caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Economic



 

Statul asistențial excesiv este în derivă

de (3-10-2010)
3 ecouri

Statul asistential excesiv este in deriva. De ce? Pentru ca am ajuns sa platim nemunca cu bani publici. Cladit cu aportul masiv al guvernului liberal si al celui social-democrat – culmea, cei care se intreaba nedumeriti de ce avem nevoie de masuri de austeritate sau unde se duc acum banii din bugetul Romaniei -, sistemul de asistenta sociala este regandit in ansamblu, informatizat si spalat de abuzuri pana la finalul acestui an. Un nou Cod este in curs de elaborare de catre un grup interministerial de experti, care va fi propus curand spre dezbatere publica. Scopul sau este directionarea ajutoarelor sociale catre persoanele care au cu adevarat nevoie si nu catre persoanele sanatoase, apte, dar fara chef de munca sau cu avere probata de bunurile si capitalurile detinute.

In anii 2000 – 2008, in loc sa investim banii obtinuti din cresterea economica in infrastructura, scoli, spitale sau sa-i economisim pentru vremuri mai grele, guvernele Romaniei au crescut numarul de persoane asistate social. In absenta unui sistem informatic bine pus la punct care sa identifice gradul de suprapunere a beneficiarilor de asistenta sociala, ne raportam la numarul de plati efective, care se adreseaza si familiilor ca beneficiari, nu doar beneficiarilor individuali. Aceste plati au crescut de la 5,4 milioane in 2000, la 6,4 milioane in 2004, urmand un salt mortal bugetar pana la 13,86 milioane in 2008. Sumele alocate din bugetul de stat au crescut de 3,3 ori intre 2000 si 2004, respectiv de 4 ori intre 2004 si 2008.

Daca luam insa in calcul doar ajutorul pentru incalzire, acordat celor peste 5,6 milioane de familii in 2008, si raportam numarul mediu de 2,8 persoane pe familie in Romania, ajungem la un numar al asistatilor sociali care depaseste mult cele 13,8 milioane de plati. Pe scurt, trei sferturi din populatia Romaniei beneficiau de ajutorul de incalzire in anul 2008, alaturi de multe alte instrumente de interventii sociale.

Excesele au intrecut limitele irationalului in anii 2007-2008, cand cheltuielile cu asistenta sociala au crescut cu 75%, la care se adauga cresterile cheltuielilor cu personalul cu 65%, si ale celor cu pensiile cu 84% in aceiasi doi ani fata de 2006. Inconstienta lor si principiul “dupa noi potopul” a dus la un deficit bugetar de 5,4% din PIB in 2008, an cu crestere economica foarte ridicata. Aceste cheltuieli s-au perpetuat in 2009 si 2010, fara ca veniturile sa le poata tine pasul. Daca nu corectam rapid dezechilibrele generate, deficitul ar fi sarit in 2010 la peste 9% din PIB. Presiunea fiscala asupra mediului de afaceri ar fi crescut, iar falimentele si somajul ar fi fost mult mai ridicate decat in prezent. Datoriile ne-ar fi hartuit generatiile viitoare.

In 2010, numarul platilor pentru asistenta sociala a scazut la 11,22 milioane, in principal prin restrictionarea acordarii ajutoarelor de incalzire, a sprijinului pentru prima casatorie si a trusoului pentru nou-nascuti. Sumele alocate de la bugetul de stat au continuat sa creasca insa timidla 16,7 miliarde lei in 2010, cu 4% fata de 2008, in special prin presiunea creata de pensiile sociale minim garantate, a venitului minim garantat si de cresterea pensiilor agricultorilor.

Sa ma explic pe indelete. Fac referire doar la instrumentele de asistenta sociala si pensii sociale platite din bugetul de stat. Nu si la platile complementare din bugetele locale.

I. Asistenta sociala:
Total asistenta sociala
2000: 2.993.234 plati
2004: 4.067.765 plati
2008: 11.566.376 plati
2010: 8.372.008 plati
Din care:
– Ajutor incalzire
2000: 0 plati
2004: 1.039.712 plati
2008: 5.678.750 plati
2010: 3.162.727 plati
– Alocatia de stat pentru copii
2000: 1.636.847 plati
2004: 1.650.400 plati
2008: 3.875.707 plati
2010: 3.881.838 plati
– Alocații si trusou nou născuți, sprijin casătorie, alte ajutoare
2000: 1.089 plati
2004: 30.000 plati
2008: 860.000 plati
2010: 35.000 plati
– Alocații familiale
2000: 1.199.665 plati
2004: 877.233 plati
2008: 698.864 plati
2010: 765.729 plati
– Persoane cu handicap (mentiune: drepturile acordate persoanelor cu handicap se sustin in prezent din transferurui intre unitati ale administratiei publice si nu din capitolul asistenta sociala)
2000-2004: 0 plati
2008: 596.248 plati
2010: 620.336 plati
– Venitul minim garantat
2000: 128.000 plati
2004: 422.157 plati
2008: 223.778 plati
2010: 295.000 plati
– Indemnizatie crestere copil
2000-2004: 0 plati
2008: 179.070 plati
2010: 189.743 plati
– Alocatia de plasament
2000: 27.633 plati
2004: 48.263 plati
2008: 50.207 plati
2010: 41.971 plati

II. Pensii
Total pensii sociale:
2000: 2.421.700 beneficiari
2004: 2.299.000 beneficiari
2008: 1.693.000 beneficiari
2010: 2.235.300 beneficiari
Din care:
– Pensii agricultori
2000: 1.766.600 beneficiari
2004: 1.473.300 beneficiari
2008: 866.000 beneficiari
2010: 741.000 beneficiari
– Pensia sociala minima garantata
2000 – 2008: 0 beneficiari
2010: 649.000 beneficiari
– Indemnizatii reparatorii si alte drepturi (persecutati etnic, politic, religios, revolutionari etc.)
2000: 654.000 beneficiari
2004: 824.500 beneficiari
2008: 687.000 beneficiari
2010: 620.000 beneficiari
– Alte drepturi (abonamente CFR, telefon etc.)
2000: 1.100 beneficiari
2004: 1.200 beneficiari
2008: 140.000 beneficiari
2010: 225.300 beneficiari

Total I + II:
2000: 5.414.934 plati
2004: 6.366.765 plati
2008: 13.855.624 plati
2010: 11.227.644 plati

Situatia controlului unor abuzuri si erori

De pilda, in ceea ce priveste încadrarea în grad de handicap grav şi accentuat a persoanelor adulte cu handicap neinstituţionalizate, au fost verificate administrativ 138.482 dosare – ceea ce reprezintă 25,18% din dosarele existente la nivelul țării. Din aceste dosare, au fost selectate pentru verificarea pe teren 20.245 cazuri – reprezentând 14,62%. Pentru reevaluare, cu alte cuvinte, situațiile în care comisia a apreciat că este posibilă o fraudă în obținerea/deținerea certificatului de încadrare în grad de handicap, au fost propuse 35.350 dosare la nivelul întregii țări, respectiv 25,53% din numărul de dosare analizate administrativ.

De la începutul controlului (14 iunie 2010), verificările pe teren s-au efectuat cu precădere pe tipurile următoare de handicap:

– Vizual: 4.963 cazuri dintr-un total de 26.160 (respectiv, echipa de control a apreciat că 18,97% din dosarele analizate administrativ trebuie evaluate și la domiciliul bolnavului);
– Fizic: 4.662 cazuri dintr-un total de 28.367(respectiv: 16,43%);
– Mental: 3.335 cazuri dintr-un total de 20.030 (respectiv: 16,65%);
– Somatic: 2.982 cazuri dintr-un total de 21.861 (respectiv: 13,64%).

In ceea ce priveste venitul minim garantat sumele necheltuire ca urmare a incetarii din plata a dosarelor se ridica la 1.675.969 LEI, în urma verificarilor facute in perioada 20 mai – 24 septembrie 2010. Numărul total de primării inspectate de la data declanşării controlului (20 mai 2010) a ajuns la 2.900, ceea ce reprezintă:
– 91,05% din numărul total de primării existente în ţară;
– 91,03% din numărul total dosare plătite.

La primăriile verificate, au fost selectate, prin sondaj, spre verificare, o parte din dosarele existente în plată la momentul respectiv. Cumulat, de la începutul declanșării campaniei (20 mai 2010), au fost verificate, la nivelul întregii țări 139.891 dosare, ceea ce reprezintă aproximativ 53,32% din numărul de dosare existente în primăriile inspectate.

Numarul dosarelor propuse spre suspendare sau incetare a platii dreptului la ajutor social se ridica la 33.124 la nivelul întregii țări. Reprezintă 23,68% din dosarele verificate, respectiv 12,63% din totalul dosarelor existente în primăriile inspectate. In unele localitati abaterile descoperite de către inspectorii sociali au fost atât de numeroase şi/sau grave, încât s-a luat decizia dispunerii măsurii de suspendare sau încetare a plăţii pentru toate dosarele.

Totalul amenzilor aplicate primăriilor de la începutul controlului pana in prezent este de 171.008 lei.

În județele care au încheiat verificarea de bază, respectiv, TOATE primăriile au fost controlate, s-a demarat acțiunea de monitorizare. Alături de ele se află și alte primării, care au apreciat utilă verificarea implementării de către primării a măsurilor dispuse cu prilejul controlului inițial. Astfel, ca urmare a monitorizării primăriilor de la începutul controlului până în prezent, au fost reverificate TOATE dosarele și au fost propuse spre suspendare de echipa de inspecție un procent de 37,20% din numărul de dosare existente în plată în primăriile monitorizate. Astfel, în această perioadă, au fost monitorizate 336 de primării din 31 județe, primării care totalizau 34.219 de dosare existente în plată. Din acestea, 12.730 de dosare fuseseră propuse spre suspendare/încetare în urma controlului.
Măsurile dispuse au fost implementate efectiv astfel:
– suspendare de la plată = 2.981 dosare, reprezentând 23,42% din dosarele propuse spre suspendare în urma controlului
– încetare din plată = 4.796 dosare, reprezentând 37,67% din dosarele propuse spre suspendare/încetare în urma controlului
– reluare a plății ajutorului social = 4.953 de dosare, reprezentând 38,917%, pentru care beneficiarii și-au completat dosarul cu actele ce lipseau la data efectuării controlului.

Andreea Paul-Vass este consilier personal al prim-ministrului Emil Boc

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Maria Roth: (5-10-2010 la 20:25)

    Datele sunt interesante, dar nu este specificata sursa lor. De unde au fost ele preluate. Opinia mea ca din aceste date nu rezulta daca persoanele care au beneficiat de presatii au sau nu dreptul de a beneficia de ele, ci daca functionarii au facut o treaba suficient de buna sau nu in conditiile administratiei romanesti din ziua de azi. Controale facute la gramada cu scopul de a taia cit mai multe alocatii si alte drepturi nu lamuresc situatia asistatilor (vezi cazuri mediatizate la TVR de bolnavi operati de cancer cu metastaze carora li s/a luat dreptul la pensie de boala, dar pot din nou face demersuri legale, contra unor costuri, evident, de a-si reprimi drepturile (daca vor mai avea atita viata in ei sa traiasaca pina la recistigarea unui drept luat cu scopul de a reduce cheltuielile, si nu de a respecta legalitatea). In alta ordine de idei, se omite cu desavirsire ca intr-un stat democratic, indiferent de orientarea politica, asistenta sociala nu e un act de caritate, ca nu se acorda doar saracilor merituosi, ci tuturor celor pentru care legislativul a instituit un anume drept. Desigur, toti cei care fac abuz de un drept sunt culpabili, fie ei functionari, fie ei cetateni profitori. de mult trebuiau facut e controale pe indelete. Dar de aici, pina acolo cit sa recurgi la taierea salariilor asistentilor personali si a celor maternali care ingrijesc copii abandonati, cu dizabilitati, autisti sau maltratati, oricum platiti insuficient, sau sa reduci plata personalului de ingrijire care lucreaza cu persoanele cu dizabilitati si cu boli psihice ne va duce inapoi, spre anii de trista amintire dinainte si din jur de 1989.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sandy Schindler: (7-10-2010 la 18:54)

    Bun, sa vedem. Populatia Romaniei este de 22,215,421 de persoane (Iulie 2010). Dintre acestea, 2.5 % (555,385) nu au primit niciodata ajutor social (si nici nu vor primi prea curand); peste 25 % (5,553,855) se afla sub limita saraciei; 15.5 % (3,454,122) sunt copii / adolescenti (0 – 14 ani), 14.7 % (3,266,196) sunt pensionari (=> 65 ani). Dupa datele doamnei VASS, numai 2,235,300 (dintre cei 3,266,196) beneficiaza de pensii sociale. Forta de munca este de 9,330,000 de persoane. Dintre acestea, 7.8 % (727,740) sunt someri / nu au chef de munca (sic). Numarul asistatilor social nu are cum sa (mai) creasca, din moment ce: rata medie anuala de crestere a populatiei este de minus 0.147 % (32,656 pe an), rata migratiei – 0.13 la 1000 de persoane, rata mortalitatii infantile – 22.9 la 1000 de nasteri.

    Cea mai asistata persoana din Romania ramane domnul Mugur Isarescu – $120 mii pe an (un fleac), adica r ≈ 52 ori venitul minim anual pe economie ($2,300). In cazul directorului Bancii Centrale a Marii Britanii – $380 mii pe an, adica r ≈ 16.5 ori venitul minim anual ($23 mii). Domnul M.I. cotizeaza cu un procent de doar 10% ($12,000), Mr. Andrew Bailey cu 50% (impozit aplicat doar veniturilor de peste $238,570). Domnului Isarescu ii urmeaza cei cu ajutor de somaj sau pensii de lux, cele mai mari fiind de $2,452 (per luna), respectiv $10,714.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • "Oana B." - nostalgic național comunist: (5-1-2011 la 05:23)

    La multi ani! Parerea mea este ca multe afaceri din mediul privat s-au dezvoltat prin contributia celor care „nemuncesc” la stat; da, da! la statul asta asistential pe care toate „elitele” il injura si il arata cu degetul. Acesti oameni au preferat sa cumpere lucruri produse in Romania in loc sa faca shopping la Milano. Iar pentru ca facerea de bine trebuie neaparat pedepsita, acesti oameni, atunci cand sunt disponibilizati, nu isi gasesc locul in mediul privat, pentru ca niciun privat nu vrea sa investeasca in reconversia lor profesionala.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.196.215.69