caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Polemica



 

Democrație sau interese politice meschin-strategice?

de (17-6-2012)

Exact acum o săptămână o știre cutremurătoare, difuzată de mass-media israeliene, a depășit  pe  calea presei, hotarele (electronice și nu numai) ale Israelului: profanarea gravă, ticăloasă și josnică de la complexul muzeistic Yad va’ Shem cu inscripții injurioase la adresa sionismului, dar mai ales de aprobare și chiar de… identificare cu criminalii care au comis Holocaustul fără precedent în istoria omenirii, din cel de al doilea război mondial. La două zile după aceea, când a apărut știrea și în publicația pe care tocmai o aveți acum pe ecran dinaintea ochilor, promiteam un articol mai amplu referitor la acest eveniment cutremurător. Dar spre sfârșitul săptămânii trecut era cât pe-aci să postez o notă prin care să-mi cer scuze cititorilor săptămânalului Acum, pentru imposibilitatea de a-mi respecta promisiunea, și asta fiindcă presa israeliană scrisă sau electronică nu a mai pomenit niciun cuvânt, nici o aluzie, cu privire la această gravă infracțiune împotriva Statului. Credeam că faptul se datorează unor rațiuni strict polițienești, din necesitatea de a se interzice publicității mersul anchetei deschisă chiar de a doua zi după descoperirea ororii de la Yad va’Shem! Dar, cu sinceritatea cu care cred că mi-am obișnuit cititorii, mă simt datoare să subliniez că nici eu nu sunt pe deplin convinsă de ceea ce tocmai am afirmat. Mi se pare cel puțin la fel de valabilă ipoteza că guvernanților noștri, care în același interval de timp s-au trezit pe cap cu necazuri pe care le conisderă mult mai „serioase”, au preferat – sper că deocamdată – să evite un conflict cu partidele de extremă ultrareligioasă de dreapta, partenere ale coaliției guvernamentale.  Mă refer, de pildă, la raportul Controlorului statului care semnalează grave deficiențe în girarea evenimentelor legate de Flotila păcii, în particular incidentele de pe nava sub pavilion turc „Mavi Marmara”, sau expulzarea – în parte abuzivă –  a refugiaților din Sudan și Eritreea, inițiată de ministrul israelian de interne, Eli Ishai, leader al partidului ultrareligios Shas.

Dar, insist, totul trebuie menținut în sfera ipoteticului. După cum și factorii polițienești care au demarat în urgență ancheta, au declarat că nu exclud nici o ipoteză, inclusiv pe aceea a unei provocări în scopul discreditării publice a elementelor religioase ultraortodoxe cu funcții de înaltă răspundere, de la guvernarea țării.

Desigur, primii bănuiți în profanarea monumentelor de la Yad va’Shem au fost reprezentanții sectei extremist-ultrareligioase (vă asigur că nu este un pleonasm de prisos), Neturei Karta: este vorba de o sectă relativ minoritară în eșichierul ultrareligios israelian, pentru care Statul Israel reprezintă „tot ce poate fi mai păcătos”, principala cauză a antisionismul lor fiind „crearea acestui stat înainte de venirea lui Messia”. De aici – și activitatea lor periculos de dușmănoasă împotriva statului nostru. Ei întrețin o relație privilegiată cu președintele iranian Ahmadinedjad care face un apel deschis și repetat la „ștergerea Israelului de pe harta lumii”. Ceea ce nu i-a împiedicat pe aceiași „evrei puri” din Neturei Karta (în arameică „Păzitorii cetății”), ca la 31 decembrie anul curent să organizeze la Ierusalim o demonstrație purtând pe piepturi steaua galbenă și uniforma de deportați în lagărele de exterminare naziste, „costumație” pe care le-au pus-o chiar și copiilor participanţi la respectiva demonstrație. Totul, pentru că se considerau ei înșiși persecutați de „entitatea sionistă”.

Într-un interviu acordat atunci (ianuarie 2012), purtătorul de cuvânt al acestor „păzitori” nechemați de nimeni, rabinul Israel Hirsh, definea organizația „fără statut oficial, căreia orice militant contra sionismului i se poate alătura”, ca reacție de opoziție la sionismul apărut în secolul al XIX-lea. În același context, „cinstitul” rabin Hrish declara că sionismul, încă de la apariție, „a provocat o ură împotriva evreilor care nu existase până atunci”! Din nefericire încă nu s-a promulgat o lege care să sancționeze o asemenea ignoranță pernicioasă a istoriei iudaismului, căci primul condamnat la o pedeapsă aspră, ar fi desigur rabinul Hirsh. El își motiva locuirea în Statul Israel, deși conceptul acestuia este „impur” în ochii săi, prin aceea că familia sa a venit din Lituania acum 150 de ani, „pentru a fi mai aproape de Dumnezeu”, încă dinaintea înființării „statului păcătos”! Și menționa cu același prilej că membrii sectei sunt total deconectați de Statul Israel și de organismele sale sociale, întreținându-se din donații, provenite din mare parte din USA, insistând că de fapt, nici nu posedă un document de identitate care să le ateste cetățenia israeliană, că nu-și înregistrează copiii în acest cadru și că în ceea ce-l privește, el posedă cetățenia americană.

Dar, contrar a ceea ce cred chiar și cetățeni israelieni, Neturei Karta nu este singura sectă cu această ideologie fanatic-religioasă. Există și altele precum comunitatea „Toldot Aharon” (porecliți chiar în vestitul cartier ultrareligios ierusalmitean Mea Shearim „zebrele”, fiindcă poartă caftane în dungi negre și cenușii). După cum a afirmat purtătorul de cuvânt al „zebrelor”, Yael Krois, și aceștia se identifică total cu doctrina celor din Neturei Karta. Krois explică faptul că ambele grupări susțin proiectul paletinian încă de la crearea OEP-ului, în 1964, pretinzând că această țară trebuie condusă „de o autoritate palestiniană, de la marea Mediterană pînă la fluviul Iordan. Noi nu susținem ideea a două popoare, în două state. Ar trebui să existe un stat palestinian pentru cele două popoare.”

Nici enormitatea declarată de rabinul Israel Hirsh, tartorul-șef al lui Neturei Karta, acum șase luni, nu a aprins, așa cum cred că ar fi fost firesc, o lumină roșie în ochii conducerii statului nostru sionist: și asta, judecând după consecințele cu desăvârșire inexistente asupra acestei secte, atunci când membrii săi au participat la un mult-trâmbițat congres al negaționiștilor Holocaustului, organizat în Iran de președintele Mahmud Ahmadinedjad, iar rabinul Hirsh s-a grăbit chiar să declare că „președintele iranian înțelege foarte bine diferența dintre sionism și iudaism. El nu este antisemit, nici negaționist”.

Desigur, orice om cu o logică sănătoasă se întreabă de ce asemenea elemente periculoase sunt tolerate în Israel. Aș risca afirmația că marile partide ultrareligoase-politice văd în acești dușmani jurați ai statului nostru un soi de „vaci sfinte”, considerând de neconceput, dacă nu comdamnarea lor în penal pentru activitate ostilă statului, nici chiar expulzarea acestora, cu promisiunea fermă că li se va îngădui revenirea și rezidența în Israel… atunci când va veni Messia. Deși formațiunile extremiste-ultrareligioase de dreapta nu numai că fac parte din coaliția guvernamentală (partidul Yahadut Hatora – cu liderul său Yakov Litzman, vice-ministru al sănătății –  și partidul Shas, al cărui lider este ministrul israelian de interne, Eli Ishai), dar recurg şi la măsuri de natură să discrediteze la fel de periculos țara noastră pe plan mondial.

De aceea, inscripțiile josnice de la Yad va’Shem n-au atras decât proteste de formă ale acelorași elemente din cercurile ultrareligioase „oficiale”, să le spunem, inclusiv inscripția „dacă Hitler n-ar fi existat, sioniștii ar fi trebuit să-l inventeze”, și altele asemenea, greu de reprodus! Iar acești factori politici extremiști ultrarelgioși beneficiază (și încă cum!) de tot sistemul social al Statului Israel!

Ceea ce îndreptățește spusele unui fost salariat de la Yad va’Shem că nu va fi surprins dacă se va comite acolo un atentat: „De fapt, mă uimește că nu s-a comis și până acum. Am stat de vorbă cu personalul memorialului, (imediat după aparția infamelor inscripții n.n.) și cu toții erau cuprinși de sentimentul unui eșec usturător”. Iar un alt factor din personalul memorialului a afirmat chiar că „un atentat la Yad va’Shem este doar o chestiune de timp”. Și din nou – promisiunea factorilor implicați, cum că se va amplifica programul de securizare a complexului memorial Yad va’Shem, în strânsă coordonare și colaborare cu Poliția Israelului.
Deocamdată, nu avem de ales, trebuie să ne mulțumim cu… vorbele și cu promisiunile, căci nu putem estima durata așteptării unor date ceva mai… concrete, privitoare la „tratamentul” bine-meritat de acești factori ostili și periculoși statului nostru în general, și ai locuitorilor săi în special!

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.221.9.6