei”. Persoana, cetateanul cu drepturile sale inalienabile, este in centrul dreptului, iar ca judecatori aceste drepturi ale persoanei am jurat sa le aparam. Repetam, sa le aparam”!

    Dar ce să însemne Constituţia şi drepturile inalienabile ale omului pentru dv., un adept al Ţepeşismului dictatorial!

    > Baliverne, baliverne ieftine și sforăitoare, care nu au meritat să Vă obosiți atâta, Stimate Domnule Victor !

    Am arătat printr-un exemplu, mai sus, că baliverne ieftine şi sforăitoare sunt lozincile dv. Eu am convingerea că a meritat să public articolul, deoarece am aflat multe lucruri tocmai datorită acestor judecătoare. Dar învăţatul, aşa cum se ştie, nu este un proces automat…

  • Pincu Sfartz: (19-7-2018 la 14:18)

    Atac la persoană ! De unde știți Dvs. la ce sunt realmente adept? Din faptul că am contraziceri cu Domnia Voastră?

    Ceea ce iese deocamdată în „factor comun” este stilul Dvs. de etichetare și nerecunoașterea nimănui, afară – bineînțeles – de propria „personalitate atotștiutoare”! (eticheta in stilul Dvs.-ca exemplu!).

    Nu a apărut nici un nou articol a unui nou contributor la ACUM, CĂRUIA SĂ NU-I GĂSIȚI „BUBE ÎN CAP”.

    Dovada-sunt bifele negative la comentariile Dvs., pe care, dacă mai Vă obosiți să le faceți, poate trageți o concluzie-care va trezi și o atitudine mai tolerantă și față de adversari.

  • Victor Manta: (19-7-2018 la 18:06)

    @Pincu Sfartz

    > Baliverne, texte …onforme cu ce „scrie la carte” ale unui grup de cucoane (…) De unde știți Dvs. la ce sunt realmente adept? (…) ” Baliverne, baliverne ieftine și sforăitoare, care nu au meritat să Vă obosiți atâta, Stimate Domnule Victor !”?

    Nu dv. aţi scris cele de mai sus? Ghici ciupercă ce-i?, în sensul că rezultă imediat ceea ce credeţi.

    > Nu a apărut nici un nou articol a unui nou contributor la ACUM, CĂRUIA SĂ NU-I GĂSIȚI „BUBE ÎN CAP”.

    V-aţi uitat la cine a scris articolul în firul căruia comentaţi? Sau noul contributor sunteţi chiar dv.? De râsul curcilor…

    > Dovada-sunt bifele negative la comentariile Dvs., pe care, dacă mai Vă obosiți să le faceți, poate trageți o concluzie (…)

    Cum să trag concluzii despre bife fără să scriu comentarii? Şi apoi, câte dintre cele 1 la 2 bife pe comentariu vin de la dv.? Măcar înainte primeam câte 15 negative, de la cineva care le punea pe toate…

    > (…) care va trezi și o atitudine mai tolerantă și față de adversari.

    Cu exprimări de genul ” Baliverne, baliverne ieftine și sforăitoare” nu daţi dovadă de cine ştie ce „tolerantă”.

  • Pincu Sfartz: (20-7-2018 la 04:23)

    Errare humanum est! Nu se poate pune decat O bifa/individ !

  • Pincu Sfartz: (20-7-2018 la 04:54)

    Acuzații „clej-iste” cu „misoginism și „sexism”, termenii savurați de Victor în atacul la persoană de mai sus. Înțelepții lumii au dedus de mult axioma-reversul idiomei: „Ce ție nu-ți place,altuia nu-i face!” și anume că : „oamenii atribuie altora ceea ce le place lor” ! În cazul de fată-misoginismul și sexismul.

    Dacă aș purta pălărie, mi-aș scoate-o cu cea mai mare admirație – pentru Doamna Cristina Tarcea, șefa ICCJ (înalta Curte de Casație și Justiție), care a intervenit cu mult bun simț, dar și cu competență exemplară, în calificarea modificărilor CP. CPP, fapt care v-a trecut pe lângă urechi, deoarece vă plac doar Antenele, din care ne citați sistematic !

    Puteți compara această minunată Doamnă cu corul de „ţaţe” care s-au aliat împotriva lui Danilet ? Spun „ţaţe”-doar pentru ca au bârfit un judecător principial corect. În realitate respect oricare femeie -mamă, fiică, sora, Doamna – soție a oricăruia din noi, și absolut nimeni din Doamnele care mă cunosc nu ar folosi termenul de „misoginie” la adresa mea ! Întrebați Doamnele cu care am colaborat cu mine dacă nu am călcat toate regulamentele disciplinare, din respect și înțelegere pentru poverile pe care le purtau în plus față de bărbații, preocupați mai mult de fotbal și băutura!

    M-ați jignit, și fără scuzele de rigoare nu mă mai adresez niciodată persoanei Dvs.

  • Victor Manta: (20-7-2018 la 14:27)

    @Pincu Sfartz

    > Acuzații „clej-iste” cu „misoginism și „sexism”, termenii savurați de Victor în atacul la persoană de mai sus.

    Vă reamintesc ce aţi scrs: „Baliverne, texte …onforme cu ce „scrie la carte” ale unui grup de cucoane. (…) Baliverne, baliverne ieftine și sforăitoare, care nu au meritat să Vă obosiți atâta, (…)”.

    A fost un atac la mai multe persoane de gen feminin, doamne judecătoare din România, pe care nu le-aţi combătut cu argumente juridice, deoarece acest lucru vă depăşeşte, ci cu sexisme de o joasă speţă.

    > Puteți compara această minunată Doamnă cu corul de „ţaţe” care (…). Spun „ţaţe”-doar pentru ca au bârfit un judecător principial corect.

    Şi nici acum nu sunteţi capabil să vă opriţi din folosirea unor termeni jignitori la adresa femeilor, în care ghilimele nu înşeală pe nimeni. Îmi amintesc că mai demult ţinta dv. erau romii, ceea ce indică un şablon (pattern) de comportare…

    > M-ați jignit, și fără scuzele de rigoare nu mă mai adresez niciodată persoanei Dvs.

    Nu eu, o oglindă plană, v-am jignit, ci dv. sunteţi cel care a jignit nişte persoane care nu sunt „de faţă” şi deci nu se pot apăra. Dumnealor trebuie să le adresaţi public scuzele de rigoare şi nu eu dv.!



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Axwell & Ingrosso – More Than You Know

Axwell & Ingrosso - More Than You Know

Închide
54.85.255.74