caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Editorial



 

America încurajează diversitatea

de (24-4-2011)
5 ecouri

După eşecul politicilor afirmative, care prevedeau admiterea în universităţile de stat a unor procente prestabilite din cadrul minorităţilor, America s-a văzut în faţa unei provocări de proporţii: cum să atragi totuşi în circuitul central de valori sociale, economice şi culturale categorii întregi ale populaţiei, care contribuie la fel ca toata lumea la bunăstarea naţiunii?

Dacă în ceea ce priveşte aspectele sociale şi culturale prejudecăţile adânc înrădăcinate în psihismul colectiv îşi caută încă soluţii de echilibrare, existând forme mai mult sau mai puţin voalate de ghetoizare, de la culoarea unor întregi cartiere şi până la subiectele predilecte ale anumitor canale de televiziune (în nici un caz cele publice principale), în domeniul economic putem spune că SUA au găsit o soluţie pe cât de simplă pe atât de eficientă pentru includerea minorităţilor în fluxul central al creării de valoare.

Întâmplarea, dar şi o oportunitate care mi-a fost oferită cu bună ştiinţă, au făcut ca să petrec cea mai mare parte a săptămânii care a trecut la Conferinţa anuală pentru „Business Diversity” care a avut loc la Washington.

Au fost reprezentate cele mai mari firme din SUA: Apple, WalMart, Cisco, Lockheed Martin, Colgate Palmolive, Kimberley-Clark… O listă completă a lor se poate găsi la www.DiversityBusiness.com. Alături de aceste firme, sute de mici firme ale căror proprietari aparţin sub o formă sau alta unei categorii relativ slab reprezentate în lumea care aparţine în continuare „bărbatului alb”: patroni de culoare, hispanici, amerindieni, indieni naturalizaţi în SUA, femei, insulari…

Scopul Conferinţei? De a recunoaşte valoarea diversităţii în lumea afacerilor, de a pune în legătură firmele mari cu cele mici, de a încuraja contactele directe în principal pentru colaborarea la proiecte guvernamentale. De fapt aici este şi cheia problemei: în punctajele pentru licitaţiile guvernamentale există o rubrică specială în care poate fi pusă în evidenţă colaborarea dintre firmele câştigătoare şi firmele conduse de persoane aparţinând diversităţii descrise anterior. Drept urmare, atât marile corporaţii au tot interesul să cultive aceste relaţii şi să atragă o forţă de muncă reprezentativă cât şi firmele mici care doresc să-şi folosească diversitatea ca pe un avantaj competitiv au interesul să ofere produse şi servicii de cea mai bună calitate, pentru a putea satisface standardele impuse de contractele guvernamentale.

Ce se întâmplă mai departe, în interiorul micilor firme? Este de aşteptat ca ele să ofere locuri de muncă pentru întreaga piaţă, fără a face discriminări inverse la rândul lor, dar realitatea rămâne că datorită unor condiţii inerente (amplasare geografică, salarii care nu sunt în marja superioară) angajările au loc preponderent în mediile din care provin.

Baza economică justificativă a acestor mecanisme trebuie căutată în meritul IRS (Serviciul care asigură plata taxelor pe venit în SUA) de a nu ierta pe nimeni, făcând totul pentru a limita evaziunea fiscală. Implicit, minorităţile participă proporţional la taxele din care se plătesc proiectele guvernamentale iar soluţia de a atrage firme cu management minoritar apare pur şi simplu logică si chiar avantajoasă din perspectiva marketingului, în special pentru firmele care, având produse de larg consum, pot deopotrivă satisface şi cerinţe specifice proiectelor guvernamentale.

Nu sunt multe ţări în lume care au o bază minoritară de tipul celei din SUA, dar sunt convins că modelul ar putea fi aplicat cu succes în multe locuri, dacă ar exista voinţa politică. În fond diversitatea nu este doar culturală, etnică, de gen, ş.a.m.d. La un nivel mai adânc, ce nu se lasă cunoscut dintr-o privire, diversitatea constă în valorile în care credem, în gesturile care ne sensibilizează, în diferitele tipuri de inteligenţă cu care suntem înzestraţi. Mă bucur să văd că America încurajează diversitatea şi o consideră o componentă importantă a propriei identităţi.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Ovidiu: (25-4-2011 la 05:36)

    Stefan Maier „Scopul Conferinţei? ..în punctajele pentru licitaţiile guvernamentale există o rubrică specială în care poate fi pusă în evidenţă colaborarea dintre firmele câştigătoare şi firmele conduse de persoane aparţinând diversităţii.. Drept urmare, atât marile corporaţii au tot interesul să cultive aceste relaţii”…”Ce se întâmplă mai departe, în interiorul micilor firme? realitatea rămâne că … angajările au loc preponderent în mediile din care provin.”

    Adică să favorizăm (prin contracte guvernamentale preferenţiale pe bază de etnie nu de eficientă economică) firmele conduse de persoane aparţinând minorităţilor etnice. Firme care, observăm, practică deschis rasismul, nepotismul etnic, în interiorul lor cînd e vorba de angajările pe care la fac (fără să le pese de teoriile noastre despre „diversitate”, „multiculturalism” etc.)

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Stefan N. Maier: (25-4-2011 la 15:21)

    Domnule Ovidiu,
    Multe nu ati inteles din cele scrise de mine.
    In primul rand nu e vorba numai de minoritati ETNICE. Recititi, nu ma autocitez.
    In al doilea rand, am explicat de ce angajarile la firmele minoritare mici au loc in principal in mediul din care provin: segregare geografica, salarii modice – NU nepotism, rasism, etc (or fi si astea, dar sa nu uitam, firmele respective au de furnizat guvernului SUA, deci isi fac treaba ori o-ncurca rau de tot – America nu e Romania).
    Asadar incrancenarea dv. nu are obiect. E o idee simpla si binefacatoare, care atrage resurse in circuitul economic – resurse creative, competente, care nu si-ar gasi calea spre fluxul principal de valori daca ar depinde de indivizi care gandesc precum dv.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Ovidiu: (26-4-2011 la 03:49)

    Maier- „or fi si astea”

    Astea sunt în cazul firmelor mici, uneori toata firma provine din familia extinsa a sefului de clan. Dă o tura pe la firmele arabilor sau chinezilor din Bucureşti- dacă mai e angajat un ne-etnic el e angajat în cele mai joase poziţii. E discriminare fără inhibitii.

    –deci isi fac treaba

    Se pare că nu înţălegi economia de piaţă (în contrast cu socialismul). Firmele (mai ales cele mici) sunt în competiţie pentru cine e cel mai bun, pentru micile diferenţe de calitate/preţ.
    Profitul lor e aşa zisul „profit marginal”- aşa că idea nu e „să-ţi faci treaba” ci să fi cel care o faci cel mai bine (dacă e supravieţuieşti competiţiei). Competiţia e acerbă şi exact factorul „etno” (privilegii, favoritism instituţionalizat) mai lipseşte aici.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Stefan N. Maier: (26-4-2011 la 06:37)

    Domnule Ovidiu,
    Am senzatia ca discut cu un elev de clasa a treia. Daca insisti sa bati campii discutand despre altceva decat continutul articolului, ma opresc la aceste ultime randuri.
    Sunt „arabii sau chinezii din Bucuresti” cetateni romani? Ai senzatia ca articolul meu este despre Romania? Dacai ai ceva de zis despre discriminarea practicata acolo, de ce nu spui, localizand si exemplificand?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • tattooideas: (10-5-2011 la 18:08)

    I like http://www.acum.tv , i see a lot of interestig posts here
    Free tattoo designs

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.80.97.221