caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Stiati ca...?



 

Ceea ce s-ar putea să nu ştim despre „Gaudeamus igitur ”

de (17-6-2012)

Ştiaţi că „Gaudeamus igitur” („Să ne bucurăm, așadar”) iniţial a fost cunoscut sub titlul “ De Brevitate Vitae ” („Despre scurtimea vieţii”) ? În prezent „Gaudeamus igitur”  este intonat în  cadrul ceremoniilor de absolvire ale  multor licee şi universităţi din Europa.  Fiecare dintre noi am ascultat copleşiţi de emoţii acest imn care marchează trecerea într-o nouă etapă marcată atât de anii de studiu şi de profesorii care şi-au pus amprenta asupra personalităţii noastre profesionale cât şi de prieteniile menite uneori de a rămâne pe viaţă.

Ceea ce s-ar putea să nu ştim despre „Gaudeamus igitur”.

 Unele surse de informare susţin că acest cântec a fost inspirat de un imn medieval compus de Strada, un episcop din Bologna în 1267. C.W.Kindelben ( 1748-1785) descoperind manuscrisul cu cântece datând din perioada 1723-1750 şi scris de un student german va face modificări importante textului aducându-l oarecum aproape de forma modernă cunoscută astăzi şi publicându-l ulterior în culegerea de cântece “ Studentlieder “ ( 1781). Originea germană a textului adaptat explică strecurarea unui cuvânt în a şaptea strofă-  “antiburschius “-care este o latinizare a cuvântului german care se referă la frăţiile studenţeşti.

Fără a dori să pară o remarcă nepotrivită, „Gaudeamus igitur”  este considerat cel mai vechi cântec studenţesc”de beţie” care deschidea petrecerile de absolvire organizate de frăţiile studenţeşti ( majoritare în ţările Europei germanice) la care participanţii cântau şi se veseleau cu bere, iar uneori în spiritul tradiţiei locale se rosteau discursuri şi saluturi.  De-a lungul timpului versurile sale au fost supuse la numeroase prelucrări pentru a-l face potrivit ceremoniilor  oficiale. Cu ocazia decernării unei înalte distincţii de către Universitatea din Breslau în 1880 compozitorului german Johannes Brahms, acesta a compus Uvertura Festivalului Academic inspirată de cântece medievale studenţeşti. Apogeul acestei lucrări este o superbă transpunere a temei din “ Gaudeamus igitur “.

Întorcându-ne spre umorul şi atingerile ironice cu care studenţii îşi cântau nestânjeniţi clipa de iubire, versurile ating înţelegerea efemerităţii tinereţii şi a acceptării zilei când fiecăruia îi va suna ceasul morţii. Viaţa academică este prezentată ca fiind susţinută de politicieni şi de binefăcători. Condamnându-se inamicii vieţii intelectuale, universitatea devine un conglomerat de valori puse în slujba societăţii. Aşa gândeau cei ce-au transformat versurile pe parcursul anilor fără a-i sufoca spiritul.  Şi nu întâmplător „Gaudeamus igitur” a rămas  în conştiinţa noastră drept un imn şi nu un cântec studenţesc  de chef.

1 Gaudeamus igitur,

Juvenes dum sumus;

Post icundum iuventutem,

Post molestam senectutem

Nos habebit humus.

Să ne bucurăm, aşadar,

Cât încă suntem tineri

Fiindcă dup-o tinereţe agitată,

Şi-o bătrâneţe-ngreunată,

Ţărâna ne va avea pe toţi.

2 Vita nostra brevis est,

Brevi finietur;

Venit mors velociter,

Rapit nos atrociter;

Nemini parcetur

Viața ne este scurtă

Va fi terminată prea curând,

Moartea vine fulgerător

Atroce ne agață-n ghearele-i.

Nimeni nu-i cruțat de-aceasta

3 Ubi sint qui ante nos

In mundo fuere?

Vadite ad superos,

Transite in inferos

Hos si vis videre.

Unde-s, oare

Cei ce-au trăit înainte-ne?

Poți s-ajungi până-n Ceruri

Sau să păşești prin Iad

De dorești să-i revezi.

4 Vivat academia,

Vivant professores,

Vivat membrum quodlibet,

Vivat membra quaelibet;

Semper sint in flore!

Trăiască universitatea!

Trăiască profesorii!

Trăiască fiecare student!

Trăiască fiecare studentă!

Fie ca ei să-nflorească de-a pururi!

 5 Vivant omnes virgines

Faciles, formosae.

Vivant et mulieres

Tenerae, amabiles,

Bonae, laboriosae.

Trăiască toate fecioarele

Binevoitoare și frumoase!

Trăiască, de-asemeni,

soţiile tandre, iubitoare,

Cinstite şi pline de hărnicie!

 6 Vivat et res publica

et qui illam regit.

Vivat nostra civitas,

Maecenatum caritas

Quae nos hic protegit.

Trăiască patria

Și cei ce-o conduc!

Trăiască-ne orașul

Și binefăcătorii acestuia

Care, prin caritatea lor, ne oferă siguranță!

7 Pereat tristitia,

Pereant osores.

Pereat diabolus,

Quivis antiburschius

Atque irrisores!

Fie ca tristețea să piară!

Fie ca urâtorii să piară!

Fie ca Diavolul să piară!

Fie ca oricine-i împotriva frăţiei noastre,

Oricine-ar râde de-aceasta, să piară!

8 Quis confluxus hodie

Academicorum?

E longinquo convenerunt,

Protinusque successerunt

In commune forum

Cine s-a adunat acum

Din universitate ?

Ei au venit de la mare distanţă,

Alăturându-se imediat

În comunicare

9 Vivat nostra societas,

Vivant studiosi!

Crescat una veritas,

Floreat fraternitas,

Patriae prosperitas

Trăiască societatea nostră,

Trăiască studioşii !

Să crească adevărul,

Să înflorească frăţiile,

Patria să prospere.

 

10 Alma Mater floreat,

Quae nos educavit;

Caros et commilitones,

Dissitas in regiones

Sparsos, congregavit.

Universitatea noastră să înflorească,

Care ne-a educat,

Dragi şi camarazi,

Care v-aţi împrăştiat,

Să ne unim

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.225.38.2