caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Economic



 

Legea Sarbanes-Oxley: intarire a birocratiei, sau intarirea pietei actiunilor?

de (1-6-2004)

Ca urmare a scandalurilor Enron si WorldCom, care au fost generate in principal de o evidenta contabila vadit frauduloasa, s-a creat o dorinta la nivelul legislativului American de a slabi influenta conducatorilor de intreprinderi prin asigurarea unei transparente sporite a actiunilor acestora. Andersen, fosta companie de contabilitate care a ajutat Enronul sa isi ascunda o mare parte din pierderi si datorii, s-a prabusit odata cu clientul ei.

Prin Legea Sarbanes-Oxley, se dorea lungirea raportarilor financiare si o supraveghere sporita a firmelor contabile care efectueaza auditul companiilor listate, astfel urmarindu-se sporirea protectiei investitorilor in actiuni. Totodata, se urmarea posibilitatea ca investitorii sa poata contribui la alegerea cenzorilor independenti care alcatuiesc consiliul de administratie si prin aceasta, investitorii urmand la randul lor a-si avea interesele protejate in momentul luarii deciziilor importante din viata intreprinderilor de catre cenzorii respectivi, inclusiv stabilirea salariilor directorilor intreprinderilor si gradul de corelare a bonusurilor acestora cu marimea profitului raportat, fapt care a contribuit in trecut la raportari de profituri fictive.

O eficacitate partiala a Legii Sarbanes a fost probata recent, cand Dl. Eisner a fost inlaturat din functia de Presedinte al firmei Disney la dorinta expresa a investitorilor privati, si nu a managerilor firmei.

Dar sa vedem partea negativa a Legii: Legea prevede ca toate procedeele de control financiar sa fie documentate in schite si logica acestor schite, ca si functionalitatea acestora, sa fie examinate de auditor ca parte a auditului anual, ceea ce a facut ca durata orelor de examinare ca parte a auditului sa creasca cu aprox. 50%, conducand la cresterea substantiala a costului acestuia. Daca procedeele de control sunt considerate ca neadecvate, lucru care se intampla cu precadere in cadrul firmelor mici si mijlocii, unde din cauza considerentelor legate de marimea salariilor platite, aceeasi persoana poate avea responsabilitati custodiale cat si de inregistrare, spre exemplu, chiar daca cifrele din balanta si cont de profit sunt exacte, prin faptul ca procedurile de control pot favoriza fraude, auditul va avea un rezultat advers. Daca datorita consturilor ridicate de audit, o companie care fost listata initial la una din bursele Americane, va dori delistarea, chiar si dupa delistare, atata timp cat investori americani mai pastreaza din actiunile companiei, compania respectiva inca mai trebuie sa respecte Legea Sarbanes.

Estimari recente ale unor directori de companii publice in America aratau costurile anuale legate de aceasta Lege: in jur de 10 milioane de dolari de companie.

Sondaje recente de opinie arata ca numeroase companii listate, ca urmare a acestei legi, acum doresc delistarea. Ramane de vazut insa daca per total, se va reduce numarul de listari initiale de companii noi pe piata americana, sau daca vor apare companii americane care se vor lista la Londra sau Frankfurt, burse care nu au cerintele Legii Sarbanes.

Un lucru e insa sigur: prin introducerea unor cenzori alesi de investitori in consiliile de administratie, vor creste cheltuielile de curatatorie chimica a directorilor, pentru ca acestia isi vor varsa cafeaua pe picioare mult mai des decat inainte.

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Autodizolvarea CEFTA

De la 1 Mai a.c., ca urmare a extinderii UE cu cei 10 noi membri, CEFTA s-a destramat. Acordul luase...

Închide
34.239.170.244