Ştiaţi că „Gaudeamus igitur” („Să ne bucurăm, așadar”) iniţial a fost cunoscut sub titlul “ De Brevitate Vitae ” („Despre scurtimea vieţii”) ? În prezent „Gaudeamus igitur” este intonat în cadrul ceremoniilor de absolvire ale multor licee şi universităţi din Europa. Fiecare dintre noi am ascultat copleşiţi de emoţii acest imn care marchează trecerea într-o nouă etapă marcată atât de anii de studiu şi de profesorii care şi-au pus amprenta asupra personalităţii noastre profesionale cât şi de prieteniile menite uneori de a rămâne pe viaţă.
Ceea ce s-ar putea să nu ştim despre „Gaudeamus igitur”.
Unele surse de informare susţin că acest cântec a fost inspirat de un imn medieval compus de Strada, un episcop din Bologna în 1267. C.W.Kindelben ( 1748-1785) descoperind manuscrisul cu cântece datând din perioada 1723-1750 şi scris de un student german va face modificări importante textului aducându-l oarecum aproape de forma modernă cunoscută astăzi şi publicându-l ulterior în culegerea de cântece “ Studentlieder “ ( 1781). Originea germană a textului adaptat explică strecurarea unui cuvânt în a şaptea strofă- “antiburschius “-care este o latinizare a cuvântului german care se referă la frăţiile studenţeşti.
Fără a dori să pară o remarcă nepotrivită, „Gaudeamus igitur” este considerat cel mai vechi cântec studenţesc”de beţie” care deschidea petrecerile de absolvire organizate de frăţiile studenţeşti ( majoritare în ţările Europei germanice) la care participanţii cântau şi se veseleau cu bere, iar uneori în spiritul tradiţiei locale se rosteau discursuri şi saluturi. De-a lungul timpului versurile sale au fost supuse la numeroase prelucrări pentru a-l face potrivit ceremoniilor oficiale. Cu ocazia decernării unei înalte distincţii de către Universitatea din Breslau în 1880 compozitorului german Johannes Brahms, acesta a compus Uvertura Festivalului Academic inspirată de cântece medievale studenţeşti. Apogeul acestei lucrări este o superbă transpunere a temei din “ Gaudeamus igitur “.
Întorcându-ne spre umorul şi atingerile ironice cu care studenţii îşi cântau nestânjeniţi clipa de iubire, versurile ating înţelegerea efemerităţii tinereţii şi a acceptării zilei când fiecăruia îi va suna ceasul morţii. Viaţa academică este prezentată ca fiind susţinută de politicieni şi de binefăcători. Condamnându-se inamicii vieţii intelectuale, universitatea devine un conglomerat de valori puse în slujba societăţii. Aşa gândeau cei ce-au transformat versurile pe parcursul anilor fără a-i sufoca spiritul. Şi nu întâmplător „Gaudeamus igitur” a rămas în conştiinţa noastră drept un imn şi nu un cântec studenţesc de chef.
Juvenes dum sumus;
Post icundum iuventutem,
Post molestam senectutem
Nos habebit humus.
Să ne bucurăm, aşadar,
Cât încă suntem tineri
Fiindcă dup-o tinereţe agitată,
Şi-o bătrâneţe-ngreunată,
Ţărâna ne va avea pe toţi.
2 Vita nostra brevis est,
Brevi finietur;
Venit mors velociter,
Rapit nos atrociter;
Nemini parcetur
Viața ne este scurtă
Va fi terminată prea curând,
Moartea vine fulgerător
Atroce ne agață-n ghearele-i.
Nimeni nu-i cruțat de-aceasta
3 Ubi sint qui ante nos
In mundo fuere?
Vadite ad superos,
Transite in inferos
Hos si vis videre.
Unde-s, oare
Cei ce-au trăit înainte-ne?
Poți s-ajungi până-n Ceruri
Sau să păşești prin Iad
De dorești să-i revezi.
4 Vivat academia,
Vivant professores,
Vivat membrum quodlibet,
Vivat membra quaelibet;
Semper sint in flore!
Trăiască universitatea!
Trăiască profesorii!
Trăiască fiecare student!
Trăiască fiecare studentă!
Fie ca ei să-nflorească de-a pururi!
5 Vivant omnes virgines
Faciles, formosae.
Vivant et mulieres
Tenerae, amabiles,
Bonae, laboriosae.
Trăiască toate fecioarele
Binevoitoare și frumoase!
Trăiască, de-asemeni,
soţiile tandre, iubitoare,
Cinstite şi pline de hărnicie!
6 Vivat et res publica
et qui illam regit.
Vivat nostra civitas,
Maecenatum caritas
Quae nos hic protegit.
Trăiască patria
Și cei ce-o conduc!
Trăiască-ne orașul
Și binefăcătorii acestuia
Care, prin caritatea lor, ne oferă siguranță!
7 Pereat tristitia,
Pereant osores.
Pereat diabolus,
Quivis antiburschius
Atque irrisores!
Fie ca tristețea să piară!
Fie ca urâtorii să piară!
Fie ca Diavolul să piară!
Fie ca oricine-i împotriva frăţiei noastre,
Oricine-ar râde de-aceasta, să piară!
8 Quis confluxus hodie
Academicorum?
E longinquo convenerunt,
Protinusque successerunt
In commune forum
Cine s-a adunat acum
Din universitate ?
Ei au venit de la mare distanţă,
Alăturându-se imediat
În comunicare
9 Vivat nostra societas,
Vivant studiosi!
Crescat una veritas,
Floreat fraternitas,
Patriae prosperitas
Trăiască societatea nostră,
Trăiască studioşii !
Să crească adevărul,
Să înflorească frăţiile,
Patria să prospere.
10 Alma Mater floreat,
Quae nos educavit;
Caros et commilitones,
Dissitas in regiones
Sparsos, congregavit.
Universitatea noastră să înflorească,
Care ne-a educat,
Dragi şi camarazi,
Care v-aţi împrăştiat,
Să ne unim