Două articole recente, Premierul Emil Boc la Ierusalim, Zelea Codreanu și Antonescu renasc la București, http://www.acum.tv/articol/42475/, și Sonia Palty denunță cartea despre Ion Antonescu scrisă de Teșu Solomovici, http://www.acum.tv/articol/42667/ au generat un mare interes și, așa cum era de așteptat, controverse.
Am să mă limitez la reacțiile naționaliștilor români – varietatea natisemită și negaționistă – previzibile și simptomatice. De pildă accea a lui Aristide Buzuloiu, care scrie adresându-i se Soniei Palty, supraviețuitoare a lagărului morții de la Bogdanovka:
Sunt neplacut surprins de atitudinea Dvs. de mai sus in care VA AROGATI-fara argumente-DREPTUL DE A EMITE JUDECATI CATEGORICE…- protestul parasirii asociatiei-va poate apartine ca si oricarui om.. Si eu sunt un fost deportat in Siberia din randul celor catorva zeci de MILIOANE DE ROMANI si alte natiuni care au SFARSIT IN SIBERIA si putinilor oameni SCAPATI DE ACOLO… Istoria HOLOCAUSTULUI in mare parte DISCUTABILA…inca va naste CONTROVERSE si ACTUALIZARI, iar ROMANIA s-a GRABIT cand a facut statui pe teritoriul sau…., UITAND CU VINOVATIE ce nu-i v-a FI IERTATA NICIODATA, de a NU FI RIDICAT INCA a 2-a COLOANA a INFINITULUI pentru cei peste un MILION de romani morti in lupta de REZISTENTA ANTICOMUNISTA sau in TEMNITELE conduse de alogenul NICOLSKI si altii.. CONCLUZIV=ISTORIA indiscutabil este-prin oameni obiectivi documentati si instruiti-, UN TERITORIU de explorat fara IDEI DINAINTE PRESTABILITE…
Un anume Virgil Ciucă scrie și el ca replică la același articol:
Este bine ca in analizele “antiromanesti” sa se tina cont si de necazurile aduse poporului roman de grupuri minoritare care ne-au fost impuse! fie de marile puteri fie de “evenimente nefiresti”! cititi si pe Eminescu ca oricum el nu era antisemit si nici legionar..
Oare de ce evreii din teritoriile de rasarit ale Romaniei luptau “de buna voie si nesiliti de nimeni” impotriva poporului roman! ei nu au comis crime impotriva romanilor!
Sper ca se va da si o lege prin care sa fie condamnat si “antiromanisnmul” indiferent de originea autorilor…
Se uita ca locotenentul Ion Antonescu a tras cu tunurile in 1907 impotriva taranilor romani ca sa apere interesele unor arendasi straini printre care si evrei!
da pentru asta il pot condamna si eu pe Antonescu dar nu pentru ca a ordonat “Romani treceti Prutul…” pentru ca Basarabia si Bucovina trebuiau sa fie reunite cu tara!
de ce sunt si acum destui minoritari si nu neaparat rusi sau ucraineni care continua sa ne puna bete in roate in tentativa de Reintregire a Romaniei?!
Si asa precum Romania si-a deschis de voie de nevoie portile pentru minoritarii nedoriti in alte parti de lume ar fi bine sa procedeze acum si israelul la fel fie cu romani, fie cu arabi fie cu africanii sau indienii care cauta o viata mai buna!
Iar “Observator” N.D.Rusu adaugă:
Au existat intotdeauna unii lingai – platiti sau nu – care indeamna, – voit sau nu – la defetism… De cand e lumea lume, fiecare tara isi cauta ani, decenii, uneori secole, unirea fratilor de sange,reintregirea teritoriala, fie ea Franta, Grecia, Polonia sau Republica Togo. Asta e-n sangele nostru al tuturor, al intregei omeniri, pentru particica de pamant harazita de bunul Dumnezeu.
Nici Dvs, si nimeni pe aceasta lume nu poate arunca anatema asupra celor ce incearca prin vointa sau chiar prin mijloacele limitate ce le au la dispozitie sa contribuie la implinirea celui mai scump ideal al neamului, reintregirea Patriei.
Mai mult, aceasta hotarare de a-si vedea patria reintregita se transmite fara vorbe si fara sfaturi, ci prin sange, mostenitorilor.
Asa s-a faurit Romania Mare la 1918.
Din pacate, armata sovietica “eliberatoare”, ne-a “eliberat” si de fratii nostrii de sange din cealalta Moldova, sfartecand astfel pamantul sfant al Tarii.
De aceea, este cum nu se poate mai firesc, este lasat de Bunul Dumnezeu, ca atunci cand vor exista conditii prielnice, Romania sa doreasca reintregirean Tarii cu pamanturile lasate mostenire de la Stefan ci ceilalti domnitori romani, imediat ce aceasta va fi posibil.
Este simplu si firesc sa fie asa: copiii nostrii, copiii copiilor nostrii nu vor avea liniste fara implinirea acestui ideal de unirea poporului roman si reintregirea tarii intr-o singura patrie.
Si aceasta e valabil pentru orice natiune de pa fatza pamantului, fie ea greaca, albaneza, franceza sau malgashe.
Este ca sa zic asa, normal. Anormali sunt cei ce vor sa se puna de-a-curmezisul istoriei.
Nici Vlad Solomon nu a scăpat de atacurile naționaliștilor români. Iată de pildă ce scrie “Plano10”:
Acest ziarist ar trebui sa stea la casa lui, daca Romania nu este “acasa”. Sa nu tot exagereze cu pretinsele multiple manifestari antisemite in Romania.Nu zice nimeni ca evreii n-au fost prigoniti in timpul regimului Antonescu, mai ales de vremelnica componenta legionara a guvernului sau, dar pana la holocaust in Romania, comparabil cu ce a fost in Germania si alte tari aliate cu ea, e cale lunga.
Ziaristii romani i-au reprosat vreodata premierului Israelului ca in tara lui sunt radicali religiosi si extremisti sionisti?
Nici n-ar indrazni vreun oficial roman sa spuna ca Israelul practica terorismul de stat impotriva populatiei palestiniene, asa cum afirma raspicat premierul Erdogan al Turciei.
Abia aceste exagerari si victimizari evreiesti creeaza antipatii in randul noilor generatii de romani, nu prea atente cu istoria ci cu ceea ce percep acum.Tinerii de astazi nici nu stiu cine este contemporanul lor Ion Coja.Au pretentia sa fie respectati ca romani si pentru ce fac ei, astazi, nu pentru faptele parintilor si bunicilor lor.
Iar Radu Humor (Hojbotă), un cunoscut și virulent antisemit, se lansează într-o tiradă caracteristică:
Cate milioane de dolari pretind evreii pentru ce s-a intamplat atunci ? Daca tot le place evreilor sa faca gheseft cu orice, le scoatem si noi pe taraba istoriei sutele de mii de crime care le-au comis ei asupra romanilor de-alungul Istoriei, tragem linie si vedem care ramane dator ! Cu ce sentimente ar trebui sa-i priveasca evreii pe cei care vor sa-l scoata pe Mihai Eminescu, Cioran, Tutea, Eliade din Istoria lor si sa puna in loc Holocaustul, de ex. ?!
Nu lipsesc nici propagandiștii legionari, cum este “nicador”:
Putin respect pentru poporul roman domnilor .Garda de fier a fost achitata la Nurenberg .Corneliu Zelea Codreanu a fost ucis miseleste de din ordinul unui rege dement .Holocaust in Romania? Mai ascultati ce zice si Tesu Solomonovici. Dar cu crimele savirsite de Boris Grumberg cum ramine ? De ce sa fie condamnat profesorul Coja ? Cine ne-a adus armata rosie ,nu Ernst Neulander si Anna Pauker?
Aceste reacții, pe care le numesc pavloviene, dar pot fi descrise și ca “viscerale”, se pot grupa astfel:
- Negarea Holocaustului și apologia făcută lui Ion Antonescu. Pentru acești naționaliști, Antonescu nu are nicio vină în nimicirea unei bune părți a evreilor din România. Niciodată însă nu reușesc să aducă argumente.
- Orice astfel de afirmații cu privire la implicarea regimului Antonescu în Holocaust sunt taxate pavlovian drept “anti-românești”. Acești naționaliști pun în mod automat egalitate între Ion Antonescu și regimul său și poporul roman.
- Chiar și cei care recunosc partial sau total implicarea regimului Antonescu în Holocaust, justifică acțiunea criminal prin complicitatea “evreilor” (în general) cu regimul de ocupație sovietic. Nu explică dacă TOȚI evreii sunt responsabili de așa ceva și de ce au fost deportați în masă evrei din Basarabia, Bucovina, Transnistria, inclusiv copii, femei, bătrâni.
- Evreii (iar în general) sunt priviți ca responsabili pentru instaurarea comunismului în România, în fruntea listelor tronând de fiecare dată Ana Pauker. Nu reușesc pavlovienii naționaliști să explice de ce atunci Partidul Comunist a fost condus după 1945 de etnici români (Dej și Ceaușescu) și nu vorbesc nimic despre epurările de evrei din aparatul de partid (inclusiv vestita Ana pauker, în 1952), ca să nu mai spun că pentru ei rolul lui Stalin în comunizarea României pălește în fața rolului “evreilor”. Pentru ei, crimele regimului communist au fost “crime ale evreilor împotriva românilor”, dar nu reușesc să explice de ce printer victime s-au aflat mii de evrei sioniști, iar printer călăi majoritatea erau români. Nu reușesc să explice de ce, dacă evreii au adus comunismul în România în 1944, imediat după aceea majoritatea dintre ei au plecat sau au dorit să plece în Israel. Cu alte cuvinte, nu vă mai plângeți, voi evreii, de suferințele din 1940 – 1944, când tot voi (sau mă rog, aproximativ tot voi) ați instarurat comunismul în România după 1944. Asta da logică!
- Evreii (iar la modul general) se opun unei reîntregiri (ipotetice și iluzorii) a teritoriilor românești pierdute în 1940 și 1944.
- Când nu mai au absolut niciun argument, ceea ce se întâmplă foarte repede, trec la întrebarea “Dar de ce nu ziceți nimic de cum se comportă Israelul cu palestinienii”, de parcă ar fi vreo legătură cu Holocaustul antonescian pe care îl neagă sau oricum îi irită.
- Evreii (care după ce au adus comunismul au adus capitalismul) sunt responsabili de toate relele care s-au abătut pe capul României, inclusiv aparteneța la Uniunea Europeană și NATO, dorită cu atâta fervoare de populația României în majoritatea ei înainte de 2004 – 2007.
- Bineînțeles, dacă scrii despre aceste subiecte, ești plătit de cineva. Cine este acel cineva, mister, pavlovienii naționaliști nu sunt în stare să răspundă.
- O, era să uit, acești naționaliști nu sunt antisemiți. De cele mai multe ori îți spun că au numeroși prieteni evrei. Așa cum și gardienii de la Auschwitz aveau amante evreice.
Ar trebui ca acești naționaliștii din varietatea antisemită și negaționistă să renunțe la aceste automatisme și să să stea să gândească un pic înainte să saliveze, pardon, să se lanseze în tirade anti-semite. În felul acesta poate ar reuși să se debaraseze de ura și resentimentele care de care clocotesc. Nu știu de ce, dar nu prea sunt optimist că-mi vor urma sfatul.
@Petre,
Multumesc pentru ca ca mi-ai mai publicat o data mesajul. Pacat ca altele asemanatoare le-ai cenzurat… ca un prosemit. :):)
Sa nu crezi ca ma rusinez de calificativul nationalist. Nu e rau sa fii nationalist, nici macar nationalist evreu. Ma refer la nationalisti in sensul obisnuit al cuvantului, respectiv de iubitori rationali ai propriei natii. Nu intra in aceasta categorie nationalistii radicali care urasc alte natii, asa cum urasti tu, Petrica, natia romana.
Repet: In Romania si in teatrele de razboi, in care s-au aflat trupe romane,au fost progromuri, au fost masacre, au fost represalii impotriva populatiei evreiesti, dar n-a fost holocaut in sensul ebraic de ritual de ucidere in masa prin ardere, cum a fost in Germania.
Si te rog sa nu ne citesti din Raportul Wiesel ca din Sfanta Scriptura, ca nu e.
De luat aminte la ce am spus despre reactia tineretului din Romania fata de permanenta acuza cu holocaustul romanesc, venita de la niste scribalai care nu-i reprezinta nici macar pe evrei.
Observați cum acest laș anonim „Plano10”, continuă să mintă cu nerușinare. Raportul Comisiei Wiesel, pe care nu l-a citit (refuză să-l citească, deoarece i-ar demola ca un castel de cărți construcția mincinoasă pe care și-a creat-o în minte) nu vorbește despre un „Holocaust românesc”. De asemenea, observați alt reflez pavlovian – dacă vorbești despre Holocaust în România antonesciană, o faci „în numele evreilor”, dar nu al celor „adevărați” – metoda Coja. De asemenea, acest negaționist al Holocaustului (potențial infractor penal, conform legii din România) are tupeul să vorbească în numele „tineretului”. Articolul îl descrie foarte exact pe acest fascistoid.
PS Prenumele este „Petru”. Dacă aveți probleme în a-l reține, folosiți copy-paste.
“Bestialitatea manifestată de autoritățile române la Bogdanovka, Domanovka și Ahmecetka se regăsește alături de cele mai oribile acte de măcelărire în masă comise în timpul războiului.
Aceasta a fost o treabă exclusiv românească. Rolul germanilor a fost în mare parte acela de spectatori. S-ar putea să fi exercitat presiuni asupra lui Alexianu să dea ordinele inițiale lui Isopescu, temându-se atât de tare de o epidemie de tifos care s-ar fi putut răspândi peste Bug în propria lor zonă din Ucraina, însă dovezile sugerează că nu au participat direct la aceste asasinate.
Prin hotărârea sa inițială de a deporta evreii din Basarabia și Bucovina și apoi pe cei din Odesa, Antonescu poartă răspunderea pentru moartea din cauza tifosului și a înfometării și pentru executarea în masă prin împușcare a evreilor.”
Holocaustul din România în documente ale celui de-al III-lea Reich. 1941-1944, Dennis Deletant și Ottmar Trașcă,
Anonimul Plano10 (cum altfel? – nu de alta, dar daca legea ar incepe sa fie aplicata…ar avea cateva explicatii de dat pentru ceea ce scrie si nu ar mai zburda atat de liber pe pasunile virtuale) scrie:
„Repet: In Romania si in teatrele de razboi, in care s-au aflat trupe romane,au fost progromuri, au fost masacre, au fost represalii impotriva populatiei evreiesti, dar n-a fost holocaut in sensul ebraic de ritual de ucidere in masa prin ardere, cum a fost in Germania.”
In fata argumentelor si marturiilor incontestabile, negationistul Plano10 nu mai constesta in mod direct numarul victimelor, dar este „deranjat” de o problema semantica: „dar n-a fost holocaut in sensul ebraic de ritual de ucidere in masa prin ardere”.
Pe langa faptul ca termenul „Holocaust” nu poate avea un sens ebraic fiindca nu este un termen ebraic, abordarea semnantica a unor astfel de fapte mi se pare de neacceptat. Pentru anonimul Plano 10 adevarata problema nu este ca mii de persoane au sfarsit tragic doar pentru vina de a fi evrei ci …termenul pe care il folosim pentru a invoca faptele in sine. Deci, in viziunea lui, totul ar fi OK daca am invoca aceste fapte tragice drept „un oarecare discomfort de natura fizica ale unor anumite persoane de religie mozaica, stimulata, ce-i drept de un avant patriotic caracteroistic acelor vremuri”….
Nu numai ca nu accept aceste mici „trucuri semantice” dar le consider josnice. Lucrurile trebuiesc acceptate si asumate asa cum au fost , generatiile viitoare trebuie sa invete lectiile trecutului in loc sa nege/re-interpreteze/re-denumeasca trecutul.
Asa cum am mai facut-o intr-un ecou saptamana trecuta, astept cu nerabdare ca astfel de persoane sa raspunda in fata justitiei pentru afirmatiile lor.
Din câte văd, se face „cam mult zgomot” pentru o mare porcărie, în speță cartea lui T.S., care într-adevăr, stârnește controverse puternice. Dar să privim lucrurile la justele lor proporții: ca israeliancă originară din România, pot spune doar atât: printre toți foștii și actualii mei compatrioți, nu cred să existe vreunul care să nu fi avut în familie victime ale realului Holocaust românesc. Inclusiv noi, cei născuți după război, am crescut cu aceste mărturii, auzite de la părinți, de la bunici, sau de la familie, inclusiv numele mareșalului Antonescu. Pentru a nu mai vorbi de o întreagă literatură documentară, apărută de câteva decenii încoace, literatură scrisă tocmai de aceste „documente vii”, care nu au avut nevoie de imaginație ca s-o elaboreze, fiindcă dispuneau de realitatea trăită de ei înșiși în acei ani. Dar nici unul nu poate fi făcut răspunzător pentru impostura și infamia care se lăfăie azi în paginile unei cărți căreia, după umila mea părere, i se face o reclamă cam disproporționată. Autorul cărții se consideră „un israelian care nu știe ce-i frica”? Inepția asta am mai auzit-o de nenumărate ori! Ba da, ca fiecare om, orice israelian știe ce-i frica, o emoție generată de instinctul uman de conservare. Depinde numai modul în care o „girează” fiecare, cea mai mare parte transformând-o într-o forță uriașă de apărare și de autoprotejare. Este frica pe care au resimțit-o și cei mai mari eroi din istoria omenirii. În schimb, mai puțin comun, slavă D-lui, este oportunismul și pielea întoarsă de nenumărate ori, altfel spus „jigodismul” care face cel mai mare rău posibil omenirii, și pare să fi animat și această mult-discutată carte. Desigur, este de înțeles frustrarea multora dintre acești supraviețuitori-documente-vii, dar constat cu satisfacție că mulți își folosesc tocmai acest sentiment negativ numit frustrare, pentru a repune în drepturi adevărul și a demasca mistificarea irațională. Nici nu știu dacă să recomand ca difuzarea acestei cărți să fie sistată și să fie dată la retopit, căci încerc frica – firească – să nu cumva să infecteze ulterioarele scrieri cu virusul acestui… jigodism!
Doamna Grindea, cartea este publicata in Romania, nu in Israel, iar revista ACUM se adreseaza vorbitorilor de limba romana oriunde s-ar afla in lume. Asa ca „zgomotul” de care vorbiti este perfect justificat.
Citesc si pur si simplu nu pricep unde bati dle Clej. Eu am atins problema reintregirii teritoriale a Romaniei in frontierele antebelice, cu Basarabia lui Stefan, teritoriu stravechi romanesc (considerand ca si Stefan a fost roman-moldovean, casatorit si cu Voichitza, munteanca) locuit si astazi in zdrobitoare majoritate de romani, in ciuda atator masacre, expulzari de populatie romaneasca si aducerea de rusofoni.
Ceea ce pur si simplu nu reusesc sa inteleg la dvs – considerand ca ati avea origine romana, (dar chiar si in caz contrariu, ca n-ati fi roman) – este un singur lucru: De unde vi se trage ura asta nemaiintalnita nici macar la straini, impotriva propriului neam?
Rau ne-a pedepsit Dumnezeu cu asemenea indivizi in sanul propriului popor…
Domnule ND Rusu (incetati sa va mai ascundeti sub alias), de ce nu incetati cu aceasta demagogie patriotarda? De ce nu incetati sa vorbiti in numele romanilor, pentru ca nu v-a mandatat nimeni pentru asa ceva. Pe vremea lui Stefan cel Mare nu exista identitate romaneasca si cu atat mai putin Romania, iar intre Moldova si Valahia erau relatii de ostilitate. De unde stiti dumneavoastra ce doresc cetatenii Republicii Moldova? Si dac doreau unirea cu Romania, de ce n-au exprimat in niciun fel aceasta dorinta? Si vreti sa incetati cu acuzatiile cretine de ura? Ura aveti dumneavoastra si cu adunatura de ultra-nationalisti, legionaroizi si fascistoizi cu care va petreceti timpul pe forumul extremist care chipurile doreste „reintregirea 3omaniei”.
D-le Petru Clej,
„Zgomotul” la care m-am referit vizează publicitatea în jurul acestei cărți, în contextul apariției unor scrieri pe care, la fel ca și cartea lui T.S., le-aș considera de-a dreptul periculoase pentru modelarea opiniei publice românești. De altfel, am mai văzut un comentariu, al cărui autor se întreba – retoric – ce rost a avut lansarea cărții la prestigioasa librărie Sadoveanu. Avertizînd și că mesajul colectiv transmis pe-această cale ar fi „dacă un evreu scrie despre aceasta, înseamnă că așa este”. De altfel, am observat și personal această tendință chiar de pe la începutul anilor ’90, odată cu apariția unor publicații naționalist-șovine, în principal antisemite. După cîteva decenii de comunism, cetățeanul român învechit în mentalitatea „uite, dacă așa scrie la gazetă, înseamnă că așa este” nu s-a dezbărat, cred, decodamdată, de acest mod de a vedea lucrurile. La aceasta mă și gîndeam atunci cînd foloseam cuvîntul „zgomot”? Cît despre documentarea „serioasă” a d-lui Solomovici, știu destule și am multe de spus, dar dintr-o frică… de om normal, prefer să nu le dau publicității în acest mod, fiindcă, tot cunoscînd tupeul lui Teșu, nu am forțele sufletești – nici financiare – să trec printr-un proces!
Domnule Cley de acestă polemică ură sunteţi dvs. vinovat. Primele articole cu aţâţare etnică le-aţi încurajat.
Cartea d-lui Teşu este o istorie nepolitizată. Sunt sătul de istorii politizate.
Domnule Cesar,
Pe scurt:
1) Mă numesc Clej (nume compus din patru litere). Vă spun și dumneavoastră ca tuturor acelora care nu au minima decență să-mi rețină numele: folosiți copy-paste pentru așa un nume complicat.
2) Ce este aceea „polemică ură”?
3) Nu înțeleg ce înseamnă în limba română „Primele articole cu aţâţare etnică le-aţi încurajat.”
4) Înțeleg că ați citit cartea lui Teșu Solomovici. Din scurta recenyie a lui Liviu Beris și dintr-un elementar bun simț nu pot înțelege cum poate fi nepolitizată biografia un dictator genocidar precum Ion Antonescu.
Stimate domnule Petru Clej,
Va felicit pentru efortul de a combate „reflexele pavloviene ale antisemitilor si negationistilor”.
Ele capata amploare din ce in ce mai mare pe fondul adancirii crizei economice si, mai ales, morale in care ne zbatem. Era de asteptat sa fie asa. Filonul nationalist si patriotard este un „zacamant pretios”, care nu putea sa scape atentiei „derbedeilor istoriei”. Sporeste numarul observatorilor lucizi care identifica accentele fasciste tot mai pronuntate in discursul public al actualei conduceri populiste a Romaniei.
Va doresc curaj pentru a continua sa combateti eficient asemenea manifestari.