Actorii politici dimboviteni au fost suprinsi sa afle vineri, 13 aprilie – „black Friday” pentru initiatorii procedurii de destituire – ca presedintele Basescu intentioneaza sa demisioneze in cazul in care parlamentul va lua in discutie cererea de destituire din functie, demarata de PSD si PC. Doua aspecte mi se par esentiale in acest demers al presedintelui.
Primul se refera la faptul ca domnul Basescu semnalizeaza organizatorilor atacului ca, spre deosebire de ei, lui nu ii este frica de o confruntare cu electoratul, dimpotriva. Impingindu-si oponentii la urne, presedintele isi poate prelungi mandatul de la 5 la 7 ani, multumita neinspiratei cacealmale politice a PSD. Chiar daca ar pierde alegerile prezidentiale anticipate – lucru greu de conceput in situatia electorala actuala – acestea ar putea fi cistigate de Gigi Becali si PNG-ul sau. In ceea ce ma priveste, dupa ce am ascultat cu greata peroratiile lui Tariceanu cu ocazia vizitei sale in Croatia, un potential prim ministru de talia lui Dan Pavel nu mi se pare deloc o alternativa rea pentru Romania.
Al doilea aspect este cel moral, presedintele domonstrind prin anuntul sau ca nu tine cu dintii de fotoliul prezidential, asa cum procedeaza ocupantul actual al Palatului Victoria. Culmea ironiei, tocmai comerciantul nostru de autoturisme ajuns intimplator premier este cel care declara in Croatia ca presedintele Basescu a intors viata politica romaneasca pe dos in dorinta de a-si pastra scaunul. Presedintele Basescu a rupt Alianta D.A., transformind-o in Alianta Igen, si tot el a pus tara la dispozitia PSD, adica la mila lui Geoana si Iliescu…
Ca organizator principal al atacului la presedinte, PSD are cel mai mult de pierdut intr-o eventuala confruntare electorala. Cu toate ca republica iliesciana se clatina din toate incheieturile, domnii Iliescu sau Iorgovan mai au inca destule resurse pentru a arunca viata politica romaneasca in haos, mai ales dupa condamnarea comunismului de catre presedintele Basescu in decembrie 2006.
Mai exista inca un aspect care trebuie luat in considerare, neglijat din pacate de analistii politici locali. Astfel,cita vreme postul de la Cotroceni a fost ocupat de domnul Iliescu, rolul parlamentului a fost unul pur decorativ in raport cu cel al executivului. De cind ex-presedintele este insa senator, parlamentul a devenit cea mai importanta institutie a statului, rolul presedintiei fiind ridiculizat si minimalizat de PSD et comp. Cu alte cuvinte, puterea politica este itineranta in Romania, singurul care o poate exercita fiind „tatal revolutiei”. Prin schimbarea fotoliului de presedinte cu acela de senator, Iliescu a adus in parlamentul Romaniei si puterea politica. Care-i lipsea !
Indrazneala de care a dat dovada domnul Basescu condamnand un sistem asa de performant si de uman cum a fost comunismul a reprezentat, pentru Iliescu sau PRM, picatura care a umplut paharul. Initiativa destituirii, prost gindita si mai ales prost executata, a avut menirea de a eroda si mai mult credibilitatea institutiei prezidentiale, transformindu-l pe actualul presedinte intr-un fel de material didactic pentru cetateni (Ion Iliescu in cursul unui interviu radio despre utilitatea suspendarii a declarat ca ceea ce se intampla este foarte educativ pentru electorat). Potrivit domnului Iliescu, motivul destituirii nu ar fi nicidecum razbunarea sau intentia de subminare a institutiei la care domnia sa a trebuit sa renunte, ci acela de a demonstra romanilor ca in sistemul conceput de el dupa 1989, „presedintele nu poate face ce vrea”, impingind perversitatea politica la cote absurde.
Intre timp , semnatarul materialului privind destituirea, domnul Antonie Iorgovan (Tony, pentru amanta sau apropiati) se plinge cui vrea sa il asculte ca in urma avizului negativ al Curtii Constitutionale, se asteapta sa fie eliminat fizic la ordinul presedintelui. Aberantele declaratii urmeaza unor interviuri la fel de bizare, in timpul carora „parintele constitutiei” incerca sa acrediteze ideea ca a fost recent iradiat …
Din nefericire pentru initiatori, destituirea presedintelui nu are sanse reale de reusita, fiind in fapt o simpla cacealma conceputa in laboratoarele PSD si PRM, cu sprijinul interesat ai domnilor Voiculescu si Tariceanu. Prin anuntarea demisiei, domnul Basescu se dovedeste a fi un bun jucator de poker, stiind cu precizie ca partenerii sai politici triseaza la modul ordinar: nici PSD, nici PNL nu au candidati credibili pentru presedintie. Felicitari, domnule presedinte !
A doua zi dupa publicarea articolului, sotul meu a fost abordat in public de catre o colega de la un colegiu brasovean unde preda cateva ore de economie pe saptamana. Aceasta ne-a acuzat fiul ca in seara de Inviere (7 aprilie) a murdarit intentionat masina sotului ei, fost profesor al baiatului in 2006. Fara sa ne anunte, s-au grabit sa depuna si o plangere la Politie impotriva lui pe data de 16 aprilie, adica la 9 zile dupa profanarea masinii. Confruntat de sotul si fiul meu, impreuna cu alti colegi, profesorul nu a putut sa explice rational de ce nu a depus plangere a doua zi. Asta pentru ca fiul nostru nu este implicat.
Dupa incercarea de discreditare a Presedintiei, suporterii PSD/PRM ataca tot ce prind: Curtea Constitutionala, SRI, de ce nu si un adolescent al carui parinte scrie articole de analiza politica ?
Situatia post-suspendare pare sa impuna presedintelui Basescu sa nu demisioneze, ci sa aleaga calea referendumului.
Presedintele Basescu si-a cistigat dreptul moral de a se razgindi: domnul Tariceanu, numit de presedinte si nu ales premier, a facut exact acelasi lucru in toamna lui 2005.
„Votul urii” din Parlament i-a pecetluit acestuia soarta, indiferent cind se vor organiza noi alegeri (ar fi in interesul national ca ele sa aiba loc in acest an). Ura celor desconspirati de presedinte ca oameni fara scrupule este mai mult decit compensata de capitalul imens de ura si dezamagire acumulat de electorat in privinta parlamentarilor actuali. Departe de a reprezenta o victorie, votul anti-Basescu de astazi confirma incapacitatea clasei politice actuale de a reprezenta electoratul Romaniei sau interesele sale.
MANIPULAREA BIZONILOR…
VIITORUL NE VA SPUNE DACA MA INSEL. ASA ZISA LOVITURA NU ESTE DECAT O STRATEGIE BINE PUSA LA PUNCT IN CULISE. NEINTZELEGERILE DINTRE PRESIDENT SI PREMIER NU EXISTA IN REALITATE. SI CHIAR DACA EXISTA? INTERESUL LOR COMUN ESTE SUFICIENT DE PUTERNIC CA SA MEARGA MANA-N MANA 7 ANI!
Spectacolul este in toi. Undeva pe scena actorii joaca un nou act. Dracula le incurca replicile. La urma urmei toti cei implicati sunt urmasii vampirului medieval. Cine va fi tras pina la urma in teapa?
Curios, dar cred ca cel ce va pieri va fi romanul de rind, oraseanul si ruralul. Ei nu au nici un cuvint de spus!
Guvernantii si parlamentarii le-au pregatit de o viata tepele cele mari si ascutite. Se da o lupta pentru ciolanele cele mari. Nimeni nu se uita la firimituri. Poate doar cantonierii primariilor comunale. Taranii, iliescieni pina in maduva oaselor, inca nu au auzit de „Basescu”. La urma urmei ii inteleg. Basescu nu se poate mindri cu nici o lege legata de impropietarirea sarmanilor, ci doar a celor iubitori de EL.
Palatul arde si baba se piaptana. Regii si pseudoregii se bat pentru putere, avere, femei si bautura. Cu ce sunt vinovati cei din asa numitul popor?
De ce Basescu si-a adus aminte de el abia acum la spartul tirgului? Cum adica sa te intorci la popor? Dar unde a fost Basescu pina acum? Ce popor a condus?
In curind spectacolul se va sfirsi. Voi avea o cumplita parere de rau. Nici unul dintre actori nu a sustinut si nu va sustine mai mult decit ziua de vot cu amaritul de popor roman.
„Suspendarea” sau… acum se stie ca urmeaza „suspendarea” este, cu certitudine, o lovitura pentru Romania, care pierde mult
Ziarele din Budapesta vorbesc de Romania drept omul bolnav al Europei.
Exista insa o a doua certitudine… anume ca nici actualul „presedinte” n-a reusit schimbarea „sistemului” agatatilor… Romania merge in continuare in aceeasi directie compromisa.
Pacat si ma doare. Eu raman liberal-bratienist si monarhist. Traiasca Regele Mihai I!
Cu prietenie,
Dan Samarescu
Intrebarea este… de ce nu reusim schimbarea?
Incep cu domnul Samarescu. Aveti dreptate, nu s-a reusit inca primenirea clasei politice. De altfel, acei 322 de deputati care au votat pentru destituire reprezinta acele grupuri care se tem de o Romanie in care domnia legii sa prevaleze. Dosarele se apropiau de instante, deci nevoia inlocuirii lui Basescu, garantul independentei justitiei si aparatorul Monicai Macovei. O sa revin asupra subiectului intr-un editorial viitor.
Domnule Samarescu, va respect optiunea monarhica si orientarea bratienist-liberala. Cu toate acestea, daca cineva poate produce schimbarile necesare in sistem, acesta este numai o personalitate politica ca Basescu, care cunoaste sistemul din interior. La noi, societatea medievala a fost subminata de boierii liberali, in frunte cu M. Kogalniceanu sau Cuza, nu de tarani rasculati sau de burghezie, aproape inexistenta la 1848.
Va recomand, daca imi permiteti, sa cititi si comentariile singurului liberal autentic in viata, domnul Constantin Balaceanu Stolnici, care in numarul de astazi, 23 Aprilie, al ziarului „Ziua” vorbeste de o „dictatura PNL-PC-PSD-PRM-UDMR „indreptata impotriva institutiilor statului roman. (si astfel cred ca am adresat si suspiciunile doamnei Cyclope).
Spre deosebire de Constantinescu, bine intentionat dar fara experienta politica guvernamentala, Basescu a fost – inainte de actualul mandat – si deputat, si ministru si primar. Sa speram ca isi va invinge adversarii.
Domnule Parascan: aveti dreptate, domnul Iliescu are priza printre tarani, domnul Basescu si PD-PLD este bine vazut mai ales in orasele mari ale tarii si in diaspora. Tia Serbanescu de la ziarul „Curentul” sustine ca Iliescu, regizorul suspendarii, a vrut sa ii demonstreze lui Basescu ca Romania nu este (inca) gata sa recunoasca autoritatea noului sef al statului. Faptul ca si-a permis sa o demonstreze in felul in care a facut-o, insa, este destructiv atit pentru romani, cit si pentru sansele electorale viitoare ale PSD. Mai este si dosarul Revolutiei al generalului Voinea…
Luni 23 aprilie au aparut doua editoriale despre situatia din Romania, unul in „Wall Street Jurnal” (New York), celalalt in „Frankfurter Allgemeine Zeitung”. Amindoua editorialele sustin ca in Romania a avut loc un putsch parlamentar, similar cu acela din Rusia din 1993, cind raposatul presedinte Eltin a fost silit sa-si apere autoritatea prezidentiala luptind impotriva unui parlament rasculat impotriva legii si autoritatii sefului statului, exact ca la noi astazi.Faptul ca re-editam „performanta” rusilor din anii 90 la Bucuresti este exterm de grav, mai ales in conditiile in care suntem acum si membrii NATO, si UE.
Aceste aprecieri nu apartin unor fituici sau unor gazete de cartier, ci unor ziare care sunt citite zilnic de marii investitori internationali, acei coameni care decid ce cimpuri vor inverzi si unde. Pretentia domnului Tariceanu ca puciul la care a participat, indreptat imptriva sefului statului roman (pe care il uraste) nu va avea consecinte economice serioase, devine astfel aberanta si in buna masura de neinteles pentru un pretins om de afaceri. Daca era politruc, mai intelegeam…
aveti dreptate, din nefericire.
Ce se intampla este grav. FAZ precizeaza ca Romania a fost si in timpul comunismului un caz special.
Consecinte vor fi.. si au inceput sa se arate…
Nu este bine…. dar asta se stie.
Ce va urma.. este mai dificil de precizat.
Pacat,.. cand credeam ca am ajuns undeva…
Cu prietenie,
Dr. Samarescu