ACUM.TV

După cum este cunoscut, exporturile companiilor româneşti au totalizat anul trecut 45,043 miliarde de euro, iar valoarea importurilor din aceeaşi perioadă a fost de 54,607 miliarde de euro (Institutul Naţional de Statistică, Comunicat de presă Nr.36/11 februarie 2013).

Ţinând cont că tot anul trecut valoarea dobânzilor şi a rambursărilor plătite în contul datoriei externe totale a României a atins nivelul record de 50, 538 miliarde de euro (Banca Naţională a României, Datoria externă), rezultă că serviciul datoriei a depăşit cu 12,2% (!) valoarea totală a exporturilor, ceea ce, din câte ştiu, nu s-a mai întâmplat niciodată în istoria României. Din acest motiv cred că ar fi deosebit de utilă o clasificare a competitivităţii companiilor româneşti pe pieţele externe la nivelul fiecărui judeţ şi a municipiului Bucureşti.

Surse de date: 1. Institutul Naţional de Statistică, Buletin statistic lunar judeţean, 10/2012; 2.Comisia Centrală Pentru Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, Comunicat de presă, 24 august 2012.

Într-adevăr, datele anterioare reflectă cu claritate principala disfuncţie a economiei româneşti din ultimii 23 de ani: gradul redus de  competivitate a companiilor româneşti pe pieţele externe. Ori, cuantificând competivitatea la export prin valoarea agregată a excedentelor comerciale, rezultă că în prezent doar companiile din Argeş, Timiş, Arad, Sibiu, Braşov, Olt, Alba, Galaţi, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Sălaj, Tulcea, Călăraşi, Dâmboviţa, Hunedoara, Buzău, Vâlcea, Neamţ, Brăila, Caraş-Severin, Botoşani, Mehedinţi, Teleorman, Vaslui şi Gorj sunt mai mult sau mai puţin competitive la export, în timp ce companiile din Bucureşti, Constanţa, Ilfov, Bihor, Satu Mare, Prahova, Mureş, Cluj, Covasna, Iaşi, Harghita, Ialomiţa, Bacău, Suceava, Vrancea, Dolj şi Giurgiu sunt necompetitive la export. Clasificând acum entităţile administrative menţionate în funcţie de valoare excedentelor sau a deficitelor comerciale realizate în primele 8 luni din anul trecut, rezultă că Argeşul, Timişul, Oltul, Alba şi Dâmboviţa sunt judeţele cu cea mai mare competivitate pe pieţele externe, în timp ce Bucureştiul, Ilfovul, Constanţa, Prahova şi Clujul sunt entităţile administrative cu cea mai redusă competivitate pe pieţele externe. Evident, valoarea excedentelor comerciale realizate în primele 8 luni ale anului trecut de companiile din Argeş, Timiş, Olt şi Alba (2,292 miliarde de euro) a fost cu mult mai mică (25%) comparativ cu cea a deficitelor comerciale înregistrate în aceeaşi perioadă de companiile din Bucureşti, Ilfov, Constanţa, Prahova şi Cluj (9,090 miliarde de euro).

Dar de ce companiile din Argeş, Timiş, Olt şi Alba sunt cu mult mai competitive pe pieţele externe comparativ cu companiile din Bucureşti, Ilfov, Constanţa, Prahova şi Cluj? În opinia mea, nivelul ridicat al competitivităţii pe pieţele externe al companiilor din Argeş, Timiş, Olt şi Alba este o consecinţă mai ales a faptului că autorităţile locale din aceste entităţi administrative s-au implicat cu dăruire şi competenţă în demararea şi realizarea unor investiţii intensive în capital finanţate de companii multinaţionale de mare prestigiu: în special din Franţa, în cazul Piteştiului şi al judeţului Argeş, respectiv din Germania, Italia şi SUA, în cazul Timişoarei şi al judeţului Timiş. Spre deosebire, în cazul Bucureştiului, Ilfovului, Constanţei, Prahovei şi Clujului, implicarea autorităţilor locale în susţinerea unor proiecte strategice de retehnologizare sau de înnoire a infrastructurii productive a fost sparadică sau a lipsit cu desăvârşire.

Cazul Clujului este cel mai semnificativ din acest punct de vedere. Astfel, în timp ce la Timişoara autorităţile locale au ”pariat” pe companii multinaţionale germane extrem de fezabile din punct de vedere tehnologic, comercial şi financiar, autorităţile clujene au preferat ofertele investiţionale ale unor companii ”cu o bună imagine” care au promis mult, dar n-au reuşit absolut nimic pentru că nu erau competitive pe termen lung. Rezultatul? În timp ce exporturile judeţului Timiş au crescut în primele 8 luni din 2012 cu 15% comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent (2 787,735 milioane de euro versus 2 424,146 milioane de euro), în cazul Clujului exporturile din primele 8 luni ale anului trecut au scăzut cu 62,3% (!) comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent (604,791 milioane de euro versus 1 603,434 milioane de euro). Quod erat demonstrandum!

De ce este, deci, România necompetitivă pe pieţele externe? Pentru că nu exportă suficient. Şi de ce nu exportă ? Pentru că este necompetitivă…

PS. Titlul acetui text reprezintă o parafrază inspirată de titlul unei cărţi excepţionale: Lucian Boia, De ce este România altfel?, Editura Humanitas, Bucureşti, 2012.

Timişoara, 27 februarie 2013                                                                    Dr. Ing. Nicolae Ţăran

Acest articol a fost publicat duminică, 3 martie 2013 la rubrica Economic.
Puteti urmari ecourile la acesta folosind fluxul RSS 2.0.