Proteste violente la Bucuresti - sursa foto. bzi.ro
În după amiaza şi seara de duminică, 15 ianurie 2012, Bucureştiul a fost un teatru de război, în care huliganii au ieşit în prim plan, luând ochii camerelor de filmat, îngrozind populaţia şi făcându-i pe comentatorii şi analiştii politici să bată în retragere, să se delimiteze de manifestaţiile de protest. Legea sănătăţii din România a rămas undeva în urmă, îngropată în maldărele de pietre, moloz şi pavele aruncate înspre forţele de ordine, în spatele focurilor aprinse de huligani, înecată de tulumbele cu apă ale pompierilor, de valurile de fum ale fumigenelor şi de sprayurile lacrimogene.
Protestele din Bucureşti şi din mai multe oraşe mari din România au izbucnit de vineri 13 ianuarie, ca o formă de sprijin pentru fondatorul SMURD, Raed Arafat, care îşi exprimase opoziţia faţă de unele aspecte privind noul proiect al legii sănătăţii, propus de preşedinţie. Peste scânteia aprinsă de atitudinea lui Raed Arafat a turnat gaz preşedintele Traian Băsescu, care, în cursul zilei de marţi 10 ianuarie, l-a forţat pe Arafat să demisioneze din funcţia de subsecretar de stat, după care, vineri, a cerut primului ministru, Emil Boc, să retragă proiectul de lege, pe motiv că medicii şi populaţia nu înţeleg spiritul noii legi. Ceva de genul: V-am dat o lege bună, nu o înţelegeţi, nu sunteţi de acord cu ea, eu îmi retrag legea, rămâneţi cu legea veche şi cu corupţia din sănătate, ca nişte proşti!
Dar, iată o parte din declaraţia lui Traian Băsescu, în litera ei: „…nimeni din sistem nu vrea schimbarea acestuia sau foarte puţini o vor, probabil medicii mai tineri sau medicii la mijloc de carieră. Deci, spitalele nu vor schimbarea, medicii de familie nu vor schimbarea, sistemul de urgenţă nu vrea schimbarea, schimbarea sistemului medical şi, bineînţeles, înţeleg prin toate semnalele publice că şi o mare parte din public nu vrea schimbarea sistemului de sănătate. În aceste condiţii, vă pot spune că cer public primului-ministru retragerea proiectului care viza reforma în sănătate”.
După această cerere proiectul de lege a fost retras din dezbaterea publică, preşedintele a tăcut şi a început să vorbească strada, din ce în ce mai vehement. La început au fost manifestaţii paşnice în Bucureşti şi în câteva zeci de oraşe ale ţării, care au debutat cu sloganuri de susţinere ale lui Raed Arafat, dar au continuat cu scandări antiprezidenţiale şi antiguvernamentale. „Jos Băsescu!”, „Jos Guvernul!”, „Hoţii, hoţii!”, a strigat strada.
Sâmbătă seara, la Bucureşti au fost ciocniri între jandarmi şi cei aproximativ o mie de protestatari, adunaţi în Piaţa Universităţii. Cel puţin zece oameni au fost răniţi grav, dintre care trei jandarmi şi un cameraman, necesitând îngrijiri medicale şi spitalizare. Manifestanţii au strigat în primul rând lozinci anti-Băsescu. Iniţial, demonstranţii s-au adunat la Palatul Cotroceni, sediul Preşedinţiei, dar, neofcial s-a lansat informaţia că preşedintele Băsescu a plecat din capitală, într-o staţiune montană, astfel că toţi nemulţumiţii s-au adunat în Piaţa Univeristăţii. Câteva zeci de persoane au fost ridicate din mulţime de către jandarmi, ulterior jandarmeria declarând că cei mai mulţi sunt membri ai unor galerii ale echipelor de fotbal din Bucureşti. În toate dezbaterile televizate de duminică dimineaţă, până după amiază la începerea noului val de proteste, s-a pus în discuţie problema dacă nu cumva evenimentele de la Bucureşti sunt manifestaţii violente ale ultraşilor din fotbal. Accentul în această direcţie a fost pus de jandarmerie, care susţinea că liderii străzii au fost, de fapt, lideri ai galeriilor de fotbal.
După părerea mea, şi a altor jurnalişti cu mai multă experienţă, aceasta a fost o încercare de a nega caracterul de masă al protestelor, de a le minimaliza şi de a transfera responsabilitatea manifestărilor de stradă pe seama unor grupări violente şi extremiste. Fără îndoială că galeriile echipelor de fotbal au fost acolo, este posibil să fi provocat şi violenţe, dar prezenţa lor nu a fost decât marginală. O dovedesc şi ieşirile în stradă din alte zeci de oraşe ale ţării, unde ultraşii nu s-au manifestat, iar motivul protestelor a fost în principal tot antiprezidenţial.
În Timişoara, de exemplu, duminică, 15 ianuarie, au ieşit în stradă mult mai mulţi oameni, aproximativ 4 000, faţă de ceva peste 1 000, câţi au fost la Bucureşti. Au existat câteva îmbrânceli între protestatari şi jandarmi, însă manifestările au fost paşnice şi nu au existat răniţi, nici violenţe sau acte de huliganism. Mii de oameni au ieşit în stradă şi la Constanţa, Cluj-Napoca, Sibiu, Braşov, la Iaşi, în alte oraşe. Niciunde nu au avut loc confruntări violente. În schimb la Bucureşti, s-au desfăşurat adevărate lupte de stradă, au fost sparte vitrine, au fost incendiate câteva chioşcuri de ziare şi s-a aruncat cu pietre în jandarmi. Au fost zeci de răniţi şi pagube materiale. Pot face aici o remarcă, ce ar putea părea aproape amuzantă şi incredibilă. Violenţele de la Bucureşti au început atunci când jandarmii s-au opintit să împingă mulţimea de pe carosabil, pe trotuar. Pentru că (nu-i aşa?) prezenţa oamenilor pe carosabil împiedica circulaţia maşinilor şi era considerată tulburare a ordinii publice. În oraşele în care există mari pieţe publice în centrele civice, destinate exclusiv circulaţiei pietonale, protestatarii şi jandarmii nu au avut de ce să se îmbrâncească. A fost mai puţină nervozitate, fiecare şi-a ocupat teritoriul, iar protestatarii au putut să-şi exprime neîmbrânciţi nemulţumirile. Aşa a fost la Timişoara, la Iaşi, la Braşov, aşa la Reşiţa, presupun că şi în alte centre urbane. Dar, acesta este un amănunt care ţine de configuraţia arhitectonică a oraşelor. Fondul problemei este altul. Populaţia şi-a manifestat neîncrederea şi chiar dispreţul faţă de întreaga clasă politică. În general politicienii nu au fost acceptaţi la manifestaţii, iar la Bucureşti, când un lider al unui partid de opoziţie, Dan Diaconescu, a încercat să se alăture demonstranţilor, a fost huiduit şi alungat din mulţime.
Cum spuneam, însă, nenorocirea s-a produs la Bucureşti, unde huliganii, provocaţi de jandarmi, au lovit, au spart, au incendiat, fără să mai exprime vreo cerere, fără să propună vreo schimbare. Incendiile, la propriu, nu au fost de mare amploare, însă România arde la foc mic, iar manifestanţii din marile oraşe şi-au dat întâlnire în stradă pentru luni 16 ianuarie.
În acest timp Preşedinţia şi Guvernul tac, iar opoziţia politică solicită alegeri anticipate şi a mai cerut ca, începând de luni, membrii Uniunii Social Liberale (alcătuită în principal din PSD şi PNL) să se alăture în mod paşnic demonstraţiilor de stradă.
Huliganii care instituie teroarea in Bucuresti sunt platiti, antrenati si condusi tot de jandarmi. Acest scenariu e cunoscut romanilor din iunie 90 si din multiplele mineriade. Toate pagubele vor fi imputate amaratzilor protestatari neputinciosi. Desigur, procurorii nu ii vor putea identifica nici 20 de ani de aici inainte. Presa libera va fi anulata si ea. O mizerie mai mare nu se poate. In acest timp, partidele de opozitie sunt nule, sindicatele la fel. O tara in deriva, transformata in ceva amorf, oameni care se bat pe coliva, apa sfintita si tigai de plastic.
Domnule Mircioane, e bine sa vorbiti despre ceea ce stiti, nu din zvonuri. Cum puteti spune ca in Bucuresti au fost duminica numai 1000 de protestatari? Cum puteti spune ca „sambata,la Bucureşti au fost ciocniri între jandarmi şi cei aproximativ o mie de protestatari”? Cum puteti spune ca „Iniţial, demonstranţii s-au adunat la Palatul Cotroceni”?
In Capitala locul adunarii protestatarilor a fost si va ramane Piata Universitatii. Este un loc simbolic pentru manifestatiile pasnice. Vineri au fost mai putini cetateni, si tocmai de aceea au pornit spre Cotroceni prin centrul orasului, ca sa trezeasca lumea din letargie. Sambata au fost vreo 2-3000, iar duminica vreo 4-5000. Probabil ca si azi se vor aduna in acelasi loc.
Scenariul cu galeriile de fotbal este unul menit sa sperie protestatarii si sa-i imprastie. Pana acum, ei au fost adusi organizat, dupa ora 19.00, cand in piata nu mai erau prea multi protestatari. Deci, ciocnirile nu sunt „intre jandarmi si protestatari”. Pe descreieratii care vandalizeaza orasul, va rog sa-i numiti altfel. Nu jigniti protestatarii!
Doamnă Tania Iancu, îmi pare rău că nu i-am putut număra. Datele sunt luate „la cald”, în seara zilei de duminică, 15 ianuarie. Cifra de 1000 de persoane a fost estimată de către purtătorul de cuvânt al jandarmeriei române şi de reporterii televiziunilor aflaţi în teren. Aseară am consultat şi paginile câtorva ziare online, printre care Gândul, Adevărul, România Liberă. Toate ziarele se învârteau în jurul cifrei de 1000. Astăzi, luni 16 ianuarie, pe paginile ziarelor, referitor la numărul protestatarilor de duminică, din Bucureşti, apar următoarele cifre: Realitatea.net – 1000 de persoane, Cotidianul – 1000 de persoane, Adevărul – 2000 de persoane, Mediafax – 3000 de persoane, Jurnalul Naţional – 7 – 800 de persoane, România Liberă – 800 de persoane. Nu ştiu dacă sunt cele mai relevante. Pe măsură ce vor apărea cifrele oficiale, mă simt dator să fac corectura. Poate ne spuneţi care este sursa dumneavosatră, să o consultăm.
În ceea ce priveşte protestatarii şi Cotorceniul. După cum au prezentat televiziunile Realitatea TV şi la Antena 3, după cum au scris şi ziarele şi nu a contestat nimeni (dvs. sunteţi prima care contestă informaţia) în după amiaza zilei de sâmbătă 14 ianuarie, grupul cel mai masiv de protestatari s-a îndrepatat iniţial spre Palatul Cotroceni. Când s-a lansat zvonul că preşedintele nu este acolo, deoarece ar fi plecat într-o staţiune montană, protestatarii au plecat de la Cotroceni şi s-au adunat în Piaţa Universităţii, unde, într-adevăr erau deja alte câteva sute de demonstranţi. Nu am intrat în amănunte, dar ideea este că o direcţie a protestului era îndreptată, din start, împotriva Preşedintelui. De altfel şi vineri protestatarii s-au adunat tot la Cotroceni, unde au strigat: „Ieşi afară, javră ordinară!” Chiar nu vă amintiţi? Apoi, dvs. citiţi şi înţelegeţi numai ce vreţi din articol. Când am spus că au fost ciocniri între jandarmi şi protestatari nu am spus că fiecare s-a bătut cu fiecare. Au fost îmbrânceli, lovituri cu bastoanele şi pietre aruncate. Iar despre vandalismele şi violenţele provocate am scris că „… huliganii, provocaţi de jandarmi, au lovit, au spart, au incendiat, fără să mai exprime vreo cerere…” Deci, nu mi se pare că am scris după zvonuri şi am prezentat situaţia distorsionat. Evident că articolul nu putea cuprinde toate aspectele. Cu siguranţă, chiar şi peste săptămâni, luni sau ani vor mai ieşi la iveală unele lucruri necunoscute. Oricum, lucrurile sunt în evoluţie şi, aproape sigur vor mai fi evenimente în Bucureşti şi în alte oraşe. Sper să avem puterea şi discernământul să le cuprindem, atât eu, cât şi dvs. Cât, şi evident, cititorii.
@victor
M-a interesat informatia (afirmatia?) dv. „Huliganii care instituie teroarea in Bucuresti sunt platiti, antrenati si condusi tot de jandarmi”.
Aveti dovezi sau macar indicii *concrete* ca asa au stat lucrurile? Va semnalez ca faptul ca asa ceva s-ar fi intamplt si acum 20 de ani NU este un indiciu.
Deci va rog sa prezentati indiciile pe care le aveti, iar daca nu aveti, va rog sa evitati sa raspanditi astfel de zvonuri incitatoare.
Ar mai fi cateva lucruri de corectat din informatiile date in articol.
Demonstratiile pro Arafat au inceput inca miercurea in Cluj(2-300),ca sa continue joi si in Tg-Mures(deja cu mii de oameni).Pe urma vinerea au luat amploare in multe orase,continuind zilele urmatoare.Bineinteles de cea mai mare amploare a fost la Bucuresti,dar si la Timisoara au fost apreciati(vorbesc dupa stiri tv) duminica mii de protestatari.
….”scânteia aprinsă de atitudinea lui Raed Arafat”
Eu zic ca si scanteia si gazul pe foc este opera lui Basescu.A aplicat aceeasi tactica de atacuri subtile,subversive ca de obicei impotriva adversarilor politici.
Numai ca de data aceasta a dat in cine nu trebuia,in cineva care era un simbol al unei reusite in folosul populatiei,deasupra un om demn,neinregimentat politic,asa cum nu prea vezi printre politicieni.
Deasupra s-a umplut si paharul care era cam plinut.Probabil acest gest incalificabil al presedintelui nu avea acelas efect in urma cu 3-4 ani.
Aprecierea numarului de participanti este relativa si depinde de interesele celui care numara.Aseara in Sibiu erau aproximativ 300 dupa aprecierea mea(era usor de numarat cat de putini erau),dar in Piata Universitatii acestia ca gramada abia ca erau de observat.Concluzia mea in Bucurest au fost minim de zece ori atatia.
Pentru AlexL
Sustin cele afirmate privitor la vandalii care au navalit organizat, dand foc strazilor si spargand vitrinele magazinelor. Scenariul a fost aplicat si in decembrie 89, si in iunie 90 si ulterior de cate ori veneau minerii. Stilul acesta a fost adoptat si de oamenii politici, de aceea violentele din strada seamana perfect cu politica promovata de PDL. Aceeasi minte cazona, obtuza, criminala a dat ordinele, aceleasi „instrumente umane” le-au aplicat.
De acum, se vorbeste de pagube materiale (amenzile date in 14 ian nu erau sustinute de probe) si desigur cei trasi la raspundere vor fi iarasi adevaratii protestatari. Daca nu ar fi monstruos, as spune „ca la carte”.
Va rezulta ca jandarmeria merita un buget mai mare, pentru a face fata violentilor de romani…Cati dintre vandali au fost identificati? In schimb, a observat cineva poza primului jandarm ranit cu caramida? Un barbat cu barbutza si lantzisor de argint la incheietura mainii… Poza a fost rapid retrasa de pe toate site-urile, era prea evidenta. Individul, costumat in jandarm, era cu totul altceva, desigur, iar sangele de pe trotuar, butaforie, probabil. Mi-e sila…
Domnule victor, nu cred că răspunsul dumneavoastră e satisfăcător.
@victor:
„barbat cu barbutza si lantzisor de argint … Poza a fost rapid retrasa de pe toate site-urile”
Vad ca si orice mentiune a pozei „a fost rapid retrasa” Uuu, ce minuni !! EI controleaza TOATE siturile, retrag ce si cand vor, inclusiv de pe YouTube !! Foarte convenabila explicatie! Si se stie si din ce era lantisorul – nu aur, nu arama, nu plastic, ci fix argint!
Si apoi: „butaforie, probabil” nu este nici asta un indiciu.
Deci indiciile si dovezile pe care ziceti ca le aduceti sunt vorbe goale.
Stimate domnule Mircioane,
astazi, marti 17 ianuarie, in Piata Universitatii a fost mai putina lume dacat duminica. Unul dintre protestatari a avut ideea sa ne numere si ne-a dat bonuri. Eu am ajuns pe treptele din fata Teatrului National pe la ora 18.00 si am avut bonul cu numarul 1337. Pe cei de pe trotuarul Arhitecturii nu stiu daca i-a numarat cineva, dar erau cam tot atatia cat erau si pe trotuarul de la Teatru. Seara, dupa ora 20.00 au venit si studentii.
Imi pun si eu intrebarea nu cat de multi sunt ci cine le va prelua revendicarile si transpune in formulari de politica atunci cand demonstrantii intr-un sfarsit vor merge acasa.
Daca nu ma insel, Boc a vorbit transmitand mesajul voalat ca e loc de dialog dar nu de schimbari.
In Piata Universitatii se contureaza o proclamatie:
La manifestările din Piaţa Universităţii participă oameni din toate categoriile sociale şi de toate vârstele: salariaţi din domeniul public şi privat, pensionari, studenţi, elevi.
Oamenii au ieşit în stradă pentru înlăturarea unui regim antidemocratic, dictatorial şi nu neapărat pentru salarii sau pensii mai mari.
Constatăm că România acestor zile se caracterizează prin:
-înstrăinarea clasei politice şi a Preşedintelui României de interesele cetăţenilor, pentru a-şi putea apăra privilegiile, avantajele şi a-si păstra funcţiile
-încălcarea principiilor statului de drept prin subordonarea Parlamentului şi Guvernului unei singure persoane înconjurata de camarila personală, de lingăi şi yesmeni.
-decimarea intelectualităţii prin distrugerea sistemelor de învăţământ, de sănătate şi cultură, prin nerecunoaşterea adevăratelor valori, sau prin îndemnarea lor să părăsească ţara, în scopul ceării unei mase de manevră lipsite de educaţie, de caracter, de voinţă proprie sau de coloană vertebrală.
-existenţa unei clase de trădători, lacomi şi linguşitori, traseişti politici, lipsiţi de conştiinţă, de un minim bun simţ, sau de un minim de interes pentru viitorul ţării, pregătită să facă orice pentru a-şi păstra privilegiile
-învrăjbirea categoriilor sociale unele împotriva altora şi stigmatizarea acestora, prin afirmaţii de genul : „sunt prea mulţi pensionari aşa că trebuie să iasă, pe cale naturală, din sistemul de asigurări o persoană din şapte”, sau sistemul bugetar este „ca un om foarte gras şi mare (…) care stă în spatele unuia foarte slab (…) şi tot vrea când vede farfuria cu mâncare”, sau „învăţământul scoate numai tâmpiţi”, „sistemul de sănătate e corupt în profunzime”, „nu privatizăm spitalele – le transformăm în societăţi comerciale”.
-Sărăcirea sistematică a populaţiei
-Lipsa de perspectivă pentru tineri şi emigrarea forţei de muncă
-Distrugerea economiei naţionale
-Îndatorarea peste măsură a ţării, avănd ca unic scop îmbogăţirea celor care au acces la afacerile cu actuala putere.
-Lipsa de viziune şi de interes pentru viitorul ţării.
Pentru toate acestea solicităm:
1.Demisia Preşedintelui Traian Băsescu şi a Guvernului Emil Boc
2.Numirea unui guvern interimar de tehnocrati
3.Alegeri parlamentare şi prezidenţiale anticipate, în primăvara 1012
4.Alegeri locale în vara 2012
5.Măsuri concrete în vederea eliminării oricărei posibilităţi de fraudă electorală, inclusiv prin participarea la procesul electoral al reprezentanţilor societăţii civile
6.Stabilirea prin Legea electorală a interdicţiei pentru foştii activişti comunişti şi ofiţeri de securitate, precum şi a celor dovediţi corupţi, de a candida la funcţii publice
7.Eliminarea procedurii angajării răspunderii guvernului în faţa Parlamentului.
8.Respectarea principiilor statului de drept şi eliminarea corupţiei instituţionalizate
9.Dialog real al Guvernului cu societatea civila (sindicate, patronate, asociaţii profesionale, organizaţii neprofesionale)
10.Respectarea demnităţii umane şi ale valorilor de patrimoniu ale României.”