caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Dincolo de trancaneala



 

Sculaţi, sculați romilor; să vedeți ce n-ați văzut !

de (1-1-2012)
1 ecou

„Ușchen, ușchen mo romale; Te dikhlen so na dikhlean ;O Del, o ceros phutregeas ; le romen kide mangleas; 3ean roma te gileaban ; le phurenge, le ternenge ; te tumare chavorrenge; pakiv ande tumaro kher; sastimos te mișchibo ; but godi, lacho illo; amenge barvalibo; tumenge baxtalibo !

(Sculați, sculați romilor; să vedeți ce n-ați văzut; Dumnezeu cerul a deschis; pe romi așa i-a rugat; mergeți romi și colindați; pe cei tineri și bătrâni; și pe pruncii din cămin; credință în casa voastră; sănătate, fericire; minte multă, suflet bun; nouă bogăție, vouă fericire!). http://www.punctul.ro/articol/8287/craciunul-romilor.html/!

17 decembrie 2010 - acţiunea de evacuare în forţă a romilor de pe strada Coastei din Cluj

17 decembrie 2010 - acţiunea de evacuare în forţă a romilor de pe strada Coastei din Cluj

Nu ştiu dacă vreunul dintre romii care au fost mutaţi printr-o acţiune de comando a primăriei clujene – într-o dimineaţă geroasă, cu doar câteva zile înainte de Crăciunul anului 2010 – să-şi fi amintit de primele cuvinte ale acestei colinzi… Poate şi numai pentru faptul că de o zi întreagă – de când li se adusese la cunoştinţă decizia – nimeni nu prea dormea, adunându-şi în grabă lucrurile şi sperând în taină că, până la urmă, evacuarea din casele de pe strada Coastei (închiriate de la primărie) şi relocarea în locuinţele modulare din vecinătatea gropii de gunoi din afara oraşului, nu avea să fie pusă în practică. Dar primăria clujeană a fost mai promptă ca niciodată, mobilizând poliţia comunitară ca să vegheze la ordinea evacuării şi echipajele de la companiile de gaz şi electricitate pentru a deconecta reţeaua electrică şi conductele de gaz. În aceste condiţii cele 56 de familii de romi au fost mutate într-un timp record în colonia nou construită, alcătuită din douăzeci de module a câte patru camere de 15 – 18 mp şi un grup sanitar alcătuit cu două chiuvete şi două WC-uri fără perete despărţitor. Locuinţele încălzite cu lemne nu erau prevăzute cu bucătării şi nici cu sisteme de încălzire a apei. În fiecare cameră a fost repartizată câte o familie care număra între 8 şi 15 persoane, http://www.acum.tv/articol/22726/.

Crăciunul şi Anul Nou 2010 l-au petrecut în ghetoul abia construit. Pereţii camerelor ticsite de locatari – utilizate atât ca dormitoare  şi camere de zi, cât şi ca bucătării – şiroiau de apa rezultată din aburii condensaţi pe zidăria nouă care nu apucase să se usuce, astfel încât o parte din covoare şi mobilier s-a stricat din pricina umezelii dinăuntru, iar cealaltă – care nu încăpuse în camere –  s-a degradat din cauza zăpezii care se depusese peste ea.

Casele modulare în pustietatea zăpezii din iarna lui 2011

Casele modulare în pustietatea zăpezii din iarna lui 2011

Totuşi n-a lipsit nici bradul împodobit şi nici bucatele de sărbători, iar lumea nu înceta să spere că situaţia era doar provizorie, iar chiriaşii dislocaţi abuziv de primărie îşi vor găsi dreptatea cât de curând…

Dar s-a dovedit că soluţia mutării în „locuinţele de necesitate” (ne-am întrebat pentru cine era atât de necesar ca oamenii de pe Coastei să fie mutaţi în miez de iarnă din casele lor? Şi ne-am dat răspunsul atunci când am văzut că o parte din terenul curăţat de casele demolate a fost atribuit Mitropoliei Clujului pentru un centru educaţional ecleziastic reprezentativ, http://www.acum.tv/articol/32025/, iar pe altă porţiune s-a amenajat un teren de joacă pentru alţi copii http://www.napocanews.ro/2011/08/apostu-a-facut-cresa-si-loc-de-joaca-pentru-copii-pe-locul-tiganiei-de-pe-strada-coastei.html) n-a fost nicidecum provizorie, pentru că iată comunitatea surghiunită lângă groapa de gunoi a Clujului petrece al doilea Crăciun şi Revelion în casele modulare şi construcţiile de lemn ridicate pe terenul de 20 de metri pătraţi „alocaţi cu generozitate” de primărie, în acelaşi perimetru.

În acest răstimp societatea civilă clujeană a dus o activitate continuă şi consecventă pentru păstrarea în centrul atenţiei a acestui caz de abuz al autorităţilor locale. Mai multe organizaţii nonguvernamentale – o parte dintre ele reunite în Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (GLOC) – împreună cu Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii Babeş-Bolyai, Institutul de Studiere a Problemelor Minorităţilor Naţionale, diferite organizaţii civile naţionale ale romilor şi un grup de tineri arhitecţi au organizat o serie de acţiuni, printre care : dezbateri profesionale http://www.acum.tv/articol/24717/ conferinţe, participarea la Maratonul internaţional al Clujului împreună cu copiii acestei comunităţi http://www.acum.tv/articol/29506/ .

În paralel a fost acţionată în instanţă primăria, s-a depus plângere la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, dar ceea ce e şi mai important au fost mobilizate organismele internaţionale: Comisia Europeană. Programul de Dezvoltare ONU şi Amnesty International şi altele http://www.acum.tv/articol/33672/

Într-un târziu, primăria care ignorase vreme îndelungată acţiunea societăţii civile, a fost sensibilizată de vizitele la Cluj ale reprezentanţilor organismelor internaţionale şi a semnat un memorandum cu UNDP care vizează şi „îmbunătăţirea incluziunii sociale” http://www.undp.ro/libraries/projects/Memorandum_Of_Understanding_w_Cluj_Napoca_Municipality_signed_and_stamped.pdf/

Fără însă a fi menţionat cu nici un cuvinţel incluziunea socială şi îmbunătăţirea condiţiilor de locuire a romilor. De altfel, în răspunsul  la interpelarea vizând situaţia romilor relocaţi în Pata Rât, adresată de senatorul Alexandru Cordoş Ministerului Dezvoltării Regionale scrie negru pe alb: că „Municipiul Cluj Napoca nu se regăseşte în programul pilot Locuinţe sociale pentru comunităţile de romi” derulat de ministerul respectiv prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe. http://gloc2011.files.wordpress.com/2011/10/raspuns-min-udrea.jpg/

În noiembrie 2011 Consiliul pentru Combaterea Discriminării a amendat cu 8000 de lei Primăria Clujului pentru mutarea unor familii de romi de pe o stradă din oraş la groapa de gunoi de la Pata Rât

http://www.radiocluj.ro/ro/detalii/stire/amenda-de-8000-lei-pentru-primaria-cluj-napoca.html/

Marş anti*segregare la Cluj, la un an de la mutarea forţată a romilor, în casele modulare de lângă groapa de gunoi

În zilele de 17 -19 decembrie 2011 societatea civilă a organizat o serie de manifestări pentru a reaminti atât autorităţilor locale cât şi clujenilor – în marea lor majoritate indiferenţi  faţă de soarta concetăţenilor de etnie romă – împlinirea unui an de la  mutarea cu forţa a celor peste 300 de romi de pe strada Coastei, în ghetoul de lângă groapa de gunoi. Programul care a început cu un marş de protest pe străzile Clujului a cuprins acţiuni comune ale copiilor romi şi neromi, proiecţia filmului „ Preafericiţii de la groapa de gunoi” şi o serie de dezbateri la care au participat din nou reprezentanţii organismelor internaţionale,

http://www.sectorulcultural.info/gloc/

În preajma Crăciunului 2010 primăria Clujului surghiunea, arogant şi în dispreţul legii, zeci de familii de chiriaşi romi în sinistrele case modulare de lângă Groapa de gunoi, la câţiva kilometri depărtare de şcoli, grădiniţe, dispensarele medicale şi centrele comerciale.

A trecut un an de atunci şi – printr-o coincidenţă întâmplătoare, dar nu lipsită de tâlc – primarul Clujului, Sorin Apostu,  acuzat de trafic de influenţă, luare de mită, spălare de bani, fals şi primire de foloase necuvenite (ridicat în noaptea de 10 / 11 noiembrie 2011) – şi-a petrecut Crăciunul în închisoare.

Societatea civilă a reuşit să-şi coaguleze forţele şi să trezească interesul organismelor internaţionale, obligând autorităţile locale să renunţe la indolenţă şi să treacă (deşi deocamdată teoretic) la acţiune.

Să sperăm că anul viitor romii,  mutaţi abuziv în casele modulare de  lângă Groapa de gunoi, să-şi înalţe colinda din pragul unor locuinţe  noi şi, împreună cu ei, să cânte cât mai mulţi clujeni:

„Ușchen, ușchen mo romale; Te dikhlen so na dikhlean” ! pentru că aceste cuvinte se referă şi la noi. În  limba romani cu toţii suntem romale – adică oameni.

Ecouri

  • George PETRINEANU: (2-1-2012 la 05:21)

    O buna si necesara sinteza si bilant, pentru ca este greu prin instrumentul presei sa scoti evenimentele din sfera efemera a senzationalului.

    Imi permit sa impartasesc totusi niste concluzii asupra aceste stari de lucruri.

    Clujul a reusit performanta sa creeze prin deportare un gettou in Mileniul al 3-lea in Uniunea Europeana. Forma este putin mascata si de aceea poate nu frapeaza. Nu exista interdictie de intrare-iesire, dar ea este realizata de facto prin lipsa cailor de comunicatie. Aspectul punitiv, chiar daca nu este deliberat (probabil doar un rezultat al indiferentei combinata cu incompetenta crasa manageriala) il constituie conditiile de locuit care contravin Legii Locuintei, lipsei elementelor de infrastructura (scoala, dispensar, magazine) cat si amplasarii in imediata apropiere a unei gropi de gunoi.

    Vorbim despre o stare de urgenta dar care a apucat sa se cronicizeze. Orice copil stie ca daca o pisica a ramas agatata intr-un copac apare o forta de interventie apartinand autoritatii publice care o elibereaza cu mijloace adecvate alese pe moment. Daca actiunea nu se declanseaza sau nu reuseste pisica moare de foame in cateva ore. Forme intermediare nu prea exista.

    Perspectiva situatiei asa cum rezulta din articol numai pozitiva nu este. Iata:
    O societate civila marcata de neputinta face tot ce-i sta in puteri (sic!).
    Implicarea romilor este ca si inexistenta.
    Nu exista un blog international cu informatii actualizate scurte si concise. Acesta ar fi puntea spre initierea si a altor actiuni eficiente.
    Cele 56 de familii din gettou sunt niste personaje fara chip.
    Speranta ca prin masuri specifice stiintelor sociale s-ar putea solutiona situatia mi se pare o abordare gresita. Aici e vorba de o abordare tehnica si manageriala. Imi permit sa schitez cateva puncte ale ei.
    – se analizeaza daca pastrarea locatiei in conditiile amenajarii ei corespunzatoare nu ar reprezenta un avantaj. Se face un proiect de amenajare zonala dupa toata regula. Existand acest proiect se pot discuta concret pasii urmatori.
    – primaria isi asuma obligatia ca in regim de urgenta sa rezolve infrastructura (drum, mijloace de transport, centru social: scoala, dispensar, magazine) si retehnologizarea gropii de gunoi. Cu aceasta ocazie primaria constata si accepta ca relocarea celor 56 de familii de cetateni ai Clujului e mai costisitoare decat si-a facut iluzia ca ar. Dar aceste masuri de completare a infrastructurii sunt legale.
    – cele 56 familii se constituie intr-o asociatie de proprietari persoana juridica. Conducerea operativa a acesteia este stimulata si consiliata. Se face deci saltul de la starea total pasiva si dependenta a acestei comunitati la una proactiva. Se fac cursuri, pregatiri adecvate pentru membrii acestei asociatii. E straniu ca acestia sa nu aibe un blog international.
    – in paralel se gaseste finantare si resurse pentru amenajarea unor locuinte sociale. Aici sunt incluse si posibilitatea creerii unui sau unor IMM care sa foloseasca chiar forta de munca (sau voluntariat) din partea comunitatii. Se pot gasi si alti actori care sa contribuie cu resurse in schimbul castigarii de goodwill sau alte avantaje (exista un birou prestigios si tanar de arhitectura in Cluj, care imi vine in minte, printre altele, SKBD). Pata Rat se socializeaza dar si productifiaza/privatizeaza. Unele din IMM-uri vor continua sa functioneze si dupa normalizarea situatiei, constituind un nucleu.

    Nu pretind ca detin adevarul, ca am solutii la care altii nu s-au gandit deja sau ca am dreptate. Imi dau cu parerea… vorba ceea I hope someday you’ll join them
    And the world will live as one…

    Cateva surse:
    Camin de studenti in containere
    http://www.sandellsandberg.se/project/Containerhouse+KTH

    SKBD Cluj: Tinerii clujeni fac legea in arhitectura
    http://www.monitorulcj.ro/cms/site/m_cj/news/51529-tinerii-clujeni-fac-legea-in-arhitectura



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Închide
18.97.14.80