Ma intreb si-mi raspund, pastrand distanta si stiindu-mi locul, precum marele ziarist polonez Adam Michnik.
Sigur nu asta este capitalismul ce l-am visat. Vorbesc de capitalismul care se zbenguia prin fostul occident la sfarsitul anilor ’80. La noi n-a ajuns decat o parodie a ceea este mai rau acolo.
Capitalismul de azi se trage din ultraliberalismul otravitor promovat de negustori si bancheri. Nu vreau sa cad in teoriile conspirationiste si sa cred ca o mana (mai mare) de bancheri si negustori dirijeaza lumea cum vor. Totusi nu ma pot abtine sa constat ca “marii dirijori” au bagat-o pe maneca la criza din 2008-2009 si a trebuit sa intervina statul ca sa salveze “prostiile” lor vizionare.
La noi nu este nici un fel de capitalism in sensul clasic al notiunii. La noi s-a incetatenit termenul de patron dar sunt foarte putini patroni. Cateva fabricute si ateliere , multe multe magazine, cateva societati agricole, unitati de servicii. Cam la atat se rezuma patronul roman. Nu avem o clasa de mijloc la care patronii sa contribuie substantial ca pondere.
Restul sunt angajati. Chiar si cei ce lucreaza pe posturi de conducere la multinationale sau SRL-uri cu actionariat strain sunt tot angajati. Patronii sunt in alta parte. Nu-i uit pe cei cativa patroni romani cei din Top-ul bogatilor dar ei sunt total nesemnificativi fata de restul.
Romania nu are patroni. Sau are doar o bruma de patroni. Si de aici rezulta lipsa unui adevarat cult al patronului nici sarac nici bogat si exemplu pozitiv. Are angajati care de multe ori confunda pe patron cu directorul acelei firme. Nimic rau. Directorii nu sunt decat niste simpli executanti care urmeaza orbeste procedurile stabilite de patronatul din tara de origine.
Nu pot sa ia nici un fel de decizii. Se intampla ca directorul sa angajeze pe cineva si vine din centrala de peste tari ( sa nu spun si mari) cineva caruia nu-i plac ochii noului angajat si-l concediaza cat ai zice peste. Evident cu mana directorului de aici care l-a angajat.
Apoi la noi lipseste cultura dialogului dintre patron sau director si angajat. Unul dicteaza, celalalt executa. Povestile de la multinationalele de aici care-si premiaza angajatii pentru cine stie ce imbunatatire adusa in fluxul de productie sau pentru o mica inovatie sunt ….povesti.
Romania nu-si poate proteja nici bruma de patroni. Acestia sunt supusi presiunii fantastice venite din exterior. Cum incearca sa ridice capul sa se dezvolte, cum apare o lovitura sub centura de la concurenta. Veti spune ca o concurenta este benefica dar ea trebuie sa se poarte intre competitori cu forte aproximativ egale. Ce sanse sa aiba un producator de paine cu o marfa excelenta fata de o firma straina care a cumparat cine stie ce fosta intreprindere de panificatie, a investit in utilaje robotizate productivitate mare deci , amelioratori cat cuprinde saraca paine si din astea un pret mai mic fata de “nataraul” nostru de patron ce se incapataneaza sa scoata o paine cu cartofi ( de adevaratelea ) la un pret ceva mai mare. Si atunci pestele cel mare fie il cumparara pe cel mic fie il inghite. Si s-a mai dus un patron si noi mestecam “guma” oferita de multinationala bucurosi ca suntem in …. capitalism.
Romania ca parte a UE nu-si permite sa se opuna fluxului de “investitori” care inca mai spera la filonul de aur aici. In schimb nici nu prea poate accesa fondurile aceleiasi Uniuni. Care fonduri de multe ori ajung tot intr-o tara din vest. Schema este cunoscuta.
Proprietarii de locuinte de la noi nu sunt patroni. Asta nu este capitalism. Mai acum trei patru ani fiecare detinator de doua apartamente si o bucata de pamant la Cornul Vacii se credea patron. Nu mai trebuie sa munceasca , vinde un apartament si pamantul, cu banii rezultati construieste o casa pe care o vinde si tot asa. Date exacte spun ca un metru patrat construit costa atunci cam 5-600 euro. Se vindea acelasi metru patrat la 1-1200 euro. Nebuneala romanilor a fost extrema si suprema si multi din cei ce au cumparat atunci isi ling cu greu azi ranile.
In sfarsit, capitalism inseamna si un popor care sa nu uite de cultura. Poporul roman a uitat complet de cultura. Totul pentru bani, totul pentru victorie!
Cultura o fac altii si ni se aduce la caserole gata pentru servit. Incepand de la muzica, continuand prin film si carti pana la mizerabila de televiziune care imbata pe co-nationali. Totul se dicteaza de negustori si bancheri . Ce muzica sa ascultam, ce filme merita sa vedem ce carti (mai rar!) sa citim pana la divertismentul grosolan, de balta, amestec de cretinism si pornografie pe care ni-l servesc prin mijloacele mass-media.
Amortit si fara coloana romanul a cedat si crede ca asta este adevaratul capitalism.
Tot ce este strain miroase frumos tot ce este romanesc pute si are damf de provincie si siberie ametita.
Sa recapitulam: patroni in industrie nu, patroni la banci doamne fereste, micii agricultorii nu sunt patroni, ateliere pentru servicii nici vorba, magazinele cate mai sunt se lupta cu hipermarketurile desi au marfa mai buna calitativ si mai ieftina dar acolo este caruciorul si locul de intalnire a noii protipendade crescuta din lesia capitalista, cultura este dirijata si “irigata pe mari suprafete”.
Ma uitam zilele trecute la un film despre Cenaclul Flacara. Il stiu si cu bune si cu rele nu va speriati!
Valorile acelui Cenaclu si muzica de acolo fac fata foarte bine peste timp, sufera comparatie cu ce se canta in acel moment pe alte meridiane (credeti-ma stiu ceva muzica!) iar Paunescu parea un Goliat fata de marii “moderatori” de azi in frunte cu preoteasa Oprah Winfrey…. Nu-mi spuneti de Paunescu care a facut compromisuri spuneti-mi de Paunescu care era in stare sa tina in mana zeci de mii de oameni ore in sir fara sa le toarne chiar tampenii….
Mi-e sila de resturile de capitalism importate la noi. Mi-e sila de lipsa de mandrie a statului roman si a conducatorilor ei. Nu sunt nationalist. Sunt un om obisnuit care este satul de gogosile vandute de mai vechii in capitalism de pe alte meridiane si inghitite pe nemesecate de onor poporul roman.
Nu acesta este capitalismul in care am crezut. Capitalism inseamna proprietate si concurenta dar pe principii sanatoase nu pe seama haidamacilor globalizarii veniti si la noi sa ne striveasca sub talpa lor de fier …..
Odata o sa povestec de ce nu se mai fabrica autocamionul si tractorul romanesc! Analiza de la sursa, nu povesti cu lipsa de competitivitate ,calitate, etc, etc cu care ati fost imbatati de ceva ani….. Asta daca mai prezinta vreun interes pentru cineva sa … Cineva care sa citeasca povesti adevarate despre produse-brand omorate parsiv……
Dl. Avram, vă mulţumesc pentru acest articol. Excelent.
Un singur exemplu voi da, de pe aici din diaspora de peste ocean. O pâine gustoasă în care intră doar vreo trei ingrediente (făină, apă, drojdie) coaptă de vreo brutărie mică ţinută de o familie costă aprox. $5. Pâinea feliată „gumă” cum spuneţi dvs. are pe ambalaj o listă uriaşă de ingrediente ciudate cu nume de otrăvuri şi costă, la supermarket, 99 cenţi pachetul. Aşadar, când cumperi pâinea cea de toate zilele, trebuie să te gândeşti bine: cheltui mai mult dar ai pe masă o pâine ca lumea, sau faci economie şi ţi se lipeşte coca făcută industrial de cerul gurii că nici cu apă şi nici cu salivă nu o poţi dezlipi. Bietul tata (are 83 de ani) era să se înnece într-o zi. De atunci ne-am hotărât să încurajăm micul brutar şi să boicotăm corporaţia. Dar pe de altă parte, şi fabricile acelea de pâine angajează muncitori, majoritatea femei care au copii de crescut, au nevoie de asigurare medicală … şi atunci te întrebi, pe bună dreptate: Încotro?
Doina
@doina manea: multumesc! Intradevar: Incotro?
Totusi o cale trebuie sa existe….
De ce nu se mai fabrica tractorul si camionul romanesc? De ce nu mai fabricam rulmenti, avioane, locomotive, nave, biciglete, şi multe altele? Sunt intrebari a-l căror răspuns pertinent de mult îl caut pentru a intelege ce s-a intamplat cu noi şi cum s-au evaporat cinci milioane de locuri de munca. Aştept stimate domnule Avram
E simplu domnule Ghemiș, întrebați-vă de ce nu se mai fabrică aceste produse manufacturate în alte țări europene. Întrebați-vă de ce în general în țările europene și dezvoltate procentul celor care lucrează în industria manufacturieră (sau a „producției materiale” în jargon marxist) a scăzut drastic. Când regimul comunist a căzut s-a prăbușit și această industrie care nu răspundea unor cerințe ale pieței, ci era construită pe criterii ideologice și producea mărfuri necompetitive. Când falsul produs de sistemul comunist s-a evaporat, toată această construcție artificială s-a prăbușit ca un castel de cărți de joc.Vă recomand articolul ‘Comuniștii au construit mult’ – un mit care refuză să moară http://www.acum.tv/articol/2188.
@Ghemis Horia:
Daca sânteti profesor sau macar bacalaureat, va rog sa scrieti „biciclete”, nu „biciglete”. La fel si „al caror”, nu „a-l caror”. Eu sânt de 40 de ani si doua zile plecat din tara, n-am scris româneste 40 de ani, si totusi nu ma pot obisnui cu patriotismul rom^nesc care se opreste deja in fata ortografiei. 🙂
România a avut pina in 1989 posibilitatea sa se specializeze in citeva domenii pe citeva produse pe care era in stare sa le produca din punct de vedere technologic si pentru care avea cumparatori in tara si in strainatate. In tara avea, caci toata economia si societatea erau „proprietatea” statului, care impunea ce , de unde, si cu ce pret ere voie de cumparat. Avea si in strainatate, in primul rind in tarile asa zise „socialiste” care erau partase ale CAER (pt. fraieri 🙂 ) si se specializasere si ele pe cite altceva decit partenerii, deci aveau nevoie de ce se facea la Brasov si altundeva, la un pret de nimic. In plus se putea exporta in tarile care inca erau si mai inapoiate ca Romania sau erau conduse de dictatori infratiti cu Nicolae Ceausescu si satrapii lui.
Chiar daca CAER si Imperiul Comunist ar fi ramas in viata, Romania si CAER tot isi pierdeau mare parte din capacitatea de competitie si deci supravietuire datorita unui simplu sirag de fapte:
1. Sudkorea s-a transformat dintr-o tara inapoiata in decurs de 20 de ani – si la inceput cu salarii mici si preturi foarte ieftine – intr-o forta mondiala in productia de camioane, tractoare, automobile, masini, vapoare, aparate electrice si electronice.
2. China incepuse imediat dupa moartea lui Maa proiectul cel mai ambitios de industrializare, de dezvoltare a eficientei rurale, de eliberare a fortei de mina si a energiei economice din istoria omenirii. Cu o viteza de neinchipuit au acaparat educatia, cunostintele, si simpla infrastructura necesara ca sa puna pe picioare un dragon-monstru cu sute de milioane milioane de capete, miini si picioare care nu vroiau nimic altceva decit sa arate ce sint in stare fara a-si pierde timpul cerind salarii mai mari intii. Ce Kennedy a vrut de la americani au dat chinezii: „Nu intreba ce pot statul si natiunea sa faca pentru tine, intreaba mai bine ce poti tu sa faci pentru stat si natiune). Si
dintr-o data piata mondiala a fost inundata de produse ieftine, de relativ buna calitate si mult mai moderne decit aveau tarile CAER pina in 1990 in „arsenal”. Pe linga China au fost si alte tari unde populatia era pregatita sa munceasca in loc sa vorbeasca, sa-si omoare timpul la birou, sa-si paragineasca cimpurile, sa-si urasca vecinul etnic, sa insele sau sa fure. De pilda: India, Thailanda, Vietnam, Indonesia, Brazilia …
Toate astea au contribuit la demontarea de manu propriae a Romaniei. Cehia, Polonia, Slovacia au aratat cu claritate ca succes este posibil. Romania a aratat ca poti rata succesul chiar daca ai o tara mult mai bogata in resurse naturale.
P.S. Ma scuz pt. eventuele „pete” ortografice, care se datoreaza in primul rind neatentiei si grabei, combinate cu batut in tastatura cu doar doua degete stingi 🙂