caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Stiati ca...?



 

Nepotul lui Hitler trăiește la Ierusalim

de (16-1-2011)
7 ecouri

Este în vârstă de 53 de ani şi de 25 de ani s-a stabilit în Ierusalim. Este o persoană respectabilă, căsătorit şi tată a trei copii. Traiectoria sa profesională a fost ascendentă, lansându-l într-o funcţie de conducere a Departamentului de Ştiinţe Iudaice aflată la una dintre cele mai importante universităţi israeliene. Este persoana agreabilă pe care o întâlneşti zilnic în drum spre servici, la şedinţele şcolare cu părinţii, simpaticul vecin de apartament sau membrul acceptat al comunităţii locale participând, în mod firesc, la ceremoniile tradiţionale de la sinagogă.

Acest om s-a străduit să se integreze în mediul de viaţă pe care şi l-a ales cu discernământ şi după o  chinuitoare căutare de sine, care a culminat în mod paradoxal cu destăinuirea originii sale, pe care mass- media a prezentat-o într-o aureolă de senzaţional, omiţând  detalii şi alimentând spaime reminiscente. Şi totuşi…  cum ai reacţiona dacă ai citi în presă, fiind  bombardat cu anunţuri la radio succedându-se din sfert în sfert de oră, ca o alarmă antiaeriană, că există un nepot al lui Adolf  Hitler, că acesta trăieşte în Israel şi este evreu ? … Poate ziarul respectiv şi-a atins  o cotă  nesperat de mare de audienţă , însă reacţiile generate au reprezentat, pentru o minoritate explozivă, eşecul  unui test de maturitate şi de discernământ în faţa dezvăluirii din spatele anonimatului.

Ofranda unui idealist ? Un cavaler care a pornit la luptă fără armură ?

Afirmând cu amărăciune „ întotdeauna am fost deschis asupra identităţii mele, atât cu familia, cât şi cu prietenii.[…]  Am crezut că împărtăşeam o lecţie valoroasă cu cei din jurul meu, că trecutul nu poate fi rescris, iar un individ are întotdeauna şansa de a se schimba. În cele din urmă eu sunt cel care am învăţat că unii oameni nu te vor lăsa să te schimbi niciodată, personajul nostru nu-şi regretă onestitatea în ciuda şocului profund resimţit în viaţa sa şi a familiei.

Această experienţă s-a dovedit a fi o dezamăgire profundă a celui care şi-a trasat cu luciditate destinul, intuind că unele secrete ostenesc spiritul şi convins fiind că poate oferi o dovadă de transparenţă unei lumi  marcate de Holocaust, o lume pe care o iubeşte şi o respectă.

Viaţa merge mai departe, iar psihologia deformată a unei minorităţi nu poate fi considerată drept etalon pentru cea a majorităţii, tolerante şi acceptând un fapt cât se poate de real: nu ne putem dezice de ceea ce moştenim la naştere, devenind purtătorii trecutului şi promotorii viitorului, când vom fii liberi să acceptăm sau nu identitatea primordială a părinţilor drept unic garant al  insignifiantei noastre existenţe.

Convertirea a fost deznodământul unei crize existenţiale profunde a unui om cerebral şi critic, lipsit de bigotismul fanatismului religios. Expunerea fără umbra anonimatului a originii „ ariene” au atras agresiuni fizice şi verbale asupa fiilor săi , aceştia învăţând cu trecerea timpului, să admită prezenţa undeva, în genealogia lor, a scizofreniei naziste….chiar şi prin alianţă, datorită unei străbunici ahtiate să devină „ nora lui Hitler”. Acest lucru a durut cel mai tare. A depăşit ecourile din rândul adulţilor, a celora care i-au întors spatele sau au evitat să-i întindă cordial mâna, ca odinioară când era  „ kosher”… Adăugând afirmaţia unui student : „ Imagineză-ţi ! Bunicul tău s-ar putea s-o fi transformat în săpun pe bunica ”, evenimentele capătă o nuanţă tragico-comică absurdă.

…De unde acest nepot de unchi ?

Fratele vitreg al lui Adolf Hitler (pe linie paternă), Alois Hitler Jr. a avut un fiu, Hans. Acesta s-a căsătorit cu Erna Patra, bunica eroului nostru. Din căsătoria anterioară a acesteia porneşte ascendentul acestui aşa zis „ nepot” al lui Hitler care, după cum se vede, primeşte din plin „ toate castanele”, chiar dacă nu are ADN-ul führer-ului, aspect considerat „nesemnificativ” din punct de vedere jurnalistic şi trecut cu vederea.

O bunică îndoctrinată, ferventă aderentă la ideologia nazistă şi ambii părinţi luptând în Wehrmacht. Tatăl, nazist înfocat, şi-a părăsit familia curând după naşterea băiatului în 1952. Copilăria şi adolescenţa petrecute la Frankfurt în condiţii dificile, prin strădaniile deosebite ale mamei şi fără sprijin sau ajutor financiar din partea bunicii sau a tatălui.

Este impresionant că mama i-a oferit conştiinţa apartenenţei sale familiale, aşa cum a fost ea, fără ascunzişuri, punând în acelaşi timp un obstacol emoţional extrem de puternic în calea afirmării personalităţii fiului, într-o Germanie care nega sau trecea în tăcere istoria sângeroasă şi abjectă a ultimilor săi ani… Târziu, bunicul său natural şi-a făcut simţită prezenţa oferindu-i „ Mein Kampf”, pe care adolescentul l-a citit oripilat, fiind marcat profund şi afirmând că „ nu puteam rămâne indiferent la ceea ce citeam, ştiam că acest contact îmi va modela viitorul”…. Pacifist convins, pentru a evita încorporarea obligatorie optează pentru studiul teologic, unicul moment în care personajul îşi recunoaşte deschis oportunismul.

Captivat de cursurile de Iudaism şi de Ivrit, se adânceşte în studiul acestora, menţionând că „ marile diferenţe teologice dintre Iudaism şi Creştinism i-au generat în adâncuri o schismă” care l-a ambiţionat să-şi continue studiile în Israel (1977) unde de fapt a şi rămas, convertindu-se la Iudaism doi ani mai târziu ….

Spre deosebire de el, soţia de origine germană, asemenea lui convertită la Iudaism şi aparţinând mediului academic a întrerupt relaţiile cu părinţii şi restul familiei din Germania. Mama sa a vizitat deseori Israelul, a acceptat opţiunea fiului său fără resentimente, a participat la ceremoniile de Bar Mitzvah ale celor trei nepoţi , un epilog la întrebarea pusă în urmă cu decenii de un adolescent tulburat  „ De ce ai urmat ordinele, mamă ? ….

Acum înţeleg de ce marea majoritate a cunoscuţilor mei îşi ascund identitatea”, afirmă personajul nostru. „ Mulţi israelieni sunt rigizi în ceea ce priveşte genealogia noastră; ei nu ştiu cum să reacţioneze sau cum să se comporte cu noi”.

Se pare că există cel puţin 300 de germani convertiţi în Israel, mulţi dintre ei ducând o viaţă publică retrasă. Un exemplu ilustrativ preluat din ziarele din Europa şi Canada este metamorfoza strănepoatei lui Himmler care s-a căsătorit cu un israelian şi cea a lui Oskar Eder, fost combatant Luftwaffe, care s-a căsătorit cu un supravieţuitor al Holocaustului, trăieşte în Israel şi lucrează în turism….

Nimic nu este imuabil. Îţi poţi schimba comportamentul, adresa, credinţa. Ce eşti şi ceea ce vei deveni este ţelul trudei noastre de zi cu zi.”

Acesta este mesajul adresat celor care aruncă astăzi cu piatra. Lecţia dialogului paşnic la lumină, fără obscuritatea anonimatului. O condiţie esenţială a oricărei democraţii şi în orice colţ al lumii.

(Traducerea şi adaptarea după articolul  Light in All the Dark PlacesThe extraordinary matamorphosis of Hitler’s nephew’s grandson “-Yitta Halberstam-publicat în “ Jewish Action”( vara 5766/2006), fiind preluat de pe site-ul www.aish.com )

http://www.aish.com/jw/s/48906667.html?utm_source=mimi_aish_com&utm_medium=email&utm_content=Aish_com%20New%20Articles%20-%20January%207,%202011&utm_campaign=Aish_com%20New%20Articles%20-%20January%207,%202011&utm_term=Light%20in%20All%20the%20Dark%20Places

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Juliana: (17-1-2011 la 19:43)

    …tonul impaciuitor al articolului dovedeste doar un singur lucru: distanta ASTRONOMICA si INGHETATA intre persoana care scrie articolul si tema abordata; era preferabil sa fi ramas la stadiul de relatare uscata a unor informatii….
    fascinarea si admiratia fata de faptele povestite sint de-a dreptul jignitoare.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Paulina Eliza Duta: (17-1-2011 la 22:43)

    Ţinând cont de trecutul său familial, dintre toate ţările de pe mapamond de ce a ales tocmai Israelul ? Şi nu este singurul. Acest lucru m-a intrigat şi nicidecum nu mi-a trezit admiraţii profunde. Nu am intenţionat să jignesc pe nimeni.Conform sursei originale a articolului, acest om există, trăieşte în Ierusalim, este evreu, iar legătura lui cu Hitler este atât de ramificată şi de distanţată în genealogie încât abia se zăreşte, putând rămâne ascunsă acolo mult şi bine. Anonim şi împăcat cu lumea. Dar el a ales altă cale.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (18-1-2011 la 06:08)

    Paulina, nu trebuie să te scuzi în niciun fel. Ai tradus și adaptat un articol în engleză dintr-o sursă evreiască. Lumea e plină de cârcotași și pricinoși. Acest articol este cel mai citit din noua ediție.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Ile Xena: (18-1-2011 la 18:29)

    Regret profund faptul ca rastalmaciti atitudinea profund cinstita a acestui om . De ce a ales tocmai Israelul? Datorita sentimentului de vinovatie pentru ce s-a intamplat inainte de nasterea lui. Eu am foarte multi prieteni evrei pentru ca am incercat sa ofer o compensatie, simtindu-ma vinovata ca fac parte din omenire care a permis acele atrocitati ( si nu sunt nici evreica, nici nemtoaica, nu am avut prin nici o ruda sau prieteni vreo legatura cu asemenea fapte) I. M.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • Juliana: (18-1-2011 la 19:26)

    cet. clej! ce va da oare dreptul/imputernicirea de a ponegri pe cei care comenteaza vreun articol ? „principiile liberale” despre care ati scris un articol amplu care dupa acest comentariu se dovedeste a fi doar o lunga logoree ???!!!??!!ah!!si cu ” a nu trivializa” (citat dintr-un raspuns dat de clej !!) cum stam ? deci aici- in demagogie- e ingropata pisica!!
    va rog sa ma excludeti de pe lista destinatarilor ‘acum’.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (18-1-2011 la 21:18)

    Cet (centrala electro termica?) Juliana, ca redactor sef nu astept sa ma imputerniceasca nimeni ca sa apar autorii care publica aici de atacuri nedrepte si uneori malitioase. Acest articol, tradus si adaptat dupa un autor evreu, este foarte interesant, a very good story si credeti-ma ca stiu ce inseamna asta si numarul de accesari o dovedeste. Nu uitati, we give as good as we get.

    Nu va convine, cale batuta in lumea internetului, nu ne rugam de oameni ca dumneavoastra sa ramana pe aici, sunt altii care le iau oricum locul.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Lupu Veronica: (7-2-2011 la 10:42)

    Nu cred ca schimbarea religiei este o solutie, indeferent cit ar dori omul ramane inpregnat in el ani copilariei, asa ca mi se pare un gest inutil

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.92.170.149