caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Extern



 

NATO nu îşi respectă angajamentele bugetare: cheltuielile militare tot mai scăzute

de (24-6-2015)
2 ecouri

 
NATO tocmai şi-a făcut public raportul despre cheltuielile militare ale statelor membre şi, cu puţine excepţii, tabloul nu apare deloc îmbucurător.

La ultima reuniune la vârf, în septembrie anul trecut, liderii ţărilor alianţei, îngrijoraţi de atitudinea Rusiei, intervenţia în Ucraina şi ocuparea Crimeei, îşi luaseră angajamentul să pună capăt reducerii cheltuielilor militare, ba chiar să le sporească, astfel încât să ajungă, în decursul a un deceniu, la pragul considerat minim de NATO de 2% din Produsul Intern Brut (PIB).

In realitate, cum arată acest ultim raport (care, lucru remarcabil, este total public), cheltuielile militare ale ţărilor NATO n-au încetat să scadă, ba chiar curba cheltuielilor militare va continua să coboare de-a lungul anului.

Făcând o medie a cheltuielilor militare ale celor 28 de membri ai Alianţei, se estimează că acestea vor scădea cu 1,5% în acest an, după ce scăzuseră deja cu 3,9 % în 2014. Cheltuielile militare ale celor 28 de ţări din NATO vor fi astfel anul acesta de 893 de miliarde de dolari.

Asta se întâmplă în vreme ce Rusia nu încetează să sporească cheltuielile militare, iar asta a fost tendinţa Rusiei lui Putin de-a lungul ultimului deceniu.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a anunţat că 18 aliaţi (din 28) sunt pe cale de a-şi spori lent cheltuielile militare, dar că media şi totalul arată o tendinţă generală de reducere a cheltuielilor.

Stoltenberg va evoca acest lucru la reuniunea miniştrilor apărării din ţările NATO care se va ţine săptămâna aceasta la Bruxelles, simultan cu summitul Uniunii Europene. Şeful Pentagonului, Ash Carter, va lua parte la reuniunea miniştrilor apărării, care se anunţă deja a avea ca temă cheltuielile militare.

Polonia e singura ţară care îşi va atinge anul acesta ţinta de 2% cheltuieli militare din PIB. Polonia se va adăuga astfel celor patru ţări care au făcut-o încă de anul trecut: Statele Unite, Marea Britanie, Estonia şi Grecia.

Statele Unite îşi critică des aliaţii europeni pentru faptul că nu cheltuiesc suficient pe apărare.

E drept, ţările din coada listei nu numai că sunt departe de a se apropia de cei 2% ceruţi, dar sunt chiar sub 1%. Ultimele se situează Belgia şi Luxemburgul, precedate de Ungaria şi Spania.

In schimb, unele ţări cum sunt cele baltice, îşi sporesc prin forţa lucrurilor, temându-se de Rusia, cheltuielile militare, iar Estonia, cum arată raportul, a atins deja în 2014 nivelul cerut de NATO.

Cu 1,4%, România se apropie de media din NATO, mai mult decât toţi vecinii. Grecia are, comparativ, cel mai mare buget militar european, 2,4%, lăsând deoparte Statele Unite, care fluctuează an după an în jur de 4%.

Tendinţa, în cadrul NATO, este aşadar aceea că, în afară de America, ţările care îşi sporesc cheltuielile militare în direcţia nivelului minim cerut sunt (lăsând deoparte Statele Unite, fără de care NATO nu ar exista), practic cu toatele ţări est-europene, aici intrând şi Grecia, ţară în care bugetul militar nu a fost afectat de criză.

Insistenţa Washingtonului asupra celor două procente din PIB irită însă. Unele capitale au lăsat deja de înţeles că găsesc cel puţin nediplomatic felul în care Washingtonul le muştruluieşte permanent, cerând cheltuieli militare sporite. Germania, de pildă, care cheltuieşte 1,2 procente pe armată (mai puţin, comparativ, decât România), contestă realitatea practică, sau eficacitatea rigidă a celor două procente din PIB cerute.

Ceea ce raportul nu spune, însă, este că, dacă e adevărat că în mare cheltuielile nu trebuiesc reduse, sau că trebuie sporite achiziţiile de material, un efect negativ cel puţin la fel de grav asupra capacităţii de apărare îl poate avea reducerea efectivelor umane, a personalului activ.

Washingtonul e astfel îngrijorat de evoluţiile din Marea Britanie. Sigur, Londra atinge cei 2% de cheltuieli militare cerute, însă guvernul Cameron şi-a anunţat încă înainte de ultimele alegeri intenţia de a reduce efectivele militare la 50.000 de oameni.

Dan Alexe, 3.06.2015

Preluat cu permisiune de pe situl Europei Libere.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • CHARLIE: (26-6-2015 la 18:27)

    In schimb Grecii au un budget de aparare mult prea mare si la care ei nu renunta! Puteti sa ne informati cine va ataca Grecia!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (26-6-2015 la 23:15)

    > Puteti sa ne informati cine va ataca Grecia!

    Turcia?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 3 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
3.92.92.168