Sfârşitul acestui an găseşte Ungaria într-o situaţie delicată, atât din punct de vedere economic cât şi politic. În ultima zi a sesiunii parlamentului, au fost adoptate numeroase legi dintre care unele sunt neconforme cu criteriile UE, mai ales cele referitoare la independenţa Băncii Naţionale şi la naţionalizarea din nou a fondurilor caselor de pensii private. Acestea au reprezentat motivele principale pentru care, la începutul lui decembrie, delegaţiile FMI şi ale Comisiei Europene au părăsit Budapesta fără să înceapă negocieri preliminare pentru un nou acord preventiv, solicitat de guvern.
Dar nemulţumirile faţă de cabinetul Orbán se manifestă şi pe plan politic, premierul fiind acuzat de nerespectarea unor principii democratice, mai mult de intenţia de concentra puterea în mâinile lui şi ale coaliţiei sale de guvern care deţine două treimi din locurile din parlament…
După atenţionările Comisiei Europene, respectiv ale preşedintelui Barroso, legate de această situaţie, a venit rândul Statelor Unite să-şi exprime opinia. Astfel, secretarul de stat, Hillary Clinton ,a trimis pe 23 decembrie o scrisoare premierului ungar. Ea atrage atenţia asupra subminării treptate şi sistematice a instituţiilor democratice din Ungaria, comentează cotidianul “Népszabadság”, după ce săptămâni de-a rândul, presa americană a informat despre “banda rulantă” a votării unor legi de către parlament. În scrisoare se exprimă preocuparea părţii americane faţă de măsurile legate de independenţa tribunalelor şi a actului judecătoresc, faţă de noua lege a cultelor care, după ce a fost votată, a fost retrasă şi faţă de libertatea presei. În acest context, se aminteşte acordarea unor frecvenţe radio pe criterii politice, dându-se ca exemplu cazul postului Klubrádió.
Potrivit analistului politic american de origine maghiară, Charles Gati, scrisoarea este un fel de ultim avertisment pentru ca Viktor Orbán să corecteze aspectele criticate. Nu este pentru prima dată când Statele Unite atenţionează Ungaria. Aflată la Budapesta în primăvară, Hillary Clinton i-a amintit lui Orbán problemele ridicate de legea presei şi a reducerii drepturilor Curţii Constituţionale. De asemenea, în toamnă, după două luni de amânări de către premierul ungar, Eleni Tsakopoulos Kounalakis, ambasadorul SUA la Budapesta, i-a transmis lui Orbán o notă verbală în care se critică poziţia adoptată de el faţă de sistemul instituţional democratic şi faptul că guvernul ungar nu ţine cont de observaţiile făcute. La 16 decembrie, într-un interviu acordat unor publicaţii din Ungaria, Thomas O. Melia, adjunct al secretarului de stat în probleme de democraţie şi drepturile omului, a criticat guvernul Orban pentru motive asemănătoare ca cele ridicate de ambasadorul SUA.
Liber la rezervele Băncii Naţionale
Una din legile votate în ultima sesiune parlamentară a fost cea care pune practice capăt independenţei Băncii Naţionale, prin unificarea cu organizaţia de supraveghere a băncii. În urma acestei măsuri, preşedintele Băncii, Andor Simor, devine vicepreşedinte iar Orban are dreptul să numească un alt preşedinte al acestei structuri comune. Potrivit analiştilor economici, în acest fel, guvernul va avea acces la rezervele Băncii Naţionale pe care le va putea folosi pentru a umple găurile bugetului pe 2012. Până acum Simor s-a opus vehement la orice încercare de a încălca independenţa băncii, drept care, de la venirea la putere a noii coaliţii, Orbán a încercat să-l schimbe, atacându-l din toate direcţiile. Este foarte posibil, afirmă analiştii, că din cauza acestei măsuri, Ungaria să nu mai beneficieze de sprijinul FMI şi al Comisiei Europene Ca primă consecinţă a votului este reducerea valorii forintului. Ca să-şi justifice măsurile, Orbán le prezintă populaţiei sub forma unei lupte împotriva duşmanului din afară (care duşman se întreabă analiştii) care vrea să submineze şi să supună Ungaria. Adevărul este că, deşi situaţia şi credibilitatea ţării s-a înrăutăţit, Fidesz, partidul premierului , şi Orbán se bucură încă de popularitate, deşi mult mai redusă faţă de primele luni de după alegeri.
Premierul Viktor Orban
O altă lege votată acum este desemnarea celui mai mare partid de opoziţie, Partidul Socialist Ungar (PSU), aflat de mai multe ori la guvernare, drept moştenitorul de drept al fostului partid comunist, (Partidul Muncitoresc Socialist Ungar), fiind implicit răspunzător de crimele comise în timpul celor 50 de ani de regim totalitar, ca de pildă, înăbuşirea revoluţiei din 1956, condamnarea şi executarea a mii de persoane, lipsa democraţiei şi a libertăţilor. Partidul Socialist Ungar a negat întotdeauna această filiaţie şi s-a considerat şi se consideră un partid social-democrat modern, asemănător cu cele occidentale. Este posibil, susţin unii specialişti, ca această lege să ducă chiar la desfiinţarea partidului, în acest fel Fidesz scăpând de concurentul lui cel mai redutabil din opoziţie (deşi la ora actuală cota de popularitate a PSU este în jur de 20-21 la sută. Nuanţele naţionaliste din discursrurile unor lideri politici din arcul guvernamental, inclusiv ale lui Orbán, lipsa unei atitudini tranşante faţă de poziţiile partidului extremist Jobbik şi o serie de măsuri care limitează libertatea presei au dus la scăderea prestigiului Ungariei pe plan internaţional, au constatat anlişti politici unguri şi străini, presa internaţională comentând pe larg (şi nu pozitiv) evenimentele din Ungaria.
Fostul premier, Ferenc Gyurcsány, reţinut de poliţie
O demonstraţie antiguvernamentală de protest de amploare a avut loc săptămâna trecută la Budapesta. Organizată de L.M.P. (Se Poate şi o altă Politică), cel de-al doilea partid de opoziţie, ecologist, manifestaţia a dorit să atragă atenţia asupra felului nedemocratic în care se adoptă în parlament chiar şi legile organice, fără dezbateri pertinente şi fără să se ţină cont de propunerile opoziţiei. Participanţii s-au ridicat împotriva aşa zisei dictaturi a celor două treimi, afirmând că modalităţile în care se acţionează în parlament nu corespund criteriilor democratice. La demonstraţie deputaţilor L.M.P., dintre care unii s-au legat cu lanţuri de uşile parlamentului, s-au alăturat şi alţi oameni politici din opoziţie, inclusiv fostul premier Ferenc Gyurcsány care de curând şi-a creat propriul partid, Coaliţia Democratică. El a fost reţinut de poliţie împreună cu militanţi ai L.M.P. În acelaşi timp, mai mulţi redactori ai televiziunii de stat se află în greva foamei în faţa sediului Centralei Media (MTVA). Ei protestează împotriva unor măsuri de cenzură şi cer destituirea celor vinovaţi de aceste fapte…
Înrăutăţirea situaţiei politice, restrângerea libertăţilor democratice inclusiv ale celor sindicale au determinat acţiuni ale societăţii civile care începe să se organizeze. Apar noi partide politice, cum este cel al fostului premier Gyurcsany dar şi altele, născute în urma unor mişcări de protest. Din păcate, cele trei partide parlamentare de opoziţie (în curând patru) nu vor să formeze o opoziţie comună. Firesc, socialiştii, ecologiştii şi Coaliţia Democratică desprinsă din PSU nu vor să intre în alianţă cu Jobbik dar nici nu vor să colaboreze între ele. Iar o opoziţie sfărâmată va da în continuare apă la moara guvernului de coaliţie şi premierului Orbán.
Na, și care este șchmenul? Noi, români, greci sau nemți purtăm de grijă Ungariei? Nu sfidează nimic, nana, e tara lor.Asta vreau, asta fac. Sa le fie de bine.
Sa avem ficare grijile proprii si vai bine va fi!
Cu salutari de an bun pentru Ungaria si toata lumea
Paleo
După cum se comportă lui „Paleologos” i s-ar potrivi mai bine aliasul „Domnu’ Goe”. Acest Domnu’ Goe nu pare să știe că statutul de membru al Uniunii Europene îți dă nu doar drepturi ci și obligații și mai ales cele de a respecta legislația comunitară pe care ai ratificat-o. Cât îi privește pe greci (și numai pe ei) au făcut ce au vrut și acum plătesc alții pentru ei.
Eu cred, domnule Paleologos, că cititorii noştri (sau o parte dintre ei) ,sunt interesaţi în ce se întâmplă în lume, mai ales dacă este vorba de ţări vecine care se confruntă cu probleme asemănătoare cu ale noastre. Poate este bine să învăţăm din greşelile lor. Trăim într-o lume globalizată şi aşa cum s-a văzut, consecinţele unor lucruri prost făcute într-o ţară, le suportăm cu toţii. Nu mai suntem în situaţia în care ne preocupă numai satul nostru, orăşelul nostru şi restul e tăcere…
Un articol care sintetizeaza foarte bine situatia din Ungaria (pe care o cunosc foarte bine, traind in Budapesta). Contrar lui Paleologus, mi se pare foarte pertinenta prezentarea situatiei dintr-o tara vecina Romaniei, membra UE, etc, cu atit mai mult cu cit „traditionala prietenie romana-maghiara” nu dureaza de azi, de ieri. Ascensiunea Dreptei (si a Garzii Maghiare) in Ungaria in ultimii ani, prezenta lor in Parlament (chiar daca in momentul de fata nu sint foarte vocali) ar trebui sa ne puna pe ginduri cu privire la viitoarele alegeri din Romania.