caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Jurnal Cultural



 

La Cluj, cultura rusă îşi reocupă, treptat, locul cuvenit

de (4-3-2012)
5 ecouri

Moment de la vernisaj: de la stânga la dreapta conf. unvi.dr. Diana Tetean, lect. dr. Judit Bán-Bartalis, Anastasia Vdovkina, Mihaela Lovin

Timp de două decenii  cultura rusă s-a pitit între zidurile Facultăţii de Litere, protejându-se de ostilitatea nemeritată a publicului „eliberat de comunism” şi văduvind iubitorii literaturii, muzicii, artelor şi cinematografiei ruse de posibilitatea de a se împărtăşi din ele. Evenimentele culturale ruseşti se petreceau sporadic, mai ales datorită turneelor diferitelor formaţii de balet şi unor interpreţi de muzică clasică, invitaţi de filarmonica clujeană.

Mult după înfiinţarea centrelor francez, german, italian, austriac, norvegian, polonez, latino-american şi chinezesc, au început şi negocierile privind înfiinţarea la Cluj, a unui centru cultural rusesc. Graţie aportului substanţial oferit de Fundaţia Russkii Mir şi Ambasada Federaţiei Ruse de la Bucureşti,  în 29 noiembrie 2011 a fost inaugurat Centrul Cultural Rus din Cluj. În cele câteva luni de când funcţionează, instituţia găzduită şi susţinută de Universitatea Babeş-Bolyai a organizat mai multe evenimente printre care şi un festival al noului film rusesc, bine venit după o îndelungată absenţă a acestor producţii, de pe ecranele clujene.

Actorul Karen Attila Sebesi si Corul Voci Transilvane

Cea mai recentă acţiune organizată de Centrul Cultural Rus  a stat sub semnul aşteptării primăverii şi s-a desfăşurat în 29 februarie. Publicul prezent la serata deschisă de lector. univ. dr. Judith Bán Bartalis, coordonatoarea centrului, a avut în program o conferinţă despre răstimpul Masleniţei (un fel de câşlegi ruseşti) – susţinută de conf. univ. Diana Tetean, să admire superbele tablouri în email, cu tematică religioasă pravoslavnică – create de Anastasia Vdovkina, (stabilită la Cluj prin căsătoria cu artistul plastic maghiar András Egri) să asculte poeziile lui Evghenii Evtuşenko în orginal şi în versiuni româneşti şi maghiare – recitate de actorul Karen Attila Sebesi şi să se bucure de muzica interpretată de corul Voci Transilvane (dirijor Adrian Corojan) care a oferit un grupaj de melodii ruseşti, vieneze şi româneşti.

Chiar dacă programul artistic s-a desfăşurat în holul căminului Economica, în care du-te vino-ul studenţesc a adus o nuanţă de performance evenimentului, căldura amfitrionilor şi profesionalismul artiştilor au închegat un moment cultural rusesc remarcabil.

Ecouri

  • AlexL: (5-3-2012 la 20:35)

    Fără participarea Ambasadei Rusiei ar fi fost perfect. Lafel şi pentru legăturile culturale cu China: ar fi fost perfect dacă legăturile ar fi fost pur private, fără amestecul unor asemenea state. Ştiu că este nerealist.

  • Rodica Grindea: (6-3-2012 la 06:03)

    Vaaai! Se poate, d-le AlexL? Ceea ce scrii d-ta nu este nerealist, e de-a dreptul… stupid!

  • AlexL: (6-3-2012 la 07:57)

    Puteţi să explicaţi de ce este „stupid” ceea ce am scris? Sunt convins că aveţi o explicaţie bună, altfel nu v-aţi fi permis să folosiţi acest cuvânt.

  • ing.sfartz pincu: (13-4-2012 la 07:02)

    Domnule AlexL.
    Sa va spun eu de ce este stupida afirmatia Dvs. ! Pentruca confundati cultura rusa cu imperialismul rus ! Resentimentele Dvs.anti-ruse, poate sunt justificate, dar cultura este o bogatie a lumii intregi !
    Si apoi fiecare Ambasada are un atasat cultural care are sarcina sa promoveze cultura tarii sale,iar gazdele au obligatia de bun-simtz sa -i invite la orice manifestare interculturala!
    Bravo,Doamna Rodica Grindea !

  • AlexL: (13-4-2012 la 08:11)

    @ing.sfartz pincu

    Când o să învăţaţi să vă exprimaţi civilizat, o să vă răspund. Poate.



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
De ce nu am plecat din România?

N-am plecat din România, pentru ca aşa am hotărât din copilărie. Bunica mea este cea vinovată de această decizie a...

Închide
3.231.146.172