caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Polemica



 

Consilierul prezidenţial S. Tănăsescu a demisionat

de (20-6-2018)
7 ecouri

 

Legate de subiect, în presă abundă titlurile mari, ca de exemplu la Evenimentul Zilei:

CUTREMUR la COTROCENI. Simina Tănăsescu a DEMISIONAT. Epilog la SCANDALUL PRESIUNILOR asupra CCR

Consilierul prezidențial Simina Tănăsescu a demisionat din funcție, miercuri, în contextul scandalului privitor la presiunile asupra CCR. Demisia vine în contextul în care, după decizia CCR referitoare la revocarea Laurei Codruţa Kovesi, mai multe voci au cerut demisia lui Petre Lăzăroiu pentru că ar avea mandat depăşit. A executat un rest de mandat de doi ani, înainte să fie la rândul lui numit pentru încă 9 ani. Legea însă permitea acest lucru la vremea respectivă.

Iată comunicatul de azi al Administrației Prezidențiale:

„În ultimele zile, în spațiul public au apărut speculații cu privire la eventuale presiuni exercitate asupra unui judecător al Curții Constituționale, ca urmare a unei discuții purtate de doamna Elena-Simina Tănăsescu cu domnul Petre Lăzăroiu. Administrația Prezidențială reiterează că nu au existat niciun fel de presiuni și sunt complet neadevărate acuzațiile aduse în acest sens.

Având însă în vedere că este inadmisibil ca la nivelul opiniei publice să planeze orice suspiciune că ar fi fost posibilă o încercare de imixtiune în activitatea Curții Constituționale, pentru a nu prejudicia instituția Președintelui României, doamna Elena-Simina Tănăsescu a înaintat astăzi, 20 iunie a.c., Președintelui Klaus Iohannis demisia din funcția de consilier prezidențial”.

Zilele trecute, judecătorul CCR, Petre Lăzăroiu, a declarat că iniţiativa întâlnirii i-a aparţinut consilierului prezidenţial Simina Tănăsescu. Potrivit lui Lăzăroiu, Tănăsescu i-ar fi explicat că o organizaţie îi cere preşedintelui Klaus Iohannis să semneze un decret pentru revocarea judecătorului constituţional. Petre Lăzăroiu a mai declarat că a discutat cu colegii săi de la Curtea Constituţională despre întâlnirea avută cu Simina Tănăsescu şi că s-ar fi ajuns la concluzia că trebuie sesizată Comisia de la Veneţia.

Administraţia Prezidenţială a confirmat la acel moment întâlnirea, însă a pus-o într-o altă lumină: „Consilierul prezidențial doamna Simina Tănăsescu s-a întâlnit joi, 14 iunie a.c., cu judecătorul Petre Lăzăroiu la sediul Facultății de Drept a Universității București pentru a-i înmâna acestuia două cărți de specialitate pe zona dreptului financiar. (…) În acest context, a avut loc o discuție pur teoretică pe marginea solicitării asociației civice VeDem Just, o discuție tehnică, între doi profesioniști de drept constituțional, care nu a implicat în niciun fel instituția Președintelui României. Drept urmare, sunt complet neadevărate și nefondate orice fel de speculații sau insinuări cu privire la eventuale presiuni exercitate asupra judecătorului Petre Lăzăroiu”, preciza, zilele trecute, Cotroceniul. Sursa.

Iată reacţia corespondentului de la Deutsche Welle, Horațiu Pepine, publicată sub titlul:

O demisie ciudată la Cotroceni

(…) Totul este confuz. Cert este un singur lucru și anume că profesoara de drept Simina Tănăsescu nu a reușit, în calitatea ei de consilier, să-i ofere președintelui nicio cale prin care să refuze demiterea procurorului-șef al DNA. Și nici nu avea cum de vreme ce ea însăși în calitate de interpret al Constituției sublinia, într-o carte apărută în 2008, caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale și faptul că nicio autoritate nu-i poate contesta Curții competența. Acest lucru ar trebui să fie un punct de plecare pentru toate comentariile care vor veni.

Amânarea unei decizii părea să lucreze în favoarea președintelui, în ipoteza în care procurorul-șef al DNA ar fi consimțit să demisioneze pentru a nu contribui la erodarea autorității prezidențiale. Dar de la un moment încoace, se pare că decizia a rămas pe umerii președintelui, așa cum reiese din cea mai recentă declarație de presă. ”Jurnalist: Cu Laura Codruța Kövesi ați mai discutat? Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu. Nu văd de ce aș discuta, este o decizie pe care eu trebuie să o iau.”

În aceste împrejurări – și mai ales după demisia consilierei pe probleme juridice – sensul amânării unei decizii devine tot mai tulbure. Sursa.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Victor Manta: (21-6-2018 la 03:46)

    În pofida a ceea ce s-a aflat din presă şi de la TV, ziarista Rodica Culcer întoarce adevărul pe dos, publicând un articol injurios cu titlul „Gafa consilierei şi ticăloşia judecătorului CCR Lăzăroiu”.

    Iată doar câteva extrase pe care nu le discut, deoarece vorbesc de la sine (sublinierile îmi aparţin):

    – (…) evident, Antena3, RomâniaTV și alte televiziuni aservite infractorilor nu vor face o analiză onestă pe text, ci vor perpetua diversiunea domnului Lăzăroiu, (…)

    – Toate detaliile privind presupusul conținut al conversației provin deci de la domnul Lăzăroiu, care nu poate fi considerat însă o sursă credibilă, pentru simplul motiv că, în acest moment, ocupă ilegal fotoliul de judecător CCR, (…)

    – Doamna Tănăsescu ar fi trebuit însă să știe că Petre Lăzăroiu nu este un om de onoare, fie și pentru faptul că nu și-a recunoscut fiul avut cu o chelneriță decât în urma unui proces de paternitate, și, ca atare, nu avea ce să discute cu el despre cererea VeDemJust, nici măcar „teoretic” sau „tehnic”.

    – Gafa ei nu este însă mai puțin regretabilă, mai ales pentru că demonstrează că apărătorii statului de drept sunt nepregătiți pentru lupta cu ticăloșia taberei adverse. Poate chiar, uneori, nici nu-și dau seama că au de a face cu niște ticăloși, ceea ce este încă și mai periculos pentru noi (? – vm).

    Articolul a fost publicat pe 19.06.2018 în Revista 22 şi este o mostră avansată de jurnalism de tip „militant”.

    Aş remarca în final că Revista 22 este editată, aşa cum scrie în antetul ei, de „Grupul pentru Dialog Social”. Cu acuzaţii injurioase sau false de „ticaloşie”, „copii din flori”, „ocupare ilegală de post”, „infractori”, se vede cam ce gen de „dialog social” promovează Revista 22 a Grupului respectiv.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (21-6-2018 la 06:07)

    > Articolul a fost publicat pe 19.06.2018 în Revista 22 şi este o mostră avansată de jurnalism de tip „militant”.

    Militantismul în sine este OK, înclusiv cuvintele dure, numai minciunile nu sunt.

    – „copii din flori” – în articol nu figurează această sintagmă!!! Însă figurează afirmaţia „că Petre Lăzăroiu nu este un om de onoare, fie și pentru faptul că nu și-a recunoscut fiul avut cu o chelneriță decât în urma unui proces de paternitate” – ca elemnt ce poate fi invocat în mod legtim pentru evaluarea credibilităţii personajului

    – „ocupare ilegală de post” – mulţi jurişti competenţi sunt de aceeaşi părere – că omul şi-a făcut deja cei 9 ani reglementari

    – „infractori” – da, există infractori, iar unii sunt la conducere, iar unele posturi îi apără

    Articolul din R22 merită să fie citit

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Victor Manta: (21-6-2018 la 15:52)

    @Alexandru

    > Militantismul în sine este OK, înclusiv cuvintele dure, numai minciunile nu sunt.

    De acord, reformulez. Militantismul mincinos este cel care nu este în ordine.

    Să vedem în ce categorie se încadrează cel al d-nei Rodica Culcer şi, întrucâtva, cel ar Revistei 22, care nu s-a distanţat de el.

    > „ocupare ilegală de post” – mulţi jurişti competenţi sunt de aceeaşi părere – că omul şi-a făcut deja cei 9 ani reglementari

    Iată precizările făcute de preşedintele CCR:

    Referitor la unele declaraţii prin care se susţine că decizia menţionată a Curţii este neconstituţională şi se propun diverse scenarii pentru neaplicarea ei, Preşedintele Curţii Constituţionale face următoarele precizări:

    b) Cu privire la numirea domnului judecător Petre Lăzăroiu. Domnia sa a fost numit de Preşedintele României (atunci, domnul Traian Băsescu), în temeiul art.142 alin.(3) din Constituţie şi al art.68 alin.(3) din Legea nr.47/1992, pe o perioadă de 9 ani, care expiră în anul 2019. Anterior, domnul Petre Lăzăroiu a mai exercitat această funcţie în perioada 16.09.2008 – 8.06.2010, pe un rest de mandat al fostului judecător Petre Ninosu, care decedase. Prevederile art.68 alin.(3) la care ne-am referit stabilesc că, în cazul în care perioada pentru care a fost numit noul judecător este mai mică de 3 ani (cum este cazul în speţă), acesta va putea fi numit, la reînnoirea Curţii Constituţionale, pentru un mandat complet de 9 ani. Acest text este în vigoare şi se bucură în continuare de prezumţia de constituţionalitate.

    O prezumtivă (dar nerealistă) schimbare a statutului său n-ar putea avea consecinţe decât pe viitor şi n-ar afecta deciziile pronunţate anterior de Curte. De altfel, ceea ce este amuzant la actualii critici ai mandatului colegului meu este că, aceştia ştiau şi atunci despre condiţiile numirii (având în vedere responsabilitatea pe care o aveau), dar nici la acea data şi nici ulterior, timp de 8 ani, n-au comentat sau contestat numirea.

    Cu privire la invocarea, cu scopul delegitimării mandatului domnului judecător Petre Lăzăroiu, a Deciziei Curţii Constituţionale nr.136 din 20 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.383 din 04.05.2018, menţionez că aceasta priveşte o lege de modificare şi completare a Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nepromulgată şi declarată neconstituţională şi care, în prezent, se află în procedura parlamentară de reexaminare. În plus, aceasta se referă la alte circumstanţe decât cele specifice mandatului domnului judecător Petre Lăzăroiu.

    Tot marţi, CCR a anunţat că a decis sesizarea Secretarului General al Consiliului Europei, a Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) şi a Preşedintelui Conferinţei Curţilor Constituţionale Europene în legătură cu atacurile virulente declanşate împotriva sa. Sursa.

    Deci din punct de vedere legal ceea ce afirmă d-na Culcer este o minciună, dl. Preşedinte al CCR fiind cel care are cuvântul decisiv în materie. Această minciună se răsfrânge atât asupra d-nei Culcer, cât şi cumva asupra Revistei 22 care i-a publicat articolul.

    Statutul unui judecător la CCR nu este determinat în nici un caz de ceea ce afirmi, şi anume că „mulţi jurişti competenţi sunt de aceeaşi părere”, care este un argument folosit când afirmaţiile aduse nu pot fi susţinute cu argumente legale. Aşa numiţii „jurişti competenţi” pot să speculeze oricât, pe orice teme, şi oricum, deoarece în fapt nu au nici o responsablilitate în materie.

    Aşa cum scrie CCR, atitudinea corectă este condamnarea „atacurilor virulente declanşate împotriva sa”. Le aştept…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (21-6-2018 la 21:42)

    @Victor

    >> „ocupare ilegală de post” – mulţi jurişti competenţi sunt de aceeaşi părere – că omul şi-a făcut deja cei 9 ani reglementari
    >
    >Iată precizările făcute de preşedintele CCR:
    > […]
    >
    > Deci din punct de vedere legal ceea ce afirmă d-na Culcer este o minciună, dl. Preşedinte al CCR fiind cel care are cuvântul decisiv în materie.

    Nu, după ştiinţa mea, nu dl. Preşedinte al CCR este cel care are cuvântul decisiv în materie, ci CCR, al cărui „cuvânt” se manifestă prin Decizii – Decizii ale CCR; aceste Decizii sunt „ultimul cuvânt”!

    Dar dacă poţi arăta că nu numai Deciziile CCR, ci şi cuvintele preşedintelui său au valoare de lege, atunci aştept…

    > „mulţi jurişti competenţi sunt de aceeaşi părere”, care este un argument folosit când afirmaţiile aduse nu pot fi susţinute cu argumente legale.

    Ce rezultă este că chestiunea este deocamdată controversată, mai ales că nu există o Decizie corespunzătoare a unui for competent, care să pună capăt controversei oficiale. Spusele preşedintelui CCR sunt doar spuse, nimic mai mult. Dar, după cum am spus, aştept dovada că acele spuse au putere de Decizie a CCR sau ceva echivalent. Altfel rămâne doar o opinie personală a unui alt jurist competent 😉

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (21-6-2018 la 23:31)

    @Alexandru

    Prin Decretul nr. 553/2010 din 4 iunie 2010 Preşedintele României l-a numit pe Petre Lăzăroiu în funcţia de judecător la Curtea Constituţională.

    Arată-mi te rog Decizia CCR sau orice altceva valabil prin care Petre Lăzăroiu şi-a pierdut calitatea de judecător la CCR. Nu vei reuşi, deoarece aşa ceva nu există, dar îţi ţin pumnii.

    Până una, alta, poate (re)citeşi ce scrie însăşi CCR într-un Comunicat de presă, din care nu rezultă în nici un fel că ar dori să scape de dl. Lăzăroiu, ba chiar dimpotrivă cere ajutor din partea Comisiei de la Veneţia în apărarea ei şi a lui:

    20.06.2018

    Plenul Curții Constituționale a României, întrunit la data de 19 iunie 2018, a hotărât, cu majoritate de voturi, sesizarea Secretarului General al Consiliului Europei și a Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) în legătură cu un nou demers îndreptat împotriva Curții Constituționale, care vizează, în concret, o anumită situație de fapt ce este de natură a crea presiuni cu privire la mandatul domnului judecător Petre Lăzăroiu, dar care urmărește, înainte de toate, delegitimarea deciziilor pronunțate de Curtea Constituțională în actuala sa componență. Textul scrisorii a fost trimis astăzi către organismele internaționale mai sus menționate. Sursă CCR.

    Pentru ca să te citez, dacă nu vii cu ceva concret (eu am venit): „Altfel rămâne doar o opinie personală a unui alt jurist competent 😉”

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 2

  • Alexandru Leibovici: (22-6-2018 la 10:57)

    @Victor

    > din punct de vedere legal ceea ce afirmă d-na Culcer este o minciună, dl. Preşedinte al CCR fiind cel care are cuvântul decisiv în materie

    a). Deci sper că ne-am lămurit că preşedintele CCR alone nu are putere de decizie (în contextul nostru);

    b). Cuvântul minciună („a minţit”, „a spus o minciună”) se foloseşte atunci când ştii că persoana a spus un neadevăr ştiind că este un neadevăr; în toate celelealte cazuri se spune „s-a înşelat”.

    În problema legitimităţii membership-ului lui Lăzăroiu în CCR în acest moment:

    Ai dreptate că din citatul pe care l-ai dat rezultă că membershipul este legitim: termenul său anterior anului 2010 a fost de doar 2 ani, ceea ce face ca, cf. art. 68 alin. (3) din Legea 47/1992, numirea acestuia pentru un termen complet de 9 ani de către preşedintele de atunci, Traian Băsescu, să fie legală.

    Aici sunt două observaţii de făcut: una amuzantă, alta mai serioasă.

    Cea mai amuzantă: numirea lui Lăzăroiu pentru 9 ani a fost unul din motivele invocate la vremea respectivă – 2012 – pentru demiterea lui Băsescu! Şi a fost invocată şi de … PSD ! Deci atunci acea numire era, după opinia PSD, ilegală, acum aceeaşi numire este, pare-se, legală !! În orice caz, PSD n-a mai zis nimic de data asta…

    Observaţia ceva mai serioasă:

    g4media zice că acum câteva luni, CCR a schimbat regula cu efectuarea unui mandat de 9 ani după efectuarea unui rest de mandat: „Prin decizia 136 din 20 martie 2018, CCR stabilește că nu poate fi adăugat un mandat plin de 9 ani la un rest de mandat„.

    Dar:
    – mie nu mi s-a părut că din acea Decizie CCR 136/2018 chiar ar rezulta asta, dar treaba/Decizia 136 este complicat de înţeles;
    – şi apoi, char dacă asta ar spune, poate că nu se aplică retroactiv…

    Deci, judecând după ce am înţeles, sunt de părere – provizoriu – că Lăzăroiu este membru în CCR în mod legitim. Dar înţeleg de ce CCR cere o opinie/arbitraj la Veneţia: pentru că treaba nu este crystal-clear.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Victor Manta: (22-6-2018 la 12:15)

    @Alexandru

    > b). Cuvântul minciună („a minţit”, „a spus o minciună”) se foloseşte atunci când ştii că persoana a spus un neadevăr ştiind că este un neadevăr; în toate celelealte cazuri se spune „s-a înşelat”.

    DEX spune şi: Înșelăciune, vicleșug. Ficțiune, născocire, plăsmuire.

    Totuşi reformulez. Din punct de vedere legal d-na Culcer s-a înşelat, spunând un neadevăr mare cât o minciună. De aceea nu se poate avea încredere în ea, şi una limitată în Revista 22 care nu a dezminţit.

    > Ai dreptate că din citatul pe care l-ai dat rezultă că membershipul este legitim

    Ura, adevărul a triumfat 😉 Se vede că citim şi cităm din surse diferite.

    > Cea mai amuzantă: numirea lui Lăzăroiu pentru 9 ani a fost unul din motivele invocate la vremea respectivă – 2012 – pentru demiterea lui Băsescu! Şi a fost invocată şi de … PSD !

    Eu nu m-am amuzat deloc pe această temă, şi nu mă amuz nici acum. Am regretat doar că T. Băsescu a revenit în post datorită CCR. Dar despre „morţi” numai de bine.

    > Dar înţeleg de ce CCR cere o opinie/arbitraj la Veneţia: pentru că treaba nu este crystal-clear.

    Treaba este foarte clară, motivul apelării CCR la Comisia de la Veneţia fiind unul cu totul diferit. Citez din nou (sublinierea îmi aparţine):

    Plenul Curții Constituționale a României, întrunit la data de 19 iunie 2018, a hotărât, cu majoritate de voturi, sesizarea Secretarului General al Consiliului Europei și a Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) în legătură cu un nou demers îndreptat împotriva Curții Constituționale, care vizează, în concret, o anumită situație de fapt ce este de natură a crea presiuni cu privire la mandatul domnului judecător Petre Lăzăroiu, dar care urmărește, înainte de toate, delegitimarea deciziilor pronunțate de Curtea Constituțională în actuala sa componență.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.162.123.74