caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Polemica



 

Stafiile trecutului fascist ameninţă Ungaria

de (24-6-2012)

Tentativele unor cercuri din Ungaria, la care s-au alăturat şi membri ai  unor partide politice parlamentare, de a reabilita persoane compromise în timpul celui de-al doilea război mondial prin activitatea lor în favoarea regimurilor fasciste instalate în ţară, au avut drept consecinţă un gest ferm de condamnare din partea uneia dintre cele mai marcante personalităţi ale timpurilor noastre.

Elie Wiesel

Astfel, într-o scrisoare adresată preşedintelui parlamentului Ungariei, László Kövér, scriitorul Elie Wiesel, laureat al premiului Nobel pentru pace şi supravieţuitor al Holocaustului, deportat la Auschwitz din Sighetul Marmaţiei, aflat sub administraţia Budapestei,  i-a transmis că renunţă la ordinul Marea  Cruce de Merit a Ungariei care i s-a acordat în iunie 2004. Aceasta deoarece „Kövér, împreună cu fostul secretar de stat  la cultură, Géza Szőcs şi liderul extremei drepte „Jobbik”, Gábor Vona, a participat la o ceremonie în România în onoarea lui József Nyirő , membru al parlamentului nyilaşist” (crucile cu săgeţi). „Am considerat jignitor, scrie Elie Wiesel, ca preşedintele parlamentului Ungariei să participe la o ceremonie în onoarea unui ideolog fascist al regimurilor Horthy şi Szálasi Această ştire îngrijorătoare urmează altora care informează despre frecventele iniţiative de a da numele lui Miklós Horthy, fostul conducător al Ungariei din timpul războiului, unor spaţii publice şi a-i reabilita pe Albert Wass (scriitor transilvănean, condamnat în România pentru crime de război n.r.) şi alte persoane care au colaborat intens cu cu regimurile fasciste de dreapta din Ungaria. Am fost de asemenea informat că scrierile unor intelectuali de extremă dreaptă sunt introduse sistematic în programul de învăţământ din Ungaria….A devenit din ce în ce  mai evident că autorităţile din Ungaria încurajează reabilitarea unor episoade tragice şi criminale din trecutul Ungariei, şi anume, implicarea guvernelor din Ungaria din perioada războiului în deportarea şi asasinarea a sute de mii de cetăţeni evrei ai ţării. Nu doresc să fiu asociat în nici un fel cu astfel de activităţi. De aceea, renunţ la Marea Cruce a Ungariei care mi s-a acordat de preşedintele Ungariei, la 24 iunie 2004”, îşi încheie scrisoarea scriitorul.

O poziţie similară a avut Elie Wiesel în 2004 după ce Corneliu Vadim Tudor, preşedintele PRM, a fost decorat cu ordinul “Steaua României”.

În Ungaria, reacţiile  nu s-au lăsat aşteptate. Cercurile liberale şi progresiste au calificat gestul lui Elie Wiesel drept o critică deschisă faţă de atitudinea regimului aflat la putere care, deşi se pronunţă şi condamnă manifestările antisemite din ţară, de fapt, nu numai că închide ochii, dar se asociază încercărilor de reabilitare a unor personalităţi controversate, ca de pildă  Miklós  Horthy, liderul Ungariei în timpul celui de-al doilea război mondial, cel sub girul căruia a avut loc deportarea evreilor din Ungaria şi Transilvania de nord. În această controversă, intelectuali de marcă, cum este filosoful Tamás Gáspár Miklós  sau scriitorul Ungvári Tamás, au subliniat , referindu-se la scrisoarea lui Wiesel, că problema trebuie pusă în alte coordonate şi anume: în cazul deportării şi uciderii evreilor maghiari la Auschwitz nu trebuie contrapuşi evreii cu ungurii. Nu, au spus ei, aici era vorba de  crime comise împotriva unor concetăţeni ai noştri care făceau parte din naţiunea maghiară, deci este o crimă împotriva poporului maghiar. (O poziţie asemănătoare este exprimată şi în România de mulţi cercetători ai Holocaustului românesc, afirmându-se că acesta nu este o problemă a evreilor ci a istoriei României).

Preşedintele parlamentului Ungariei, László Kövér , căruia i-a fost adresată scrisoarea, a respins acuzaţiile aduse şi a considerat că Wiesel a fost prost informat. Potrivit lui Kövér, “Nyirő nu a fost nici criminal de război, nici fascist, nici antisemit, aliaţii au respins  de două ori cererea ministrului de interne comunist de a-l extrăda”.(Era de-acum perioada războiului rece n.n.). “Chiar şi regimul lui Ceauşescu l-a tratat ca un scriitor recunoscut, dând în anii 70 văduvei lui o completare la pensie”, afirmă în scrisoarea de răspuns preşedintele parlamentului. El susţine din nou că în aprecierea unei personalităţi valoroase, activitatea politică ar trebui să fie despărţită de cea artistică, aceasta având o valoare intrinsecă, şi dă ca exemplu pe cunoscutul filosof György Lukács “Aprecierea activităţii creatoare de şcoli a filosofului de origine evreiască este valabilă indiferent de rolul său jucat, fie de comisar boşevic în 1919, fie după 1945 în crearea şi menţinerea dictaturii comuniste, dar în timp ce numele lui Lukács i-a fost dat unei străzi la Budapesta, lui Nyirő nu i se dă nici măcar dreptul de a se odihni în pământul unde s-a născut”, afirmă . Kövér. El respinge şi acuzaţia că actualul guvern al Ungariei ar încuraja “modificarea sensului unor situaţii tragice şi a crimelor care au avut loc în trecut”, menţionând că primul guvern Orban a introdus în Ungaria ziua de comemorare a Holocaustului şi  crearea unui centru al Holocaustului.

Elie Wiesel s-a declarat nemulţumit de răspunsul lui Kövér, pe de o parte deoarece conţine neadevăruri în ce-l priveşte pe Nyirő, pe de-altă parte, deoarece a trecut sub tăcere reproşul privind încercările de reabilitare a lui Horthy.

Însăşi realitatea îl contrazice pe Kővér. Din păcate, tendinţele asupra cărora a atras atenţia Wiesel, continuă, ultima fiind propunerea unui consiliu de circumscripţie din Budapesta, de a se ridica un bust unui alt personaj controversat din perioada interbelică, episcopul  catolic Ottokár Prohászka, unul dintre cei mai vehemenţi susţinători ai antisemitismului din Ungaria.. Numeroşi reprezentanţi ai societăţii civile din ţara vecină cer din partea guvernului Orban o atitudine fermă de condamnare a acestui fenomen şi măsuri pentru oprirea procesului de “înălbire” a celor responsabili, chiar dacă numai moral, ai tragicelor evenimente din perioada celui de-al război mondial. Ei se tem că Ungaria, a cărei reputaţie s-a deteriorate în ultimul timp datorită unor presupuse nerespectări a unor valori europene, să nu devină, datorită acestor acţiuni, paria Europei.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.80.115.140