Dezaprobarea actului de vandalizare a Monumentului Soldatului Sovietic de la Bucureşti a constituit obiectul notei de protest remise Ministerului Afacerilor Externe al României, publicate de MAE-ul rus la 11 septembrie curent [1]. Partea rusă a protestat faţă de faptul că prin aceasta s-a ţintit ultragierea memoriei celor căzuţi în război \”luptând pentru eliberarea României de fascism\”. Pe lângă \”repararea imediată a consecinţelor actului de vandalism\”, autorităţile ruse cer omologilor români să ancheteze acest caz şi să pedepsească sever pe vinovaţi, în conformitate cu acordul ruso-român, semnat la 8 noiembrie 2005, privind statutul înhumărilor militare.
Potrivit demersului dat, vandalii ar fi fost încurajaţi de faptul că nimeni nu au fost tras la răspundere după distrugerea Monumentului Soldatului Sovietic din Iaşi şi profanarea cimitirului soldaţilor sovietici din judeţul Galaţi.
Poziţia Ministerului român de Externe vizavi de acest caz a fost formulată îndată. Spre deosebire de partea rusă, Bucureştiul nu a publicat răspunsul pe pagina sa electronică (care la data de 11.08.09 şi nici ziua următoare nu a fost postat pe www.mae.ro). Despre conţinutul lui a transmis presa română în aceeaşi zi (iniţial comunicat de NewsIn [1]), referindu-se la angajamentul dat Moscovei de partea română privind investigarea cazului de vandalism. Diplomaţia română a notat că va informa despre cursul anchetei prin intermediul canalelor diplomatice uzuale, menţionând că cinstirea memoriei celor căzuţi în luptă alcătuieşte un element important al agendei bilaterale a celor două state.
De fapt, opinia exprimată de partea română reprezintă opţiunea corectă pentru soluţionarea chestiunii date pe cale diplomatică, fără a produce efecte nefavorabile asupra opiniei publice din cele două ţări. În mod contrar a procedat Ministerul rus, care a prezentat unilateral \”cazul vandalizării\”, ceea ce exprimă anumite nedumeriri în legătură cu caracterul accidental al profanărilor, dar şi privitor la scopul notei de protest emise de ea.
Pretenţiile faţă de Moscova ţin în primul rând de modul în care a fost informată opinia publică despre acest caz, fiind omis răspunsul formulat de Bucureşti. Alt reproş ţine de \”judecăţile de valoare\” conţinute în comunicatul expediat de MAE-ul rus, care în mod normal trebuie să fie echidistant şi strict factologic. Aspectul pur tendenţios se referă la faptul că actul de vandalism comis la Bucureşti este interpretat de partea rusă drept consecinţă a nesancţionării infracţiunilor similare anterioare. Astfel, se induce impresia că Bucureştiul ar încuraja deliberat asemenea manifestări.
În condiţiile unor relaţii deloc simple dintre România şi Rusia, apariţia unor asemenea \”erori de interpretare şi comportament\” al instituţiilor diplomatice este inadmisibilă, constituind surse pentru noi provocări. Ţinta lor în cazul dat este partea română, expusă deseori unor campanii \”antiromâneşti\” pe spaţiul CSI, inclusiv cu medierea Rusiei. În contextul celebrării a 65 de ani de la Marea Victorie a Armatei Roşii şi a scandalurilor politice legate de rolul controversat al forţelor sovietice în cel de-al doilea Război Mondial, există şi mai multe motive pentru asemenea îngrijorări.
Cazul profanării Memorialului Soldatului Sovietic la Bucureşti trebuie privit şi prin prisma complicaţiilor relaţiilor moldo-române cauzate de guvernarea comunistă moldoveană şi a rezistenţei manifestate de PCRM faţă de noua guvernare, cu utilizarea activă a motivului \”antiromânesc\”. Campania de defaimare demarată de comunişti împotriva aşa numiţilor \”unionişti\” ai politicii moldoveneşti – liderii PL şi PLDM, precum şi premisele tot mai evidente pentru anticipate, necesită noi impulsionări ale opiniei publice moldoveneşti. Or, preluarea competenţelor de Preşedinte al RM de către spicherul legislativului, Mihai Ghimpu, cunoscut pentru viziunile sale pro-româneşti, şi preşedinţia RM în CSI-ul concentrat în prezent pe conservarea şi promovarea viziunilor pro-sovietice, sunt folosite de PCRM pentru a bulversa societatea moldoveană şi a o atrage de partea sa. De aceea, proliferarea incidentelor \”anti-sovietice\” în ţara cu care noua guvernare de la Chişinău doreşte să relaţioneze este suspectă, în special din perspectiva gafelor premeditate ale diplomaţiei ruse şi a relaţiilor speciale dintre fruntaşii Kremlinului şi PCRM.
MAE-ul român urmează să se pronunţe de urgenţă faţă de comunicatul emis de Moscova (public, inclusiv pe calea paginii sale electronice), minimizând impactul eventual al dezinformării desfăşurate împotriva intereselor româneşti, inclusiv în vecinătatea apropiată. De asemenea, aceasta va ineficientiza activitatea propagandistică a comuniştilor bazată pe \”antiromânism\” direcţionată spre distrugerea Alianţei pentru Integrarea Europeană.
Referinţe:
1. Об осквернении памятника Советскому воину на мемориальном комплексе в Бухаресте, http://www.mid.ru/brp_4.nsf/0/386F9E25DBC846D0C325762E003B7A4C
2. Romania transmite regrete Rusiei pentru vandalizarea monumentului soldatului sovietic din Bucuresti, http://www.ziua.net/news.php?data=2009-09-11&id=38357