caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Perspective spirituale



 

Un gând în seara de Ajun

de (26-12-2005)
9 ecouri

Noi suntem aceia care construim din gânduri aripile visului nostru, iar el va zbura mai sus, mai lin, mai armonios cu cât acestea vor fi mai îndrăzneţe, mai limpezi, mai frumoase.

Ne îndrăgostim de cineva, îl aşezăm pe soclu şi–i facem statuie. Brusc, ni se pare că soarta noastră depinde numai de acel om. Dacă viaţa ne desparte, îl purtăm în suflet. Dar, de cele mai multe ori, vine o zi în care îl reîntâlnim. Cu emoţie, cu speranţă. Şi nu–l mai recunoaştem. În locul lui e altcineva. Şi atunci zâmbim, un pic amar şi un pic uşuraţi, ştiind că, de fapt, nu l–am iubit pe el, ci propria noastră iluzie.

Uneori, lucrurile minunate se întâmplă când nu mai speri nimic. Alteori, totul se năruie când nu te aştepţi. Dar, atâta timp cât trăieşti, poţi spera. Dacă Dumnezeu a legat doi oameni prin iubire, greşelile, momentele de rătăcire ar trebui date uitării. Pentru că unde nu este iubire şi iertare nu poate fi decât singurătatea. Şi un imens ocean de pustiu … Şi iată o poveste, poate fi a ta, a mea, a noastră…

Atât de mulţi dintre noi nu avem curajul să fim ceea ce suntem de fapt, pentru că nu avem încredere în forţele proprii. Nefericirea o atribuim oamenilor şi lucrurilor din jurul nostru şi nu o punem pe seama atitudinilor noastre în faţa vieţii. Felul nostru de a gândi ne face să ne simţim singuri sau nesiguri pe noi înşine. Puterea noastră mentală e în stare să dea naştere acelei realităţi care stă să se formeze din gânduri. De ce să nu dăm o formă pozitivă acestei realităţi, dacă tot ţine de noi? Iubeşti, eşti iubit, simţi asta prin realităţile din jurul tău, prin dovezile ce-ţi sunt aduse. De ce pleci urechea? De ce nu te gândeşti că mâine, nu poate fi azi? De multe ori scăpăm din vedere esenţialul şi pierdem, pierdem iubirea pentru fleacuri! Iubirea nu este la îndemâna celor ce nu ştiu să o preţuiască. Este ca şi un tren, dacă-mi este permisă comparaţia, l-ai pierdut, el, trenul nu se va mai întoarce niciodată, trenul tău, trenul unicei tale fericiri.

Cu fericirea, sufletul, sensibilitatea şi vorbele, nu te poţi juca! Poate fi oare şi o neadaptare la acest „joc”? Sentimentul de neadaptare, de nesiguranţă, de frică în faţa responsabilităţilor, de descurajare în faţa greutăţilor sunt ca o ceaţă aşternută peste resursele noastre de a lupta şi de a învinge. Eu vreau să înving, şi voi învinge!

Haideţi, alăturaţi-vă mie, alăturaţi-vă pe drumul ce duce către fericire, împlinire, către ce vrem. Dacă noi credem în fericire, şi pe măsură ce vom crede cu mai mult suflet vom deveni mai puternici. Important este zâmbim, să avem încredere şi să conştientizăm că suntem rezultatul a ceea ce gândim, iar viitorul ni-l construim cu propriile gânduri pe care le făurim în prezent. Să ne imaginăm sănătoşi, frumoşi, puternici, buni, optimişti şi vom fi astfel!

Să ne punem câte o dorinţă şi să gândim intens la realizarea ei, acum în seara de Ajun. Ea nu va întârzia să apară. Totul este să vrem cu adevărat. Este atât de frumos să visezi, şi nu este imposibil ca visele să devină realitate. Pentru ca totul să se împlinească, în primul rând nu trebuie puse oprelişti visului. Fericirea trebuie construită în doi, un „intrus” va strica ce a fost construit cu greu. Iubiţi-vă frumos, iubiţi-vă pur şi, indiferent cât de greu va fi, iubirea va învinge, acum în seara de Ajun!

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • George Gross: (26-12-2005 la 00:00)

    Rinndurile tale aduc un vint de libertate spiritului. Iti multumesc pentru clipele de armonie.

  • Adriana: (26-12-2005 la 00:00)

    De fapt Vali a adus o Oda Iubirii, prin aceste randuri: cu multa sensibilitate, cu maiestrie.

    Ma regasesc in fiecare cuvant, ma regasesc in tot ce se ascunde si in spatele acestor cuvinte.

    Vali, iti multumesc.

  • Vali Nitu: (26-12-2005 la 00:00)

    George,

    Multumesc mult pentru aprecierile tale, multumesc pentru e-mail, multumesc pentru urari, pur si simplu iti multumesc. Poti sa citesti mai multe articole, nu numai ale mele, accesand site-ul ziarului Impact http://www.impactdb.ro sau al revistei Asii valceni http://www.asiivalceni.ro .Publicatiile le am impreuna cu doamna sufletului meu, Ionela van Rees-Zota.
    Vali Nitu

  • Vali Nitu: (26-12-2005 la 00:00)

    Adriana,

    In tot ce scriu este trăirea pentru doamna sufletului meu. Impreuna cu ea am doua publicatii, Impact si Asii valceni. Este Ionela van Rees-Zota. Daca vrei sa citesti mai mult din ceea ce scriem poti accesa http://www.impactdb.ro si http://www.asiivalceni.ro
    Multumesc mult pentru aprecieri, multumesc mult pentru felul exact in care ai perceput ceea ce am scris.Multumesc. LA MULTI ANI!
    Vali Nitu

  • Adriana: (26-12-2005 la 00:00)

    Draga Vali,

    Sintagma „Doamna sufletului meu”, adresata femeii iubite, exprima Noblete – si nimic nu poate fi, cred, mai important pentru Ea decat sa simta cu adevarat acest lucru.

    Nu va cunosc decat din ce ati scris amandoi in RLIV si in „tabloul” oferit „vad” Barbatul matur, indragostit, dand aripi femeii iubite (Ea – de o tinerete exuberanta:), inclusiv prin aceste cuvinte.

    Imi place de asemenea, cum din ceea ce impreuna construiti – tu vorbesti cu patos de cele „doua publicatii pe care le aveti impreuna”.

    Va doresc, in zi de Ajun (cand spui ca Visele capata puteri nebanuite), ca zborul sa nu va fie perturbat de nimeni si nimic vreodata.
    Si ca Dragostea voastra sa atinga inimile cat mai multora dintre noi.

    Cu mult drag.
    Adriana

  • Vali Nitu: (26-12-2005 la 00:00)

    Adriana,

    Multumesc, multumim. Multumim, DA. Avem doi baietei superbi, unul de 5 ani, altul de 2 ani. Dragostea pentru TRIOUL meu este imensa. Dragostea TRIOULUI pentru mine este „coronita” de premiant.Iti multumesc. Iti multumeste un CAREU DE ASI.
    Alex, Umberto, Ionela, Vali.

  • Adriana: (26-12-2005 la 00:00)

    Prin aprecierile primite de la cititori la „Gandul” tau de Ajun imi dau seama o data in plus ca nu doar eu gandesc astfel:) Deci multumirile trebuie sa se indrepte catre toti cititorii!

    Vegheati asupra comorii voastre de nepretuit! Caci cand ti se ia ceea ce iubesti, simti ca nu mai ai loc pe lume…

  • Vali Nitu: (26-12-2005 la 00:00)

    Dragii mei cititori,

    Sunteti MINUNATI si bucuria ecourilor ma face, ne face pe noi toti sa fim buni, sa iubim, mai presus de orice, sa facem ca sufletele noastre sa fie mangaiate, chiar din aceasta secunda, de dragoste si ganduri bune, acum la cumpana anilor, maine, poimaine, pentru totdeauna. Trebuie sa mergem la brat cu dragostea, departe, cat mai departe…
    LA MULTI ANI!
    Vali

  • Vali Nitu: (26-12-2005 la 00:00)

    Adriana si George,

    Va multumesc pentru gandurile voastre superbe. Acum la sfarsit de an aceste cuvinte din suflet, si simt asta, ma impulsioneaza sa scriu mai mult si… mai mult.
    La multi ani!
    Vali



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
35.172.223.30