caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Sanatate



 

Descoperiri românești: Unde le publicăm și cine ne citează

de (19-6-2011)
3 ecouri

Pentru publicul posturilor de televiziune şi cititorii presei din Romania, performanţa ştiinţifică de vârf a medicinii din România ultimului deceniu este, fără îndoială, descoperirea telocitelor din inima şi potenţialul acestor celule de a participa la regenerarea miocardului alterat de procese patologice. Telocitele au fost popularizate intens de cel căruia i se atribuie meritul identificării lor, academicianul  Laurenţiu Mircea Popescu. Deocamdata insa, descoperirea nu a avut ecou in revistele de prestigiu ale medicinii si biologiei, cum ar fi Nature, Science, Cell or New England Journal of Medicine. In acest articol, vom incerca sa deslusim scientometric cauzele acestei discrepante.

Laurenţiu Popescu  este  Director General al Institutului Naţional de Patologie şi Cercetări Biomedicale “Victor Babeş” din Bucureşti, profesor de medicină celulară şi moleculară, şi editor-şef (fondator) al revistei Journal of Cellular and Molecular Medicine (JCMM).”Consider ca una din dintre cele mai importante realizări personale din ultimii ani” ,scria academicianul Popescu în propriul curriculum vitae,”este apariţia (în anul 2000) şi dezvoltarea acestei reviste, care are toate atributele unei reviste internaţional ştiinţifice de prestigiu”. “Nu cunosc”, continua L.M. Popescu, “o altă revistă de asemenea valoare în Europa Centrală şi de Est”.

După câte ştiu, articolul care anunţă descoperirea telocitelor miocardice a apărut în 2005 şi, după Google Scholar, a fost citat de 32 de ori de atunci (Hinescu ME, Popescu LM. Interstitial Cajal-like cells (ICLC) in human atrial myocardium. JCMM 2005;9:972-975). În articol este prezentată dovada vizuală a unui nou tip de celule interstiţiale mici, care au câte 2-3 extensiuni moniliforme lungi care intră în contact cu miocitele, capilarele si celulele tesutului conjunctiv. Detalii ultrastructurale şi imunochimice sunt publicate un an mai târziu (Hinescu ME, Gherghiceanu  M, Mandache E, Ciontea SM, Popescu LM. Interstitial Cajal-like cells (ICLC) in atrial myocardium: ultrastructural and histochemical characterization. JCMM 2006;10:243-257) într-un articol în care se indică posibilitatea că aceste celule contribuie, printre altele, la aritmogeneză şi remodelare atrială. Câteva luni mai târziu, este publicat un articol despre existenţa acestor celule în miocardul ventricular, iar autorii se declară atraşi de idea că aceste celule ar putea participa la regenerarea cardiacă (Popescu LM, Gherghiceanu M, Hinescu ME,  et al. Insights into the interstitium of ventricular myocardium: interstitial Cajal-like cells. JCMM 2006; 10: 429-458).

Să ne întoarcem la Google Scholar şi să analizăm cele 32 de articole care au citat, in ultimii 6 ani, lucrarea  in care cercetătorii Hinescu şi Popescu au descris in 2005, pentru prima oara, prezenta telocitelor miocardice. Vom observa mai întâi că 22 din cele 32 de articole au fost publicate in JCMM.  Nouăsprezece articole (59,4%) sunt autocitări, iar alte 4 au fost scrise de cercetători din Italia şi Germania care au colaborat cu echipa de la Institutul “Victor Babeş. Dintre celelalte, 4 sunt referate generale sau disertaţii. Rămân 5 articole cu studii originale, dintre care 4 menţionează lucrarea lui Hinescu şi Popescu din 2005 mai mult sau mai puţin tangenţial. Un studiu care a adoptat modelul propus de Laurenţiu Popescu a reuşit să identifice telocite în culturi al cardiomiocitelor neonatale ale şobolanilor (Zhou J, Zhang Y, Wen X, et al. Telocytes accompanying cardiomyocyte in primary culture: two- and three-dimensional culture environment. JCMM 2010; 14; 2641-2645).

Analiza bibliografiei ultimelor 3 articole publicate de Laurentiu Popescu în ultimele 3 numere din JCMM confirmă aceiaşi practică, pentru că indică nu numai un număr substanţial de autocitări, dar şi faptul că majoritatea lucrărilor autocitate au fost publicate în JCMM. În numărul din aprilie 2011, se afla un articol (Gherghiceanu M, Popescu LM. Heterocellular communication in the heart: electron tomography of telocyte-myocyte junctions. JCMM 2011; 15 (4):1005-1011) cu 42 de referinţe bibliografice, dintre care 22 sunt autocitări, iar 15 din acestea din urmă au fost publicate în JCMM. În numărul din mai găsim un articol (Cismasiu VB, Radu E, Popescu LM. miR-193 expression differentiates telocytes from other stromal cells. JCMM 2011;15(5):1071-1074) cu 26 de referinţe bibliografice care includ 10 autocitări, dintre care 7 au fost publicate în JCMM. Articolul publicat în numărul din iunie al acestui an (L.M. Popescu et al. Identification of telocytes in skeletal muscle interstitium: implication for muscle regeneration. JCMM 2011;15 (6):1379-1392) are 76 de referinţe bibliografice care cuprind 15 autocitări dintre care 10 publicate în JCMM. Cum în aceste 3 luni JCMM a publicat 55 de articole, rezultă că autocitările academicianului Popescu au contribuit cu 0,58 la factorul de impact al revistei pentru această perioadă. Comparativ, autocitările academicianului Popescu din JCCM au o frecvenţă substanţial mai mare decât cea înregistrată în alte reviste medicale de prestigiu (Falagas ME, Kavvadia P. “Eigenlob”: self-citation in biomedical journals. FASEB 2006;20:1039-1042).

Iar acum sa privim lucrurile prin prisma  producţiei ştiinţifice a academicianului Popescu. Vom merge la baza de date Pubmed din Statele Unite, care conţine 120 de articole publicate de L.M Popescu în intervalul 1970-2011 (Grafic 1). În primele trei decade ale activităţii sale, L.M. Popescu a publicat în total 45 de articole: 11 între 1970-1979, 18 între 1980-1989 şi 16 între 1990-1999, adică 1,5 articole/an. Din anul 2000 până astăzi, academicianul Popescu a adăugat 75 de publicaţii, sau 6,5 articole/an. Remarcăm însă ca 52 din cele 75 (69,3%) de articole apărute din 2000 au fost publicate în JCCM. In ultimii 10 ani, când nu a publicat în JCMM, L.M. Popescu a facut-o în reviste care au, aproape întotdeauna, un factor de impact mai mic decât al publicaţiei pe care o editează (5,22) , de exemplu Cell Tissue Research (factor de impact 2.38) si Journal of Molecular Histology (factor de impact 1,75). .

Povestea telocitelor inimii e spusa des in revista editata  la institutia din Romania care le-a descoperit, dar inca nu a trecut, convingator, granita dintre celebritatea autohtona si lumea competitiei dure care caracterizeaza stiinta „mare”. Unde publicam si cine ne citeaza conteaza mai mult decat sa publicam si sa fim citati.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • braester andrei: (20-6-2011 la 05:44)

    În legătură cu afirmația: „In ultimii 10 ani, când nu a publicat în JCMM”, remarc: în ultimele 18 luni, 13 din cele 17 articole care apar pe pubmed și îl au coautor pe LM Popescu, au fost totuși publicate în JCMM.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Peter Manu: (20-6-2011 la 10:52)

    Draga Domnule Dr. Braester

    Aveti dreptate. Dincolo de cifre, situatia este, din punctul meu de vedere, paradoxala.

    Cum stiti foarte bine din experienta d-voatra de cercetator in hematologie, cand trimitem o lucrare pentru publicare, o facem la revista cea mai bine cotata in care credema care are sansa sa fie acceptata. In cazul lui Laurentiu Mircea Popescu, aceasta ar fi, sa zicem, Circulation Research (factor de impact 9.2) Daca este respinsa, ar trebui trimisa la urmatoarea revista, in ordinea factorului de impact, sa zicem JCMM (factor de impact 5.2). Daca e respinsa acolo, ar trebui mers cu ea la, sa zicem, Cell Tissue Res (factor de impact 2.38). Dar aceasta regula nu pare sa fie aplicata articoleleor despre telocite; impresia mea este ca ele sunt trimise mai intai la reviste cu factor de impact mai mic decat al JCMM, si, cand nu sunt acceptate acolo, sunt publicate in JCMM.

    Cu ganduri bune,

    Prof. Dr. P. Manu
    New York

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • cristi: (27-8-2011 la 17:21)

    Domnule Dr Braester.
    Daca sunteti cumva Acel Andrei, prietenul lui Gabi, lasati un semn aici: avocat.antonescu@gmail.Com.
    Multam,
    Cristi

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.144.84.155