caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Ei vor face o diferenta



 

Interviu cu astronautul NASA Doug Wheelock, KF5BOC

de (6-6-2011)
1 ecou

Ciprian Sufitchi, realizatorul interviului, este unul dintre primii webmasters ai publicatiei care astazi se numeste ACUM. El a realizat si mentine situl radioamator.ro, cu care, de altfel, suntem si asociati si de unde reproducem, cu permisiune, articolul.

In fiecare an cel mai mare targ radioamatoricesc – Hamvention – are cate un invitat special. Edita 2011 a adus la Dayton in statul Ohio din Statele Unite pe astronautul NASA Doug Wheelock, radioamator american cu indicativul KF5BOC. Doug a petrecut 163 de zile in spatiu, dintre care timp de sapte saptamani a fost comandant al Expeditiei 25 pe Statia Spatiala Internationala. El s-a intors pe Pamant in luna noiembrie 2010. De-a lungul activitatii sale de la bordul Statiei Spatiale, el, impreuna cu astronauta Shannon Walker, KD5DXB au participat in programul ARISS (Amateur Radio on the International Space Station). Impreuna acestia au realizat 22 de conferinte radio tip QSO intre Statia Spatiala si diverse scoli. Pe durata misiunii sale in spatiu d-nul Wheelock a solicitat oficial cresterea numarului de QSO-uri cu scoli de la unul pe saptamana la doua pe saptamana. In timpul sau liber de la bordul Statiei Spatile d-nul Wheelock (care a descris radioamatorismul ca un mod distractiv de a sta conectat cu Pamantul) a realizat o serie de QSO-uri intre NA1SS si radioamatori de pe tot intinsul Globului, surprinzand si incantand comunitatea de radioamatori.

Obtinerea acestui interviu nu a fost la fel de usoara ca in cazul celui luat astronautului Richard Garriott acum doi ani, acesta fiind o persoana privata. Dl. Doug Wheelock este un reprezentant oficial al NASA si prin urmare demersurile au fost mai complicate. Doresc sa multumesc celor care au facut acest interviu posibil, printre care d-lui Kenneth Ransom, N5VHO, d-lui David Sumner K1ZZ si departamentului NASA Astronaut Appearances Office.

La acest interviu a asistat si Kenneth Ransom, N5VHO, care este ISS Ham Radio Project Engineer si care l-a insotit pe astronautul Doug Wheelock la toate activitatile de la Dayton. Prezenta sa a fost salutara, acesta furnizand raspunsuri foarte precise la cateva dintre intrebari.

Ciprian Sufitchi, N2YO – In primul rand va multumesc pentru ca ati acceptat invitatia de a acorda un interviu pentru Radioamator.ro.

Doug Wheelock, KF5BOC – Este o placere si pentru mine.

N2YO – Am sa va pun cateva intrebari pe care cititorii de la Radioamator.ro vi le-au adresat prin intermediul Forumului sau mie personal prin email. Prima intrebare. In afara de scopul educational si experimental pe care activitatea de radioamator o are la bordul Statiei Spatiale, ce alte roluri mai are radioamatorismul in spatiu, pe orbita?

KF5BOC – Intr-adevar acestea sunt cele mai importante roluri, mai ales cel educational. De asemenea, exista si scopul stiintific. Rusii au fost mai mult implicati in activitatile stiintifice legate de radioamatorism. Mai sunt insa doua aspecte in care radioamatorismul joaca un rol major la bordul Statiei Spatiale. In primul rand echipamentul de radioamator este folosit ca o varianta de rezerva in cazul cand celelalte mijloace de comunicatii nu mai functioneaza. Sistemul de comunicatii ham radio este considerat foarte fiabil si din fericire nu a fost pana acum nevoie niciodata sa il folosim ca atare pentru situatii de urgenta. Totusi imi amintesc de un eveniment major petrecut in luna iulie a anului trecut (anul 2010 – n.r.) cand jumatate din Statia Spatiala incepuse sa intre intr-un proces de intrerupere functionala si atunci mi-a strafulgerat ideea ca trebuie sa pun in functiune echipamentul de radioamator, caci exista pericolul de a pierde controlul asupra pozitiei Statiei Spatiale, ceea ce afecta directivitatea antenelor. Cand am chemat centrul de control de la Houston eram pe jumatate convins ca nu imi vor raspunde, si atunci m-as fi indreptat imediat spre aparatura de radioamator pentru a realiza legaturi. Nu-mi amintesc unde anume eram deasupra Globului in acel moment. Echipajul de la bord se simte in mai multa siguranta avand aceasta optiune de rezerva pentru comunicatii. In al doilea rand pentru mine personal radioamatorismul a fost un mod distractiv, captivant, interesant de a petrece timpul, dandu-mi totodata ocazia de a evada din izolarea de la bordul Statiei Spatiale si de a discuta si intalni noi prieteni, afla noi lucuri interesante despre persoane si locuri.

N2YO – Sunteti pasionat de radioamatorism si atunci cand va intoarceti acasa? Intentionati sa practicati radioamatorismul si dupa ce va veti fi retras din activitatea de astronaut?

KF5BOC – Ramane de vazut ce voi face dupa ce nu voi mai fi astronaut, caci vor mai trece niste ani pana atunci, dar imi place sa cred ca voi fi mai activ cu indicativul meu „gravitational” (KF5BOC – n.r.), caci am folosit in ultima vreme mai mult indicativul „antigravitational” (NA1SS – n.r.). Trebuie sa recunosc ca nu am practicat radioamatorism cu indicativul meu personal. Bineinteles in spatiu cea mai mare parte a activitatii ca radioamator a fost facuta in timpul meu liber. Asa cum spuneam, a fost un mod foarte placut de petrece timpul, abia asteptam sa trec pe deasupra unei zone despre care stiam ca imi va furniza multe legaturi.

N2YO – Aveti o statie de radioamator acasa?

KF5BOC – Nu, nu am.

N2YO – Ati avut, daca va amintiti, legaturi radio cu statii din Europa de Est?

KF5BOC – Da, am avut. Incerc sa imi amintesc cu ce tari am lucrat, dar parca nu imi amintesc de Romania. Categoric am avut o serie de contacte cu radioamatori din Europa, acum nu imi amintesc indicativele. Stiu sigur ca am lucrat statii din Italia, Germania, Cehia.

N2YO – Cand a fost frecventa mai aglomerata, cand va aflati deasupra Statelor Unite sau a Europei?

KF5BOC – Cred ca deasupra regiunii centrale a Statelor Unite.

N2YO – Multi radioamatori, printre care si eu, au urmarit cu foarte mult interes filmuletul pe care l-ati realizat si pus pe Youtube in care prezentati sectiunea ham radio de la bordul Statiei Spatiale. Cum v-a venit aceasta originala idee? (Filmul se gaseste la aceasta adresa – n.r.)

KF5BOC – Am fost un pic nemultumit de incapacitatea mea de a intelege multe din indicativele care ma chemau cand treceam pe deasupra zonelor populate, ca de pilda Europa sau Statele Unite. Erau atat de multe indicative care se auzeau dintr-o data si aveam dificultati in a realiza o legatura completa. Kenneth, N5VHO mi-a dat cateva sfaturi foarte folositoare, de pilda daca aud doar fragmente din indicative sa le folosesc ca atare pentru a determina cine m-a chemat. Eram convins ca existau multi radioamatori nemultumiti la sol, probabil sute, care isi ziceau: „Il chem, sunt sigur ca ma aude, de ce nu imi raspunde?”. Si atunci mi-am zis sa realizez ceva care sa prezinte ceea ce petrece in Statia Spatiala, cum e sa fii la bord si cum e sa ai de a face cu apelurile radioamatorilor si cum operatorul incearca sa puna cap la cap fragmente de indicative, doar din cateva litere sau cifre, sau poate o localitate. In foarte rare situatii ai ocazia sa auzi un indicativ complet. Aceste lucruri am vrut sa le prezint in filmul de pe Youtube.

N2YO – Probabil ati auzit despre inregistrarea video a duetului la flaut dintre astronauta Cady Coleman KC5ZTH si Ian Anderson… (Inregistrarea se gaseste la aceasta adresa – n.r.)

KF5BOC – Da, am auzit, dar nu am avut ocazia inca sa il vad…

N2YO – Intrebarea mea este – in afara de radioamatorism, aveti si alte hobby-uri?

KF5BOC – (razand) Imi doresc sa am hobby-uri. Am mai fost intrebat acest lucru… Ce sa spun, am participat la antrenamentele pentru a zbura in spatiu si nu am avut timp de altceva. Totusi, imi plac iesirile in aer liber, drumetiile, campingul, sa ma plimb, sa alerg. Imi placea caiacul mai demult, dar nu am vaslit de ani buni, nemaiavand timp. Imi plac drumetiile in special in zonele impadurite.

N2YO – Cantati la vreun instrument?

KF5BOC – Am cantat la chitara si mi-ar place sa cant din nou, e unul din hobby-urile care as dori sa renasca. Tu canti la vreun instrument?

N2YO – Da, la vioara, eram chiar bunicel acum multi ani… Va amintiti de vreun QSO memorabil pe care sa-l fi facut de la bordul Statiei Spatiale?

KF5BOC – Da, o sa povestesc despre o legatura care m-a pus in bucluc un pic. Exista un radioamator in Portugalia, in Lisabona, pe nume Fabiano, cred ca e de origine braziliana (CT7ABD/PY5RX – n.r.). In aproape fiecare noapte cand aveam o trecere pe deasupra Portugaliei Fabiano era acolo. Am discutat cu el de multe ori, era in luna iulie si mi-a spus ca ziua lui de nastere este pe data de 25 august. Era in noaptea de 25 august cand aveam o trecere excelenta pe deasupra Lisabonei si mi-am zis sa-l chem pe Fabiano de ziua lui. „Ce mai face prietenul meu Fabiano?” am transmis la un moment dat prin statie. La care Fabiano a raspuns imediat: „Oooh, Doug, ma bucur sa te aud din nou”. Nu eram alaturi de statia radio chiar tot echipajul statiei, insa eram eu impreuna cu 3 cosmonauti rusi. Ei bine, i-am cantat la multi ani lui Fabiano, mai intai in limba engleza, apoi Sasha Skripochka in limba rusa, dupa care Fyodor Yurchikhin in limba greaca.

N2YO – Nu si in limba portugheza?

KF5BOC – Nu, in limba portugheza nu am cantat, dar a fost distractiv si placut. Dupa QSO am primit o nota informativa prin care mi se atragea atentia ca nu eram autorizat sa radiodifuzez muzica in benzile de radioamatori. Insa eu am fost atat de flatat, de vreme ce cantatul meu a fost considerat muzica! Asadar pe de o parte am fost apostrofat, insa pe de alta flatat, cantecul meu vocal de la multi ani fara instrumente fiind categorisit ca muzica… (inregistrarea QSO-ului poate fi gasita la aceasta adresa – n.r.).

N2YO – L-ati cunoscut pe Fabiano personal?

KF5BOC – Nu, nu am avut pana acum ocazia, dar as vrea intr-o zi sa-l intalnesc.

N2YO – O alta intrebare: ati avut la dispozitie la bordul ISS echipament ham radio pentru benzile de unde scurte?

KF5BOC – Nu am lucrat niciodata in HF din Statia Spatiala si nu cred ca rusii au astfel de aparatura la bord.

Kenneth Ransom, N5VHO – (intervenind) Avem o antena HF la bord propusa pentru eventuale experimente, dar am intampinat unele greutati si proiectul nu s-a realizat. Este totusi posibil, dar foarte dificil sa indeplinim toate cerintele.

N2YO – Experimentele se refera probabil la propagarea prin ionosfera a semnalelor transmise deasupra ionosferei…

N5VHO – Exact, acesta este principalul obiectiv, dar ne-am lovit de unele certificari care impiedica aceste activitati.

N2YO – Aveti vreun plan de viitor cu activitatea HF?

N5VHO – Un plan este luat in considerare, dar deocamdata nu merge prea rapid inainte.

KF5BOC – Pe aceeasi tematica tehnica, ce antene VHF si UHF sunt acum folosite pentru activitati de radioamator la bordul Statiei Spatiale?

N5VHO – O sa raspund tot eu. La pupa modulului de serviciu se gasesc 4 sisteme de antene. Unul din ele este pentru unde scurte, cum am mentionat anterior, iar trei sunt pentru VHF/UHF. Acestea sunt destinate pentru tipuri diferite de operatii. Din nefericire unul din sistemele de antene VHF/UHF a trebuit deconectat pentru ca antena GPS a modului ATV (Automatic Transfer Vehicle – n.r.) sa poata fi cablata. Linia de trasmisiune prevazuta initial pentru acel sistem s-a defectat, asa ca a fost utilizata antena noastra de rezerva. Prin urmare la aceasta ora avem doar doua sisteme de antene VHF/UHF. In plus, cred ca acum 2 misiuni ale navetei spatiale am instalat o antena similara pe modulul Columbus. Aceasta a fost suplimentar fata de antenele pentru benzille L si S instalate pe modului Columbus pentru experimente. Asadar exista o gama larga de antene, de la HF la L si S, cel mai frecvent fiind utilizate antenele pentru VHF/UHF deocamdata.

N2YO – Pentru a incheia intrebarea, ce echipamente ham radio VHF/UHF se gasesc la bordul Statiei Spatiale?

N5VHO – Echipamentul radio pe care il avem acum consta dintr-un transceiver Kenwood D-700 in modulul de serviciu si un echipament comercial Ericsson GE care are un modul VHF si un alt modul separat UHF, deci avem doua sisteme radio, insa doar unul poate fi activ la un moment dat.

N2YO – Cum pot radioamatorii avea acces la logul statiei NA1SS?

N5VHO – Logul este dependent de operatori. Doug, de pilda, nu a inregistrat legaturile facute de el intr-un log. Operatorii nu sunt obligati sa faca acest lucru. Unii membri ai echipajului si-au inregistrat legaturile in log, insa marea lor majoritate au marcat in log doar faptul ca au operat. Nu exista un log accesibil publicului.

N2YO – Unii radioamatori vor totusi sa verifice daca sunt in log pentru a sti daca sa solicite QSL sau nu…

N5VHO – Ca regula generala, daca cei care au lucrat NA1SS cer confirmare via QSL bureau, de obicei li se raspunde cu un QSL considerand-se ca au avut o legatura valabila.

N2YO – Privind QSL-urile, cine este responsabil de aceasta activitate?

N5VHO – Exista 5 birouri de QSL regionale pentru Statia Spatiala: unul in SUA, unul in Canada, unul in Europa, unul in Rusia, unul in Japonia. Daca mergeti la www.ariss.org si alegeti limba corespunzatoare, veti gasi o adresa postala pentru trimiterea QSL-ului. Trebuie urmate procedurile standard de trimitere a QSL-ului (SASE, timbru tiparit etc) pentru calea de raspuns.

N2YO – Un alt radioamator YO intreaba daca pentru anul 2011 exista planificate activitati speciale de radioamatorism la bordul ISS.

N5VHO – Asa cum a spus Doug inainte, exista in primul rand activitatile educationale. Incercam sa avem contact cu cate o scoala o data pe saptamana. Exista uneori unele misiuni la bord care impiedica derularea acestor activitati (EVA, misiuni ale navetei spatiale, experimente sensibile la RF care necesita intreruperea transmisiilor pe durate scurte de timp). In mod normal incercam sa avem actiuni cu scolile o data pe saptamana. In plus, personalitatea fiecarui membru al echipajului determina cat de activ va fi folosit sistemul ham radio in timpul misiunii de pe orbita. Uneori suntem informati ca sunt de realizat experimente speciale. Universitatea de Stat din Kursk din Rusia a realizat cateva experimente cu imagini si lumina, folosind SSTV. Asteptam ca acest gen de experimente sa continue, insa nu putem sti dinainte ce frecvente vor fi folosite, acestea fiind anuntate foarte tarziu.

N2YO – Iata si o intrebare destinata exclusiv lui Doug: Care sunt cele mai importante calitati pe care un individ trebuie sa le aiba ca sa devina astronaut?

KF5BOC – Cred ca in primul rand un astronaut trebuie sa aiba un mod de gandire care sa rezolve rapid probleme. Nu trebuie sa fii cel mai inteligent, dar trebuie sa ai abilitatea de a privi o problema si a gasi imediat o solutie, in loc de a scapa de problema. Din acest motiv oamenii de stiinta si inginerii se simt atat de confortabil in Statia Spatiala. Intotdeauna exista ceva care nu merge cum trebuie, la fiecare colt exista cate o problema care astepta sa apara, vreun echipament inceteaza sa mai functioneze. In mod normal persoanele care au studiat matematica, inginerie si altele, au rezolvat probleme de-a lungul intregii educatii. In plus, este de dorit sa aiba experienta operationala in aceste domenii, caci in lumea reala nu trebuie neaparat sa existe o singura solutie ideala, ci pot exista mai multe solutii. Categoric un mod de gandire care sa rezolve probleme este cel mai important talent al unui viitor astronaut. O alta cerinta ar fi aceea de a fi in masura sa te adaptezi la schimbari de situatii, sa fii flexibil si adaptabil la lucrurile care se schimba in mod continuu. Multe din aceste insusiri sunt dobandite in antrenamentele de conducere a unor grupuri mici si acestea sunt foarte folositoare. Daca ai capacitatea de a conduce grupuri mici, caci pe Statia Spatiala echipajul este format din sase membri, si experienta de a fi lider intr-un grup in care cunosti partile tari si slabe ale membrilor si sa cladesti o echipa puternica, acestea sunt talente de mare valoare.

N2YO – Cat de importanta este conditia fizica pentru un candidat la o misiune spatiala?

KF5BOC – Este importanta, in special pe durata activitatilor EVA (Extra Vehicular Activity, activitati in exteriorul Statiei Spatiale – n.r.). De asemenea, rezistenta pe durata celor sase luni cat esti in spatiu este de asemenea critica pentru ca la sfarsitul misiunii sa te intorci pe Pamant si sa fii in stare sa stai in picioare, sa mergi din nou. De aceea avem echipamente de exercitii fizice la bord pentru a ne mentine in forma. Cateva din deteriorarile fizice pe care le suferim sunt atrofieri musculare, scaderi de densitate in oase, deci trebuie sa faci exercitii fizice, sa tii un regim alimentar sanatos pentru a tine la distanta aceste pericole care iti pot reduce capacitatea. Deci da, conditia fizica este foarte importanta. Daca ma gandesc bine, aceste este principalul criteriu de selectie pentru activitatile EVA.

N2YO – Cate iesiri in spatiu ati avut pana acum?

KF5BOC – Pana acum, sase.

N2YO – Cate ore, in total?

KF5BOC – 43 sau 44, cam asa ceva. Chiar astazi (20 iun. 2011 – n.r.) astronautul Andrew Feustel are o iesire extravehiculara si sunt ingrijorat ca ma va depasi (razand).

N2YO – Cine are cele mai multe ore de EVA?

KF5BOC – Recordul absolut este detinut de un rus care a are la activ 16 EVA-uri si a totalizat aproximativ 82 ore. In Statele Unite recordul apartine lui Mark Lopez Alegria, comandantul Expeditiei 14. Mark totalizeaza 10 EVA-uri si aproximativ 67 de ore.

N2YO – Care este cea ma stresanta activitate zilnica de la bordul Statiei Spatiale?

KF5BOC – (gandindu-se un pic) Activitatile operative de rutina nu sunt atat de stresante, dar intr-o zi obisnuita cea mai stresanta activitate este probabil organizarea timpului. Planul zilei este organizat pe baza unor aplicatii software, pe ore si minute, si acestea ne spun ce lucruri avem de facut. Exista o linie rosie care avanseaza pe masura curgerii timpului. In fiecare zi te regasesti luptand sa stai cu activitatile in fata liniei rosii si cand linia este depasita ai o senzatie neplacuta, este destul de stresant. Deci organizarea timpului ca activitate de zi cu zi este cea mai stresanta, insa in cazul evenimentelor care nu fac parte din rutina, cea mai stresanta activitate este cea de a determina cu exactitate ce s-a intamplat si care este decizia care trebuie luata pentru a rezolva o problema.

N2YO – Cum credeti ca va arata Statia Spatiala peste 15 ani si ce va insemna ea atunci pentru stiinta si tehnologie?

KF5BOC – La aceasta data in mod oficial durata de viata a Statiei Spatiale a fost extinsa pana in anul 2020, deci inca 9 ani. Insa daca toate lucrurile merg bine, am auzit ca exista sansa extinderii duratei pana in 2028 sau chiar 2030. Cred ca o sa avem Statia Spatiala pe orbita 15 ani de acum incolo. Din punct de vedere fizic, asamblarea este incheiata, deci nu va arata in mod diferit. Sper ca in viitorul apropiat, poate in acest an, poate in urmatorul, vom avea laboratoarele stiintifice pline cu experimente. Am avut pana acum 130 experimente la bord, dar eu cred ca potentialul este mai mare. In mod evident este imposibil pentru 3…6 oameni sa opereze aceste activitati in totalitate, deci implicarea echipajului este doar de a comuta un intrerupator si a verifica daca experimentul a inceput, in timp ce oamenii de stiinta de la sol pot sa controleze experimentul si sa trimita comenzi, sa primesca date de telemetrie, informatiile de care au nevoie. Dar intr-un anumit fel, noi insine suntem un experiment. Traiesc cu speranta ca vom avea mai multe rezultate in domeniul medical. Stiu ca deja facem asemenea lucruri, dar ma gandesc la modalitati care sa ne foloseasca pe noi, utilizand procesele care au loc in mediul microgravitational, de pilda in modul de crestere a cristalelor pentru produse farmaceutice, transportul energiei prin diverse medii, fie ca este vorba despre transferul agentilor farmaceutici prin sange, sau electroni prin coductori electrici. Oricare ar fi aceste experimente, sper ca vom ajunge sa le fructificam pentru a face lucruri mai bune aici pe Pamant, nu numai in domeniul medical, ci si in atitudinea de a avea mai multa grija de planeta noastra. Stiu ca avem in derulare unele experimente care incearca sa determine moduri noi de imbunatatire a productiei agricole, de optimizare a canalelor de scurgere pentru terenurile agricole, sau de irigare a acestora, de control al despaduririlor si altele.

N2YO – Ne apropiem de sfarsitul seriei mele de intrebari. Cand anticipati sa va intoarceti pe Statia Spatiala?

KF5BOC – Sper sa ma intorc pe statie, poate intr-un an sau doi. Cel tarziu in doi ani ma voi antrena din nou pentru o noua misiune. In mod realistic, cred ca voi fi inapoi pe Statia Spatiala peste 3-5 ani. Mi-ar place sa ma reintorc. Ma voi duce cu o capsula ruseasca Soiuz, bineinteles. Exceptie doar daca aceste noi vehicule comerciale nu devin disponibile intre timp. In mod cert m-as oferi voluntar la unul din primele zborului pe aceste vehicule. Trebuie insa sa-mi arunc ochii mai intai peste schemele de inginerie ale acestora (razand).

N2YO – Va doriti mult sa reveniti pe Statia Spatiala?

KF5BOC – Da, intr-adevar imi doresc. Singurul lucru care… n-as vrea sa spun ca ma sperie, dar care imi pune la grea incercare simturile, este intoarcerea pe Pamant in acea minuscula capsula. Nu m-am simtit mai muritor in intreaga mea viata decat atunci cand am calatorit cu o astfel de capsula. Aceasta lasa o impresie adanca si de durata. Sunt incantat insa de lansare, de antrenament, de fiecare zi din cele 6 luni cat sunt pe orbita, si de asemenea imi place experienta pe care o am la reintrarea in atmosfera precum si aterizarea. Sunt sigur ca amintirile neplacute se vor sterge treptat si intr-o buna zi voi fi gata sa ma intorc din nou.

N2YO – Va multumesc.

KF5BOC – Cu mare placere.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • geana harry florin: (28-1-2012 la 11:02)

    Felicitari stimate domn pentru interviu.
    Emotionanta situatie, sper ca au apreciat toti radioamatorii din tara si de peste hotare.
    Ma inclin indicativului N2YO
    Succes la un QSL cu membrii Statiei Spatiale

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.160.153.233