Cota unica strabate drumul in mai putin de 15 ani de la “imposibil de aplicat” spre “inevitabil de aplicat“.
Dezvoltata de Hall si Rabushka, initial ca propunere de amendare a stufosului Cod Fiscal American, in anul 1994 tarile baltice sunt primele care preiau ideea cotei unice. Estonia introduce pentru prima data cota unica de 26%, Lituania de 33%, urmata de Letonia cu 25% in 1995.
Cota unica se propaga repede in Rusia care introduce cota unica de 13% in 2001, Serbia 14% in 2003, Ucraina 13% in 2004, Slovacia 19% in 2004, Georgia 12% si Romania 16% in 2005, Macedonia 12% in 2007 – scazuta apoi la 10%, Bulgaria 10% si Cehia 15% in 2008. La inceputul anului 2008 un grup de 9 tari adopta sistemul cotei unice.
Cota unica nu a simplificat doar administrarea fiscala, dar a favorizat acumularea de capital si a condus la cresterea eficientei muncii. Chiar in conditiile crizei financiare, niciuna din tarile care au adoptat cota unica nu a revenit la sistemul progresiv. Iesirea din sistemul cotei unice in blocul central si est european ar crea un dezavantaj competitiv semnificativ, greseala pe care Romania trebuie sa o evite. Cu atat mai mult cu cat eforturile in regiune se concentreaza:
– pe diminuarea cotelor unice,
– pe gestionarea individuala a surplusului de venituri si orientarea lor spre investitii, economisire si consum de catre contribuabili si nu de catre politicieni/stat,
– pe competitivitate economica datorata cresterii atractivitatii pentru investitiile straine.
Or Bulgaria, Ucraina, Cehia sau Rusia aplica deja cote unice mai reduse decat in Romania.
Veniturile fiscale ca pondere in PIB au crescut imediat dupa introducerea cotei unice, iar cei care spera ca introducerea cotelor progresive ar putea sa le potenteze se insala. Mai degraba, evaziunea fiscala si exceptiile de la cota unica de impozitare explica parte buna din capacitatea redusa de colectare a veniturilor la buget comparativ cu alte state din regiune. Nicidecum aplicarea cotei unice.
Sustinatorii sistemului progresiv evita sa recunoasca public ca acesta nu a adus niciodata venituri fiscale mai mari in Romania ca pondere in PIB comparativ cu cota unica. Nu mai adaug ignoranta lor pentru cresterea semnificativa a PIB-ului si ca urmare a introducerii cotei unice.
Sustinatorii sistemului progresiv evita sa ia in calcul salariul minim si mediu pe economie, precum si repartizarea salariatilor pe grupe de salarii brute realizate. Statele care aplica impozitarea progresiva au in general o prima transa de venit exceptata de la impunere. Aceasta transa este generoasa, uneori cu mult mai mare decat 12 salarii medii pe economie din Romania. Populatia se concentreaza la noi in zona castigurilor salariale brute la care in multe din statele europene ele raman exceptate de la impunere. Vedeti cazul Spaniei, care aplica cota 0 la veniturile anuale de mai putin de 17.707 euro anual (dar o cota progresiva de pana la 43%) sau al Austriei pentru veniturile anuale de sub 11.000 euro (dar o cota progresiva de pana la 50%) sau al Greciei pentru veniturile anuale de sub 10.500 euro (dar o cota progresiva de pana la 40%) in 2010. Cei care invoca echitatea sociala mai mare in cazul cotelor progresive alimenteaza o iluzie amara in absenta solutiilor de fond pentru gravele probleme economice actuale ale Romaniei. Incearca doar sa mimeze o protectie sociala similara tarilor dezvoltate, dar pe care Romania nu si-o poate permite inca multi ani de aici inainte.
Asadar, cat de unica este de fapt cota unica? Care sunt exceptiile actuale de la cota unica unde se pot aplica corectiile care sa ne duca la colectarea de venituri fiscale mai mari?
Profiturile sunt impozitate cu 16%, cu doua exceptii notabile: impozitul minim si cel pe activitatile de noapte, discoteci, cazinouri sau pariuri sportive.
1. Impozitul minim, aflat in curs de modificare, se plateste acum in cazul carora impozitul standard pe profit este mai mic decat suma impozitului minim asociat pentru transa de venituri totale corespunzatoare, astfel:
– pentru venituri totale anuale de 0-52.000 lei, impozitul minim anual este de 2200 lei;
– 52.001 – 215.000: 4.300 lei;
– 215.001 – 430.000: 6.500 lei;
– 430.001 – 4.300.000: 8.600 lei;
– 4.300.001 – 21.500.000: 11.000 lei;
– 21.500.001 – 129.000.000: 22.000 lei;
– Peste 129.000.001: 43.000 lei.
2. Impozitul pe activitatile de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discoteci, cazinouri sau pariuri sportive se plateste in cazul in care impozitul pe profit datorat este mai mic decat 5% din veniturile totale, In acest caz, firmele sunt obligate la plata unui impozit de 5% pentru veniturile inregistrate.
Veniturile sunt impozitate cu 16% cu sase exceptii notabile, la care se pot adauga tratatele la care Romania este parte (ex. Conventii de evitare a dublei impuneri, Acorduri BERD, BIRD, Memo cu UE, Acorduri cu UE):
3. Impozitul pe anumite venituri din agricultura este de 2% si se aplica la valoarea produselor livrate – obtinute prin vanzarea produselor in stare naturala, dupa recoltare, de pe terenurile agricole, catre unitatile specializate pentru colectare sau pentru procesare industriala sau catre alte unitati. Impozitul este final.
4. Impozitul pe veniturile din jocuri de noroc se ridica la 25% din venitul net, retinut la sursa. Venitul de pana la 600 lei este neimpozabil in acest caz.
5. Impozitul pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal.
Pentru constructiile de orice fel, cu terenurile aferente, precum si pentru terenurile de orice fel, fara constructii, dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv:
– 3% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
– Peste 200.000 lei: 6.000 lei + 2% aplicate la valoarea ce depaseste 200.000 lei.
Pentru imobilele dobandite la o data mai mare de 3 ani:
– 2% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
– Peste 200.000 lei: 4.000 lei + 1% aplicat la valoarea ce depaseste 200.000 lei.
Pentru mosteniri nu se datoreaza impozit daca succesiunea este dezbatuta si finalizata in termen de 2 ani de la data decesului. Daca se depaseste acest termen atunci se aplica un impozit de 1% la valoarea masei succesorale.
6. Dividendelor platite de o intreprindere romaneasca persoanelor rezidente in alt stat membru al UE sau in AELS li se aplica o cota de 10%. Daca perioada de detinere a minimum 10% din capitalul social este neintrerupta cel putin 2 ani cota este de 0%.
7. Dobanzile si redeventele intre intreprinderi asociate sunt impuse fiscal cu o cota de 10% pana la 31 decembrie 2010, daca beneficiarul este rezident intr-unul din statele membre UE sau AELS si daca detine cel putin 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare la persoana juridica romana pe o perioada de minimum 2 ani. Incepand cu 1 ianuarie 2011 cota de impunere a acestor venituri va fi redusa la 0% conform obligatiilor asumate prin Directiva 2003/49/CE.
8. Veniturile obtinute de persoane nerezidente din jocuri de noroc obtinute in Romania se impun cu o cota de 25%.
Andreea Paul-Vass este consilier personal al Prim – Ministrului Emil Boc.
Imi place expresia de „stufosul Cod Fiscal American”. Traind in Statele Unite de 35 de ani ma tot mir de ce nu-l mai simplifica. Un mare sector al economiei este bazat pe acest „stufos” cod fiscal care asigura existentata la sute de mii de contabili, avocati, firme financiare etc. In plus, cota unica nu este de loc favorablia pentru cei care nu castiga asa de mult. 50% din populatia care are venit plateste 97% din totalul impozitelor federale. Restul de 50% din populatie contribuie doar cu 3% din taxele federale la o rata medie de 2,98%. Daca s-ar pute o cota unica de 25% pentru toti locuitorii, cine credeti ca ar avea de castigat?